mesh
Stan Ioan-Eugen
După webster mesh înseamnă:
one of the openings between the threads or cords of a net ; also : one of the similar spaces in a network —often used to designate screen size as the number of openings per linear inch2 a: the fabric of a net b: a woven, knit, or knotted material of open texture with evenly spaced holes c: an arrangement of interlocking metal links used especially for jewelry3 a: a weblike pattern or construction b: web, snare —usually used in plural4: working contact (as of the teeth of gears) <in mesh>
Cel mai potrivit si apropiat ca sens mi se pare grilă:
conform dexonline avem:
GRÍLĂ, grile, s.f. 1. Electrod în formă de sită, de spirală, de gard din sârmă, intercalat între anodul și catodul unui tub electronic sau între alți doi electrozi, prin deschiderile căruia poate trece un flux de electroni sau de ioni; grătar (5), sită. 2. Gărduleț fix sau mobil alcătuit dintr-o rețea de vergele paralele, care închide sau apără golul unei uși, al unei ferestre, al unei vitrine etc. 3. (Mil.) Obstacol făcut din bare de oțel, așezat în fața sau în spatele șanțului unei fortificații sau la deschiderile unei cazemate. 4. Prăjitură în formă de grilă (2), preparată din aluat și unsă cu sirop de zahăr sau miere. – Din fr. grille.
Propun să-l adăugăm la glosar.
--
-stan ioan-eugen
Iosif Fettich
On Mon, 3 Aug 2009, Stan Ioan-Eugen wrote:
> Caut o traducere potrivită pentru mesh. Termenul apare în mai multe domenii
> care au tangenţă cu 3D-ul.
> Cel mai potrivit si apropiat ca sens mi se pare grilă:
Poate; poate și 'plasă';
http://www.dictionarenglezroman.ro/?cuvant=mesh:
---
Substantiv
1. ochi (de reţea)
2. (pl.) plasă, cursă
3. (pl.) reţea
4. (electr.) priză
5. (tehn.) angrenaj
Verb tranzitiv
1. a prinde (peşti etc.) cu năvodul
2. (mec.) a angrena (roţi dinţate etc.)
3. a face ochiuri la (o plasă, năvod
4. (fig.) a prinde în cursă
Verb intranzitiv
1. (mec.) a se angrena cu, a fi cuplat cu
Expresii:
mesh of railways = reţea de căi ferate
in mesh = în priză
---
Iosif Fettich
On Mon, 3 Aug 2009, Stan Ioan-Eugen wrote:
> Caut o traducere potrivită pentru mesh. Termenul apare în mai multe domenii
> care au tangenţă cu 3D-ul.
O căutare prin Google, în texte românești, după 3D mesh, găsește diverse
traduceri și/sau trimiteri posible; printre ele:
---
Definitie - 3D MESH
Comanda ZWCAD/AutoCAD. Creaza in spatiu o retea poligonala de fete plane.
(http://www.zwcadieftin.ro/docdic.html?id_doc2=1494)
Mesh – reţea tip plasă cu care se definesc suprafeţele ca o reuniune de
faţete.
Densitatea plasei de suprafeţe, sau numărul de faţete, este stabilită cu
ajutorul unei matrice de dimensiunea M x N, similare unei reţele cu N
linii şi M coloane, utlizând variabilele de sistem:...
(http://facultate.regielive.ro/cursuri/grafica_computerizata/modelarea_suprafetelor-84580.html)
3D mesh-uri,...
(http://www.cadreport.ro/cadrep96.04/073.htm)
Eu unu salvez modelele in format .stl si le import in 3ds dar nu sunt
multumit de calitatea mesh-ului.
(http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t387294.html)
Va oferim o gama variata de bannere si mesh-uri de cea mai buna calitate
(http://www.clickme.ro/categoria/afaceri-comert/id/7/760.html).
Mă tem că tehnica iarăsi a luat-o pe scurtătură, hotărînd că 'mesh' e
'mesh'...
Numai bine,
Iosif Fettich
Stan Ioan-Eugen
Spun asta pentru că am făcut şi eu aşa ceva.
--
-stan ioan-eugen
Stan Ioan-Eugen
--
-stan ioan-eugen
pf
E bai cu traducerea propusă: „mesh” = „grilă” :-(
În contextul graficii 3D, „meshing”-ul este folosit fie pentru conversia unui format 3d în format stl (de exemplu), în care suprafaţa unui solid este reprezentată prin triunghiuri. Pentru că în acest context verbul este esenţial cum ar putea fi tradus ? Eu am folosit totdeauna „discretizare” (în acest context).
„Meshing”-ul este esenţial în analiza cu elemente finite. Atunci suprafeţele trebuie divizate (totuşi îmi place mai mult discretizat, inclusiv pentru conotaţiile matematice) în suprafeţe mai mici, care pot fi triunghiulare sau patrulatere (nu intru în amănunte).
Pe lângă discretizarea suprafeţelor, este necesară şi discretizarea volumelor sau a curbelor. Oricum, având în vedere că în domeniul graficii 3D esenţial este „meshingul”, propun în acest context „discretizare” (verb) pentru „meshing”, iar pentru „mesh” propun tot „discretizare” (substantiv).
Câteva contexte:
- „finer mesh” = „discretizare fină”
- „start meshing” = „porneşte discretizarea”
- „fast meshing” = „discretizare rapidă” (în sensul de algoritm de discretizare)
- „triangular mesh” = „discretizare triunghiulară” (cu elemente triunghiulare, mai precis)
Dacă se va decide că nu este corect, va trebui modific o grămadă de documente.
_________________________
Dr.ing. Paul FOGARASSY
Director BAUM Engineering
Cristian Secară
> Câteva contexte:
> - „finer mesh” = „discretizare fină”
> - „start meshing” = „porneşte discretizarea”
> - „fast meshing” = „discretizare rapidă” (în sensul de algoritm de
> discretizare)
> - „triangular mesh” = „discretizare triunghiulară” (cu elemente
> triunghiulare, mai precis)
Aceeași obiecție ca la zmeul zmeilor.
De unde să înțeleg eu că este vorba despre mesh (de exempu wireless-ul
de la OPLC) dacă văd discretizare ? Mai degrabă m-aș gândi că este
vorba despre vreun calcul matematic.
(ca părere proprie eu l-aș vedea „plasă”, deși la traducerea inversă
poate rezulta (și) net)
Cristi
--
Cristian Secară
http://www.secarica.ro/
Cristian Secară
> (de exempu wireless-ul de la OPLC)
OLPC vroiam să zic.
Iosif Fettich
On Mon, 3 Aug 2009, Cristian Secară wrote:
>
> On Mon, 3 Aug 2009 23:04:08 +0300, pf wrote:
>
>> Câteva contexte:
>> - „finer mesh” = „discretizare fină”
>> - „start meshing” = „porneşte discretizarea”
>> - „fast meshing” = „discretizare rapidă” (în sensul de algoritm de
>> discretizare)
>> - „triangular mesh” = „discretizare triunghiulară” (cu elemente
>> triunghiulare, mai precis)
>
> Aceeași obiecție ca la zmeul zmeilor.
> De unde să înțeleg eu că este vorba despre mesh (de exempu wireless-ul
> de la OPLC) dacă văd discretizare ? Mai degrabă m-aș gândi că este
> vorba despre vreun calcul matematic.
La calculul cu elemente finite, 'discretizare' se potrivește probabil în
marea majoritate a cazurilor (chit că-mi displace destul de tare ideea că
nu pot diferenția acțiunea de rezultatul ei, 'meshing' de 'mesh').
> (ca părere proprie eu l-aș vedea „plasă”, deși la traducerea inversă
> poate rezulta (și) net)
M-am mai uitat un pic și mi se pare ca 'rețea de noduri' ar fi termenul
cel mai corect (pentru substantivul 'mesh'). Am văzut însă că atît în
publicitatea outdoor (alt termen interesant :) ) cît și în nu-știu-ce
legat de rucsacuri, termenul e practic deja absolut încetățenit ca 'mesh'
pur și simplu.
Numai bine,
Iosif Fettich
Stan Ioan-Eugen
E bai cu traducerea propusă: „mesh” = „grilă” :-(
În contextul graficii 3D, „meshing”-ul este folosit fie pentru conversia unui format 3d în format stl (de exemplu), în care suprafaţa unui solid este reprezentată prin triunghiuri. Pentru că în acest context verbul este esenţial cum ar putea fi tradus ? Eu am folosit totdeauna „discretizare” (în acest context).
„Meshing”-ul este esenţial în analiza cu elemente finite. Atunci suprafeţele trebuie divizate (totuşi îmi place mai mult discretizat, inclusiv pentru conotaţiile matematice) în suprafeţe mai mici, care pot fi triunghiulare sau patrulatere (nu intru în amănunte).
Pe lângă discretizarea suprafeţelor, este necesară şi discretizarea volumelor sau a curbelor. Oricum, având în vedere că în domeniul graficii 3D esenţial este „meshingul”, propun în acest context „discretizare” (verb) pentru „meshing”, iar pentru „mesh” propun tot „discretizare” (substantiv).
plásă (pláse), s.f. – 1. Împletitură pentru vînat. – 2. Împletitură de pescuit. – 3. (Înv.) Limbă de cuțit. – 4. Rețea, gratii. – 5. Diviziune administrativă, subprefectură. – 6. (Rar) Tip, clasă. – Mr. plase „clasă”. Sl. plasa „bandă, fîșie” (Cihac, II, 261; Conev 41). – Der. plăsele, s.f. pl. (mîner) se zice mai ales despre mînere de sabie, formate din două părți de metal sau de lemn între care este așezată lama (sing. plăsea, var. prăsea, este rar); plăsela, vb. (a pune plăsele). Odobescu folosește pe plăsele cu sensul de „șild, siguranță la gura cheii”, dar e exemplu unic.
Câteva contexte:
- „finer mesh” = „discretizare fină”
- „start meshing” = „porneşte discretizarea”
- „fast meshing” = „discretizare rapidă” (în sensul de algoritm de discretizare)
- „triangular mesh” = „discretizare triunghiulară” (cu elemente triunghiulare, mai precis)
„computational mesh” = „discretizare de calcul” . parcă nu se leagă.
Dacă se va decide că nu este corect, va trebui modific o grămadă de documente.
_________________________
Dr.ing. Paul FOGARASSY
Director BAUM Engineering
--
-stan ioan-eugen
pf
Cum altfel am putea traduce meshing-ul (in contextul CAD/CAM/CAE) ? "plăsuire" ? "netuire" ? meshare ? Sunt deschis şi la alte opţiuni. De exemplu, în unele texte în limba franceză nu apare suprapunerea verb / substantiv: "a discretiza" / "discretizare". Se vorbeşte despre "discrétisation" şi "maillage".
Desigur nu mă gândesc să vorbesc despre pescuitul cu plasa ca fiind "discretizare" ...
_________________________
Dr.ing. Paul FOGARASSY
Director BAUM Engineering
+40 729 099 260
www.baum.ro
Iosif Fettich
On Mon, 3 Aug 2009, Stan Ioan-Eugen wrote:
> pentru mesh mi se pare mai apropiat plasa înseamnă și rețea, gratii conform
> dexonline (definiția 4), dar pentru meshing nu am nici o variantă și mi se
> pare bună varianta „meshing” = „discretizare”.
>
> *plásă (pláse),* s.f. – *1.* Împletitură pentru vînat. – *2.* Împletitură de
> pescuit. – *3.* (Înv.) Limbă de cuțit. – *4.* Rețea, gratii. –
> *5.*Diviziune administrativă, subprefectură. –
> *6.* (Rar) Tip, clasă. – Mr. *plase* „clasă”. Sl. *plasa* „bandă, fîșie”
> (Cihac, II, 261; Conev 41). – Der. *plăsele,* s.f. pl. (mîner) se zice mai
> ales despre mînere de sabie, formate din două părți de metal sau de lemn
> între care este așezată lama (sing. *plăsea,* var. *prăsea*, este rar); *
> plăsela,* vb. (a pune plăsele). Odobescu folosește pe *plăsele* cu sensul de
> „șild, siguranță la gura cheii”, dar e exemplu unic.
Cu tot respectul și toată admirația pentru dexonline, aș vrea să atrag
atenția că DEX-ul, oricît de tare ne-ar durea asta, este departe de a fi
atoateștiutor, mai ales cînd este vorbe de noțiuni și cuvinte noi.
Mai exact: o bună parte din noțiunile și traducerile pe care noi le
discutăm _acum_ se vor regăsi în DEX abia peste ani. Și e normal să fie
așa.
Sper să nu fie cu supărare - mi s-a părut important să accentuez asta.
Numai bine,
Iosif Fettich
pf
From: Stan Ioan-Eugen
> „computational mesh” = „discretizare de calcul” . parcă nu se leagă.
Chiar că nu se leagă … Cel mai aproape de sens este „calculul reţelei”. Asta (inclusiv francezul „maillage”) mă aduce înapoi la întrebarea: ce se obţine prin „discretizare” ? răspuns o „reţea” (?) totuşi, în analiza prin metoda elementelor finite nu este (chiar) aşa. Dacă vorbim exclusiv despre noduri, ca în cazul unui fişier stl, atunci ar fi acceptabil (deşi …), dar structura de elemente rezultată în urma „computational mesh” (deşi nu se mai face manual de mult timp) este (mult) mai mult decât o reţea.
Am mai întâlnit români care folosesc tot discretizare/discretizare, discretizare/reţea şi mai ales discretizare/reţea de discretizare
Spaniolii vorbesc despre „discretización” ceea ce produce “malla” (seamănă cu franţuzescul “maillage”)
Italienii îi spun „discretizzare”, iar ceea ce se obţine este „griglia di calcolo”. Să-i spunem şi noi „reţea de calcul” ? Oricum, începe să nu îmi mai placă discretizare/discretizare, ci încep să prefer discretizare/reţea (de calcul sau de discretizare).
Aşadar, mi se pare clar că verbul este „discretizare”, iar substantivul (produsul discretizării) poate fi tradus prin:
- „discretizare”, cum am propus iniţial iar acum nu mai îmi place
- „reţea” (după model francez şi spaniol – or mai fi şi alţii), dar mi se pare prea imprecis, prea vag
- „reţea de calcul” (după model italian), care este mult mai specific dar ar putea fi prea uşor confundat cu altceva
- „reţea de discretizare” care este noua mea preferată şi pare să fie DEJA larg folosit în limba română
_________________________
Dr.ing. Paul FOGARASSY
Director BAUM Engineering
From: diacr...@googlegroups.com
[mailto:diacr...@googlegroups.com] On
Behalf Of Stan Ioan-Eugen
Sent: 3 august 2009 23:47
To: diacr...@googlegroups.com
Subject: [diacritice] Re: mesh
--
-stan ioan-eugen
Stan Ioan-Eugen
From: Stan Ioan-Eugen
> „computational mesh” = „discretizare de calcul” . parcă nu se leagă.
Chiar că nu se leagă … Cel mai aproape de sens este „calculul reţelei”. Asta (inclusiv francezul „maillage”) mă aduce înapoi la întrebarea: ce se obţine prin „discretizare” ? răspuns o „reţea” (?) totuşi, în analiza prin metoda elementelor finite nu este (chiar) aşa. Dacă vorbim exclusiv despre noduri, ca în cazul unui fişier stl, atunci ar fi acceptabil (deşi …), dar structura de elemente rezultată în urma „computational mesh” (deşi nu se mai face manual de mult timp) este (mult) mai mult decât o reţea.
Am mai întâlnit români care folosesc tot discretizare/discretizare, discretizare/reţea şi mai ales discretizare/reţea de discretizare
Spaniolii vorbesc despre „discretización” ceea ce produce “malla” (seamănă cu franţuzescul “maillage”)
Italienii îi spun „discretizzare”, iar ceea ce se obţine este „griglia di calcolo”. Să-i spunem şi noi „reţea de calcul” ? Oricum, începe să nu îmi mai placă discretizare/discretizare, ci încep să prefer discretizare/reţea (de calcul sau de discretizare).
Aşadar, mi se pare clar că verbul este „discretizare”, iar substantivul (produsul discretizării) poate fi tradus prin:
De acord pentru a folosi discretizare pentru meshing, ca verb. Discret înseamnă a ceva finit, format din elemente finite, distincte; discretizare = a împărți ceva în elemente finite, distincte.
- „discretizare”, cum am propus iniţial iar acum nu mai îmi place
- „reţea” (după model francez şi spaniol – or mai fi şi alţii), dar mi se pare prea imprecis, prea vag
- „reţea de calcul” (după model italian), care este mult mai specific dar ar putea fi prea uşor confundat cu altceva
- „reţea de discretizare” care este noua mea preferată şi pare să fie DEJA larg folosit în limba română
Iosif Fettich
On Tue, 4 Aug 2009, Stan Ioan-Eugen wrote:
>> - „reţea de discretizare” care este noua mea preferată şi pare să fie DEJA
>> larg folosit în limba română
>>
> Aici sunt pentru rețea de calcul. Penntru asta este folosită rețeaua, pentru
> a efectua calcule. Rețea de discretizare parcă duce înțelesul prea departe,
> te bagă un pic în ceață, pe când rețea de calcul este straight-forward cum
> ar spune englezul; știi la ce se referă.
Revin cu 'rețea de noduri', care mi se pare că acoperă binișor atît uzul
în calculul cu elemente finite cît și pe cel din 'wireless mesh network'
(unde nu e vorba deloc de calcule).
Parcă aș lăsa 'rețea de calcul' pentru 'computational grid', 'grid
computing' și familia.
Numai bine,
Iosif Fettich
Stan Ioan-Eugen
:) nu m-am supărat.
Numai bine,
Iosif Fettich
Nu am plecat de la ideea că este atotștiutor și sunt de acord că este în urmă, dar este un punct de plecare. Bun, rău oferă un început.
Am început să observ ceva de când tot se discută termeni și caut prin dexonline: există cuvinte românești care au înțelesul similar cu cele din limba engleză. DEX-ul spune că ele înseamnă și aia, doar că lumea nu cunoaște înțelesul respectiv, nu-l folosește în contextul respectiv și este mai usor de împrumutat din limba engleză, este mai la îndemână, mai ales dacă ai auzit termenul mai întâi în engleză și i-ai prins înțelesul tot în engleză (cum este cazul celor care lucrează mult în IT).
--
-stan ioan-eugen
pf
Termenul de "reţea de noduri" nu apare la o căutare cu google ca fiind folosit în analiza prin metoda elementelor finite (MEF).
Termenul de "reţea de discretizare" apare de câteva zeci de ori în contextul MEF. (vezi google cărţi, doctorate)
Poate că cei care lucrează şi publică în domeniu ar trebui să aibă un cuvânt mai greu de spus. Întâmplător am avut onoarea să îl cunosc pe Profesorul Resiga de la Politehnica din Timişoara. Faptul că Domnia sa foloseşte acest termen este pentru mine un argument cu foarte mare greutate. (mi-ar fi plăcut să îl fi folosit şi eu de la început; "discretizare" - substantiv, cum am propus iniţial este într-adevăr ambiguu)
_________________________
Dr.ing. Paul FOGARASSY
Director BAUM Engineering
+40 729 099 260
www.baum.ro
-----Original Message-----
From: diacr...@googlegroups.com [mailto:diacr...@googlegroups.com] On Behalf Of Iosif Fettich
Sent: 4 august 2009 11:44
To: diacr...@googlegroups.com
Subject: [diacritice] Re: mesh
Iosif Fettich
pentru cei cărora li se pare că în IT sînt mult prea multe cuvinte de
origine engleză, iată o lectură (care mie mi s-a părut cel puțin)
interesantă:
http://bikepark.ro/2009/08/03/x-cup-2-2-double-or-nothing/
Copiii ăștia au nevoie de cuvinte exacte _acum_ - și în mod cert nu au
nici timp, nici chef să despice firul în patru pentru a găsi posibili
înlocuitori.
Hmm.
Numai bine,
Iosif Fettich
Sorin Paliga
pentru cei cărora li se pare că în IT sînt mult prea multe cuvinte de origine engleză, iată o lectură (care mie mi s-a părut cel puțin) interesantă:
http://bikepark.ro/2009/08/03/x-cup-2-2-double-or-nothing/
Copiii ăștia au nevoie de cuvinte exacte _acum_ - și în mod cert nu au nici timp, nici chef să despice firul în patru pentru a găsi posibili înlocuitori.
pf
In altă ordine de idei, mă bucur că un timişorean a luat locul doi :-))
_________________________
Dr.ing. Paul FOGARASSY
Director BAUM Engineering
+40 729 099 260
www.baum.ro
-----Original Message-----
From: diacr...@googlegroups.com [mailto:diacr...@googlegroups.com] On Behalf Of Iosif Fettich
Ludovic-Stefan Kocsis
Pe scurt, cer întâi scuze pentru pătrunderea abruptă, de-abia am
aterizat (cu bucurie) în acest grup, dar totuși citind acest subiect
am simțit nevoia să adaug și „doi bani de la mine” (că cenți în
următorii câțiva ani încă nu vom avea), în speranța că vor fi de
folos.
Deși tehnic corecte, prin diverse abordări ale fenomenului, variantele
propuse au stârnit o atât de interesantă dezbatere tocmai datorită
necesității de acoperire mai cuprinzătoare a celor mai relevante
fațete ale obiectelor sau acțiunilor descrise în diferite contexte.
Astfel, „grilă” sau „rețea” exprimă corect tipul de obiect rezultat
prin „meshing”, dar nu pot evidenția elementele „mai” relevante. De
asemeni suntem puțin reticenți în ce privește aceste cuvinte și
datorită supra-saturării cu obiecte de acest tip atribuite unui număr
copleșitor de obiecte sau fenomene.
„Discretizare” exprimă corect natura operației prin evocarea scopului
acesteia. Pentru un cunoscător, este suficient de clar și sensul de
substantiv al cuvântului „discretizare”. Într-un manual sau într-o
lucrare de specialitate am putea chiar explica puțin mai concludent
pentru ce folosim termenul. În context laconic, de text scurt, precum
opțiunile din meniuri sau sfaturile aferente instrumentelor, parcă se
simte totuși necesitatea unei expresii concise și intuitive, care să
evoce imediat scopul, natura și rezultatul operațiunii declanșate.
Astfel, aș îndrăzni să uit alegerea pe care a făcut-o autorul
anglofon, încercând să redefinesc în limba română conceptele cu care
dorim să lucrăm. Bineînțeles că această abordare ne va conduce la
cuvinte diferite pentru contexte diferite de utilizare a cuvântului
„mesh”, însă nu văd nici o problemă aici - nu are sens să ne gândim că
un cuvânt ar trebui tradus identic în toate contextele posibile.
Abordând cele patru contexte discutate în acest fragment de discuție,
în care sensul este cel de discretizare, aș simplifica (în sensul de a
face mai accesibil nespecialiștilor), considerând că de fapt această
operație „discretizarea” are scopul de a _simplifica_ suprafața,
volumul, sau curba descrisă, prin crearea unei _scheme_, _model_, sau
_schelet_ ce va descrie cu o aproximație acceptabilă obiectul de
interes (curbă, suprafață, volum).
Personal consider mai intuitive și evocatoare următoarele variante:
- simplificare (verb) - model (substantiv);
- schematizare (verb) - schemă (substantiv);
- scheletizare (verb) - schelet (substantiv).
Pentru contextele ”start meshing” și ”fast meshing” mi se pare destul
de intuitivă folosirea expresiilor „pornește scheletizarea” și
„scheletizare rapidă”.
Pentru contextul ”finer mesh” consider mai evocatoare expresia
„scheletizare de precizie” sau „scheletizare (mai) precisă”.
Pentru contextul ”triangular mesh”, ținând cont că în bibliografia
care a dat naștere acestui concept se vorbește despre TIN
(Triangulated Irregular Networks) cu echivalentul românesc RTN (Rețea
Triangulară Neregulată sau Rețea de Triunghiuri Neregulate), dacă e
verb i-aș spune mai intuitiv „scheletizare RTN” sau pentru cei ce
iubesc importurile de acronime „scheletizare TIN”, iar dacă e
substantiv i-aș spune „schelet RTN” sau „schelet TIN”.
Cât despre „rețea de noduri” mi se pare o redundanță gratuită (orice
rețea are noduri).
Este destul de clar că în cazul contextului ”computational mesh” nu
trebuie să încercăm utilizarea aceleiași expresii.
Toate cele bune,
Ludovic-Ștefan Kocsis
0723 195531
pf
> „Discretizare” exprimă corect natura operației prin evocarea scopului
> acesteia. Pentru un cunoscător, este suficient de clar și sensul de
> substantiv al cuvântului „discretizare”.
Cuvântul "discretizare" este folosit în toate limbile de origine latină pe care le-am verificat, adică franceză, spaniolă şi italiană şi este deja consacrat în domeniul CAD/CAM/CAE, precum şi în matematică.
Dacă vom căuta cu google cuvântul "discretizare" îl vom găsi larg răspândit în contextul analizei prin metoda elementelor finite. Cineva care întâlneşte pentru prima oară acest cuvânt, nu va fi mai derutat decât cel care întâlneşte pentru prima oară "scheletizare".
> Personal consider mai intuitive și evocatoare următoarele variante:
> - simplificare (verb) - model (substantiv);
> - schematizare (verb) - schemă (substantiv);
> - scheletizare (verb) - schelet (substantiv).
Eu am folosit întotdeauna:
- discretizare (verb) - discretizare (substantiv)
În urma discuţiilor de aici am constat că alegerea făcută (cam rapid) acum mai mulţi ani, când nu prea existau referinţe în limba română, nu a fost cea mai fericită. Căutând recent articole relevante în limba română am întâlnit:
- discretizare (verb) - reţea de discretizare (substantiv)
Îndrăznesc să cred că cei care au lucrat şi publicat într-un anumit domeniu ar trebui să aibă o pondere mai mare în luarea unei decizii finale. Perechea de mai sus am găsit-o folosită la unul dintre profesorii români, cu recunoaştere internaţională, faţă de care am o admiraţie deosebită (desigur, nu este aici locul pentru un "laudatio").
Având în vedere cele de mai sus, îmi permit să insist pentru "discretizare" / "reţea de discretizare".