Comentariu Literar Al Operei Pasarile Tineretii Noastre
Curtis Koontz
Daca esti pasionat de literatura romana, probabil ca ai auzit sau ai citit opera "Pasarile tineretii noastre" de Ion Druta. Aceasta este o drama in trei acte si opt tablouri, publicata in anul 1971, care abordeaza tema idealurilor in viata omului, prin prisma legaturii dintre om si pamant, dintre individ si traditie. In acest articol, iti voi prezenta un comentariu literar al acestei opere, in care voi analiza semnificatia titlului, tema si viziunea despre lume, structura si compozitia operei, personajele, limbajul si stilul, precum si valoarea artistica si semnificatia culturala a operei.
Titlul operei este unul simbolic, care sugereaza ideea ca pasarile reprezinta simboluri ale idealurilor pe care le au oamenii in viata lor. Pasarile sunt fiinte libere, care zboara spre cer, spre lumina, spre frumusete. Ele exprima aspiratia omului spre inaltare spirituala, spre cunoastere, spre iubire. In acelasi timp, pasarile sunt vulnerabile, pot fi ranite sau ucise de vanatori sau de alte primejdii. Ele exprima fragilitatea omului in fata destinului sau a raului din lume.
Tineretea este o alta notiune importanta in titlu, care se refera la perioada vietii in care omul isi formeaza idealurile, isi descopera vocatia, isi traieste pasiunile. Tineretea este asociata cu entuziasmul, cu curajul, cu speranta. Dar tineretea este si o perioada trecatoare, care se poate pierde sau se poate pastra in suflet.
Astfel, titlul operei ne introduce in atmosfera operei, in care vom intalni personaje care au fiecare cate o pasare simbolica a tinertetii lor: matusa Ruta are cocostarcul (simbol al credintei si al traditiei), Pavel Rusu are ciocarlia (simbol al progresului si al modernitatii), Ionel are privighetoarea (simbol al poeziei si al iubirii), Vasilica are randunica (simbol al primaverii si al veseliei), etc.
Tema principala a operei este aceea a continuitatii si importantei idealurilor in existenta umana. Autorul ne arata ca idealurile sunt cele care dau sens vietii omului, care il motiveaza sa lupte pentru ceea ce crede, care il fac sa se depaseasca pe sine. Fara idealuri, omul devine un sclav al timpurilor sau al intereselor materiale.
Temele secundare ale operei sunt legate de relatia dintre om si pamant (care este vazuta ca o relatie sacra, de dragoste si respect), de conflictul dintre generatii (care este determinat de diferentele de mentalitate sau de aspiratii), de rolul culturii si al traditiei in formarea identitatii nationale (care este subliniat prin folosirea elementelor folclorice sau istorice).
Viziunea despre lume a autorului este una optimista, care crede in valoarea omului si a idealurilor sale. Autorul nu neaga realitatea dura sau contradictoriile epocii sale (opera reflecta contextul istoric si cultural al anilor '70 din Romania), dar nici nu se lasa invins de ele. El ne propune modele de eroism moral sau spiritual, care reusesc sa isi pastreze sau sa isi regaseasca pasarile tinertetii lor.
Viziunea despre lume a personajelor este diferita in functie de tipologia lor. Personajele principale (matusa Ruta si Pavel Rusu) au o viziune complexa si profunda despre lume, care se bazeaza pe experienta lor de viata. Ei sunt constienti de suferinta sau de nedreptatea din lume, dar nu renunta la idealurile lor. Ei sunt capabili sa se sacrifice pentru binele comun sau pentru adevar. Ei sunt capabili sa se ierte sau sa se inteleaga unul pe altul.
Expozitiunea se afla in primul tablou al actului I, in care se prezinta satul Valea Cocorilor, locul unde se petrece intreaga actiune. Aici facem cunostinta cu personajele principale: matusa Ruta si Pavel Rusu, care au fiecare cate o pasare simbolica: cocostarcul si ciocarlia. De asemenea, aflam ca Pavel Rusu este un inginer care a venit sa construiasca un baraj pe raul care trece prin sat, dar care este indragostit de matusa Ruta si de pamantul ei.
Intriga se declanseaza in al doilea tablou al actului I, cand Pavel Rusu ii propune matusii Ruta sa ii vanda pamantul pentru a face loc barajului. Matusa Ruta refuza categoric, spunand ca pamantul este mostenirea stramosilor ei si ca nu il poate vinde pentru nici un pret. Acest conflict intre cei doi eroi va genera tensiunea dramatica a operei.
Desfasurarea cuprinde tablourile III-VII ale actului I si tablourile I-III ale actului II. In aceasta parte a operei, asistam la evolutia conflictului dintre matusa Ruta si Pavel Rusu, dar si la aparitia altor conflicte secundare: intre Pavel Rusu si Ionel (fiul lui Gheorghe), care il acuza pe Pavel ca a furat iubirea matusii Ruta; intre matusa Ruta si Vasilica (fiica lui Gheorghe), care ii reproseaza matusii ca nu ii lasa pe tineri sa se casatoreasca; intre matusa Ruta si Gheorghe (fratele ei), care o ameninta ca o va da in judecata pentru pamant; intre Pavel Rusu si autoritatile comuniste, care il presioneaza sa termine barajul cat mai repede. Punctul culminant se produ
Lilia Govornean, Maria Vasiliciuc, Lilia Sandulov(curs integrat, nivelul de standard)Manual pentru clasa a 11-a cu limba romnă de predare a instituţiilor de nvăţămnt general Recomandat de Ministerul nvăţămntului şi Ştiinţei al Ucrainei Львів Видавництво Світ 2019
DRAGI ELEVI!Ne-am propus să scriem unmanual deopotrivă prietenosşi serios, cu ajutorul căruia sănţelegeţi că a şti să comunicaţi (adică să ascultaţi, săvorbiţi, să citiţi şi să scrieţi)nseamnă să puteţi descoperio seamă de lucruri interesantedespre lume, dar şi să fiţiperformanţi la orice altădisciplină şcolară. Am dorit camanualul nostru să vădetermine capacităţile, să vă dezvolte gndirea critică, creativitatea,curiozitatea şi sensibilitatea pentru frumos. Am ncercat să creăm punţintre şcoală şi viaţă, astfel nct voi, elevii, să descoperiţi un sens n ceea cenvăţaţi şi să vă asumaţi această experienţă de cunoaştere.Manualul respectă modelul comunicativ-funcţional al limbii romne.Prin abordarea didactică a conţinuturilor, manualul permite construireaunor situaţii de nvăţare care să conducă la dezvoltarea progresivă atuturor competenţelor specifice prevăzute de programă, precum şi a celortransversale, necesare n viaţa cotidiană, ncurajnd creativitatea,gndirea critică şi dezvoltarea puterii de decizie.Parcursul acestui manual este gndit ca un traseu de cunoaştere,propunnd o călătorie prin universul familiar şi o explorare a acestuia cuinstrumentele specifice disciplinei limba şi literatura romnă. O călătoriecare ncepe din interior, cu explorarea emoţiilor şi care continuă afară, cujocurile specifice vrstei, n universul apropiat al casei şi al străzii. Apoi, văveţi ntlni cu eroi-modele de comportament şi veţi explora lumiimaginare ori veţi face palpitante călătorii napoi n timp, pentru acunoaşte trecutul. Manualul nostru are drept scop a vă invita lambogăţirea şi nţelegerea mai profundă şi mai sistematică a literaturii.Veţi citi şi veţi interpreta basme, povestiri, nuvele, romane, poezii...Manualul vă ajută să desprindeţi tehnici de analiză a textului literar, sănsuşiţi noţiunile de teorie literară şi limbajul critic necesare exprimăriiopiniilor voastre privitoare la materialul propus. Fiecare unitate dinmanual vă permite să vă formaţi o perspectivă asupra materiei att ndomeniul limbii, ct şi al literaturii. Manualul reprezintă o invitaţie lalectură, a deschiderii intelectuale şi, n acelaşi timp, un antrenamentpentru dezvoltarea spiritului critic. AUTORII
Bătrnii au adunat, printre plăvani,Sudoarea muncii sutelor de ani.Din graiul lor cu-ndemnuri pentru viteEu am ivit cuvinte potriviteŞi leagăne urmaşilor stăpni.Şi, frămntate mii de săptămniLe-am prefăcut n versuri şi-n icoane,Făcui din zdrenţe muguri şi coroane.Veninul strns l-am preschimbat n miere,Lăsnd ntreagă dulcea lui putere.Am luat ocara, şi torcnd uşureAm pus-o cnd să-mbie, cnd să-njure.Am luat cenuşa morţilor din vatrăŞi am făcut-o Dumnezeu de piatră,Hotar nalt, cu două lumi pe poale,Păzind n piscul datoriei tale.Durerea noastră surdă şi amară0 grămădii pe-o singură vioară,Pe care ascultnd-o a jucatStăpnul, ca un ţap njunghiat.Din bube, mucegaiuri şi noroiIscat-am frumuseţi şi preţuri noi.Biciul răbdat se-ntoarce n cuvinteSi izbăveşte-ncet pedesitorOdrasla vie-a crimei tuturor.E-ndreptăţirea ramurei obscureIeşită la lumină din pădureŞi dnd n vrf, ca un ciorchin de negiRodul durerii de vecii ntregi.ntinsă leneşă pe canapea,Domniţa suferă n cartea mea.Slova de foc şi slova făuritămpărechiate-n carte se mărită,Ca fierul cald mbrăţişat n cleşte.Robul a scris-o, Domnul o citeşte,Făr-a cunoaşte că-n adncul eiZace mnia bunilor mei.
Disjunctive; sau, oh, fie. Conclusive: deci, aşadar, prin urmare, n concluzie. Raportul de subordonare se realizează prin:Conjuncţii subordonatoare: că, ca, să să, ca....să, să, dacă, de, deoarece,căci, nct, fiindcă.Pronume relative: care, cine, ce, ct, ctă, cţi, cte, cui, cel ce, cei ce, celece.Adverbe relative: unde, de unde, pnă unde, cnd, de cnd, pnăcnd, cum.Pronume nehotărte: oricare, oricine, orice, oricui.Adverbe nehotărte: oriunde, oricum, oricnd. PE COLOANA AB VEŢI DESCOPERI TITLUL LECŢIEI DE ASTĂZI A 1 2 3 4 6 7 8 9 10 11 12 13 В 1. Cuvinte care se scriu diferit, dar au nţeles asemănător ... 2. Subiectul este o parte de propoziţie ... 3. Relaţia dintre două propoziţii diferite ... 4. Parte de vorbire care exprimă sunete din natură ... 5. Propoziţia care are nţeles de sine stătător ... 6. Vă ajută la nţelegerea unei lecţii n o i... 7. Partea de vorbire care arată şi exprimă o nsuşire a unui lucru ... 8. Mai multe predicate alcătuiesc o ... 9. Partea de vorbire care arată ordinea prin numărare este ... 10. Partea de vorbire care arată nsuşirea unei acţiuni. 11. Pe, la, spre sunt... 12. Pronumele personal pentru persoana a IlI-a, singular este ... 13. Complementul direct este un verb ...
şi, uneori, la diferenţierea subiectului de numele predicativ, care urmeazăverbului copulativ ( Ion este prietenul meu. Prietenul meu este Ion.) In ton a ţia apare n propoziţie şi n frază şi se referă la variaţia denălţime a vocii, fiind un mijloc fonetic de realizare a relaţiilor sintactice;diferenţiază subiectul de numele predicativ, chiar dacă acesta este antepusverbului copulativ. (Ionescu este profesorul meu.) Pauza apare n propoziţie şi n frază şi se referă la ntreruperea vorbirii,fiind, mpreună cu intonaţia, un mijloc fonetic de realizare a relaţiilorsintactice; poate marca absenţa unui predicat (El a mers acasă şi ea, noraş.) sau prezenţa unor părţi de propoziţie izolate de restul enunţului(Dana, harnică, afăcut repede exerciţiile.) RECUNOAŞTEŢI!1. Identificaţi mijloacele de realizare a relaţiilor sintactice. Teiul lui Eminescudin Iaşi este vizitat nfiecare an de mii deturişti, dar şi delocalnici, fiind ncontinuare popular nrndul ndrăgostiţilor şial iubitorilor de poezie.Autorităţile fac totposibilul ca arborele,care ar fi depăşit demultvrsta de jumătate desecol, să fie ţinut n viaţă,n fiecare an, mai ales nsezoanele de vară-toamnă, Teiul lui Eminescu din Parcul Expoziţiei estevizitat de mii de turişti, dar şi de localnici. Teiul este unul argintiu (Tilia tomentosa Moench) cu o vrstă estimatăla 540 de ani. Astfel, conform tabelelor Agenţiei pentru Protecţia MediuluiIaşi, vrsta arborelui este de circa 458 de ani, iar, potrivit unei expertizeştiinţifice efectuate n 2013 de către biologul Ionel Lupu, vrsta probabilăa arborelui este de circa 540 de ani. Lupu şi-a bazat expertiza pe analiza a două carote de lemn, extrase dinarbore cu ajutorul unui burghiu Pressler. EXERSAŢI!і 1. Identificaţi raporturile de coordonare şi subordonare din fragment: Stau cteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau n
b1e95dc632