traducere: gateway
Adi Roiban
Cum ați traduce „gateway” ?
În glosar e tracut „pasarelă” dar eu nu am auzit pe nici un netadmin să
scoată așa ceva pe gură.
Îl lăsăm netradus? Eu nu am nici o idee.
Mersi.
--
Adi Roiban
Alexandru Szasz
>
> Salut,
>
> Cum ați traduce „gateway" ?
>
> În glosar e tracut „pasarelă" dar eu nu am auzit pe nici un netadmin să
> scoată așa ceva pe gură.
>
Câți administratori de rețea ai văzut să folosească un sistem de
operare în limba română?
--
Alexandru Szasz
Mișu Moldovan
> În data de 1 noiembrie 2008 17:40, Adi Roiban <a...@roiban.ro> a scris:
> >
> > Salut,
> >
> > Cum ați traduce „gateway" ?
> >
> > În glosar e tracut „pasarelă" dar eu nu am auzit pe nici un
> > netadmin să scoată așa ceva pe gură.
Aș lăsa netradus. Oricum, pluralul e puțin probabil să apară, iar
declinările pot fi evitate de regulă...
> Câți administratori de rețea ai văzut să folosească un sistem de
> operare în limba română?
Există, io mai știu pe cineva înafară de mine. Dar nu e neapărat vorba
aici de administratori de rețea, mulți utilizatori primesc de la ISP-ul
lor o hârtie cu ip, netmask, gateway... Iar Adi probabil că a întâlnit
«gateway» printr-un pachet de genul gnome-system-tools.
--
mișu
Florin Cătălin RUSSEN
gateway = pasarelă
traducerile sunt pentru publicul larg şi nu pentru specialişti.
Cristian Secară
> ISP = *FAI* (furnizor de acces la Internet)
> gateway = *pasarelă*
>
> traducerile sunt pentru publicul larg şi nu pentru specialişti.
Publicul larg nu înțelege oricum ce-s alea, așa că poți să le spui și
umbrelă sau cârnați.
Eu unul mă încadrez în această categorie, habar n-am ce înseamnă
de fapt gateway aici și nici nu vreau să știu, că nu am de ce. Știu doar
că există o setare acolo pe care scrie „Gateway” și care pe vremuri o
umpleam cu niște cifre iar mai nou nu mai este nevoie să ajung la ea că
face ruteru' restul. La ce mi-ar fi folosit să i se spună altfel ? Cred
sincer că mai rău m-ar fi încurcat, pentru că ar fi trebuit să caut
corespondențe de traducere în ambele sensuri și nu sunt sigur că le-aș
fi nimerit.
De unde mi-ar fi trecut prin cap că pasarelă înseamnă (acel) gateway ?
Cristi
--
Cristian Secară
http://www.secarica.ro/
Cristian Secară
> ISP = *FAI* (furnizor de acces la Internet)
... iar asta se încadrează perfect la capitolul LED. Pe vremuri
proferorii de la facultatea de electronică se străduiau să învețe pe
studență să le zică DEL la leduri (Diodă ElectroLuminsescentă).
Este cineva care azi îi zice DEL ? Sau, dacă îi spui cuiva că ai un
DEL verde, știe la ce te referi ?
Adi Roiban
Părerea mea sinceră și personală este că aceste traduceri mai mult
încurcă decât descurcă.
FAI ?!?! eventul „furnizor servicii internet”
Pasarelă !?! am intrat în contact cu mulți „isepiști” și toți îndrumau
clienții să configureze „ip”-ul, „netmask”-ul și „gateway”-ul.
Sunt curios dacă suni la RDS, Romtelecom sau UPC și îi rogi să te ajute
să îți configurezi „pasarela” ce o să zică.
În consecință departamenele de suport și documentație a ISP-urilor știu
de „gateway”.
Cam asta sunt argumentele mele pentru păstrearea termenului netradus.
Din păcate nu pot să modific traducerea în Glosar. Mă poate ajuta
cineva?
--
Adi Roiban
Florin Cătălin RUSSEN
dar nu-i mereu aşa, poate că LED era mai uşor de pronunţat decât DEL şi pe vremea aia să vorbeşti în termeni englezeşti era un aer de libertate (pe vremea comuniştilor)
azi plătim pentru că după revoluţie am fost inundaţi de produse străine şi guvernul n-a legiuit domeniul ca să oblige localizarea produselor şi traducerea termenilor. nici azi nu este prea târziu, dar trebuie să-ţi învingi unele "obiceiuri" de a continua să utilizezi gateway în loc de pasarelă.
şi urmând logica sensului textului original şi regula bunului simţ se pot traduce majoritatea termenilor :)
hai, curaj!
Lucian Adrian Grijincu
> Cum ați traduce „gateway" ?
> În glosar e tracut „pasarelă" dar eu nu am auzit pe nici un netadmin să
> scoată așa ceva pe gură.
Eu n-aș traduce așa ...
În alte sisteme de operare cum e tradus (Windows, Mac)?
> Îl lăsăm netradus? Eu nu am nici o idee.
Parcă l-aș lăsa tradus. Cel puțin dacă nu convingem și ISP-iștii și
măcar niște profesori de rețelistică să-l folosească, nu facem decât
să încurcăm utilizatorii - iar utilizatorii simpli exact la asta nu se
pricep: configurări.
--
Lucian
Florin Cătălin RUSSEN
Pasarelă !?! am intrat în contact cu mulți „isepiști" și toți îndrumau
clienții să configureze „ip"-ul, „netmask"-ul și „gateway"-ul.
Sunt curios dacă suni la RDS, Romtelecom sau UPC și îi rogi să te ajute
să îți configurezi „pasarela" ce o să zică.
păi ăsta este un exeplu concret de rezistenţă la traduceri. este relativ de înţeles acolo unde nu ai deloc termen şi apelezi la import (neologisme)
RDS nu o să-şi instaleze nicioadată sistemele în altă linbă decât engleză (recomandat pentru mentenanţa sistemului), în plus ei lucrează cu specialişti în domeniu.
în faţă ai clienţii, marea lor majoritate vorbitori de limbă romînă şi care nu vor să-şi complice existenţa cu termeni tehnici, mai ales străini. cei care au făcut marketing la şcoală sau la muncă ştiu că succesul unei afaceri este să ştie să răspundă la nevoile pieţei.
termenul FAI (o adaptare de traducere) este mai simplu de pronunţat decât FSI, care este o traducere directă a termenului original ISP.
Florin Cătălin RUSSEN
Parcă l-aș lăsa tradus. Cel puțin dacă nu convingem și ISP-iștii și
măcar niște profesori de rețelistică să-l folosească, nu facem decât
să încurcăm utilizatorii - iar utilizatorii simpli exact la asta nu se
pricep: configurări.
ce ziceţi?
Lucian Adrian Grijincu
> Parcă l-aș lăsa tradus. Cel puțin dacă nu convingem și ISP-iștii și
> măcar niște profesori de rețelistică să-l folosească, nu facem decât
> să încurcăm utilizatorii - iar utilizatorii simpli exact la asta nu se
> pricep: configurări.
scuze, am vrut să zic că îl prefer __netradus__, din cauza
dificultăților impuse utilizatorilor.
--
Lucian
GR
> În alte sisteme de operare cum e tradus (Windows, Mac)?
Interesant, pe Mac la bază în engleză îi spune "Router" :-)
-- GR
ANdrei
mie mi se pare ca este din nou vorba despre un termen care ar trebui lasat in pace.
A.
Lucian Constantin
> probabil că termenii localizaţi nu au reuşit să se impună din cauza lipsei
> de dişciplină şi respect a poporului român. sună mereu mai "cool" şi par cu
> 2 doctorate mai deştept dacă utilizez termeni de care majoritatea
> muritorilor de rând nu ştiu cu ce se mănâncă... păcat
> dar nu-i mereu aşa, poate că LED era mai uşor de pronunţat decât DEL şi pe
> vremea aia să vorbeşti în termeni englezeşti era un aer de libertate (pe
> vremea comuniştilor)
propoziţiile cu literă mare. Este foarte simplu, apeşi litera care-ţi
trebuie concomitent cu tasta Shift. De regulă, dacă litera este
apăsată cu mâna stângă, tasta Shift o apeşi cu mâna dreaptă, şi
invers.
După ce ne iese fenta, trebuie neapărat să dăm un nume nou tastei
Shift, ceva sugestiv la genul "pornitor de propoziţie", sau
"înlărgitor". Evident, termenul va fi trecut în glosar unde va fi
votat în mod democratic. Am impresia că merg pe înlărgitor, vă anunţ
dacă-mi schimb părerea.
Lucian
Cristian Secară
> păi ăsta este un exeplu concret de rezistenţă la traduceri. este
> relativ de înţeles acolo unde nu ai deloc termen şi apelezi la import
> (neologisme)
Nu, este un exemplu de adaptare a limbii la cerințele mediului.
Care este una dintre cerințele vorbirii ? Aceea de a comunica în
sensul de a ne putea înțelege.
În cazul lui gateway, care este necesitatea ?
- cine îl vede trebuie să știe despre ce este vorba
-- ca simplă prezență ([da]că există)
-- conceptual (ce înseamnă de fapt)
- doi sau mai mulți oameni să poată dialoga pe marginea termenului
După părerea mea în acest caz singurul mod care satisface creințele de
mai sus este să fie lăsat ca atare:
- cine a mai auzit deja, știe unde să se uite și ce să facă (să
întrebe ce cifre sunt alocate, de exemplu), sau măcar să caute din
priviri gate-și-ceva-acolo
- dacă trebuie doar configurat, clic-clic mecanic și în zece secunde
s-a rezolvat
- dacă vrea să afle mai multe („ce mama naibii mai e și gatevai
ăsta ?”) caută pe internet și are șanse să afle tot ce trebuie (ce
șanse are dacă va căuta „pasarelă” în loc ? sau coridor; sau poartă;
sau altceva)
- când vorbesc cu cineva pe tema asta, mă înțeleg perfect; de ce mi-aș
dori să *nu* mă înțeleg ?
De reținut că acesta este un caz particular, în care utilizatorul (eu)
nu are motiv să știe cu adevărat ce înseamnă gateway, este doar un ceva
acolo care este posibil să trebuiască completat cu niște cifre.
Pentru ce am caclulator ? Ca să lucrez la documente, eventual să
manipulez alte aparate prin intermediul lui, sau să pierd vremea cu
diverse. Pentru asta am aplicații cu meniuri, pe care trebuie să le
înțeleg ca să știu ce fac.
Ori din experiența de până acum cu configurarea de adrese de IP,
consider că gatevai ăsta nu face parte din categoria termenilor care
m-ar ajuta la ceva la *utilizarea* calculatorului, indiferent de cum
i-aș zice.
Configurarea în privința rețelei o fac odată, și atunci întreb pe alții
sau mă uit să văd ce mi-am notat cândva. Dacă ceva nu merge cu rețeaua,
în caz că nu știu, caut pe internet și/sau întreb pe alții.
Ghici ce o să găsesc pe internet și/sau ce o să îmi zică acei alții.
Andrei Popescu
> ISP = *FAI* (furnizor de acces la Internet)
Furnizor de servicii Internet, iar acronimul nu se traduce.
> gateway = *pasarelă*
Eu întotdeauna am conceput un gateway ca fiind o poartă spre o altă
rețea (ex. internetul, dar nu obligatoriu).
> traducerile sunt pentru publicul larg şi nu pentru specialişti.
Dacă creăm două limbaje, unul pentru public și unul pentru specialiști
ce am rezolvat? De ce să nu facem o traducere acceptabilă pentru toți?
Salutări,
Andrei
--
If you can't explain it simply, you don't understand it well enough.
(Albert Einstein)
Florin Cătălin RUSSEN
pasarelă (gateway) ... în acest fel ştie şi omul cam despre ce ar fi vorba şi ai şi retmenul original în paranteză pentru specialişti. la genul ăsta de profunzime în traducere mă refeream. la urma urmei specialiştii vor instala totul în engleză (ceea ce din punct de vedere comercial este un dezastru, orice produs se vinde mult mai bine în versiunea localizată, dar trebuie oferită ca opţiune şi versiunea originală)
este genul de traducere pe care l-am adoptat în Mandriva, trecerea în paranteză a termenului original pentru traducerile mai îndrăzneţe.
PS: scrierea cu litere mici este forma mea de protest pentru "Î" din a şi "sunt"
Adi Roiban
> păi (ah, nu am găsit tasta "înlărgitor" :) ) atunci propun următoarea
> traducere:
>
> pasarelă (gateway) ... în acest fel ştie şi omul cam despre ce ar fi
> vorba şi ai şi retmenul original în paranteză pentru specialişti. la
> genul ăsta de profunzime în traducere mă refeream. la urma urmei
> specialiştii vor instala totul în engleză (ceea ce din punct de vedere
> comercial este un dezastru, orice produs se vinde mult mai bine în
> versiunea localizată, dar trebuie oferită ca opţiune şi versiunea
> originală)
>
> este genul de traducere pe care l-am adoptat în Mandriva, trecerea în
> paranteză a termenului original pentru traducerile mai îndrăzneţe.
Ce pachete sunt traduse și cum ajung în distribuție sau upstream?
> PS: scrierea cu litere mici este forma mea de protest pentru "Î" din a
> şi "sunt"
--
Adi Roiban
Cristian Secară
> *pasarelă (gateway)* ... în acest fel ştie şi omul cam despre ce ar
> fi vorba şi ai şi retmenul original în paranteză pentru specialişti.
Toate ca toate, dar de ce pasarelă ? Gatewayul îl percep ca pe o
trecere între două lumi. Asta poate fi o simplă poartă, de ce neapărat
pasarelă ? Nu-i văd niciun sens. Poate cu excepția vapoarelor, pasarela
leagă de obicei două elemente ale aceleiași entități, nu entități
diferite. Pasarela de la ASE leagă două clădiri ale ASE-ului, nicidecum
una de la ASE și alta de la magazinul Bucur Obor. Pasarela de la gara
Basarab leagă două trotuare mizere.
Une-i pasarela aici ?
Oricum, rămân la părerea proprie că este stupid să se traducă așa
ceva. Asta face parte din categoria termenilor care determină pe
utilizatorul nehotărât să treacă urgent la loc pe engleză. Nu neapărat
de moft, ci ca să înțeleagă ce face – mi s-a întâmplat și mie recent.
Amintesc că mai sunt sunt unii (nu mulți, dar sunt) care zic „hai să
vedem, cum ar fi ?” (în română)
Iar pe cei care nu știu engleza nu văd cu ce îi ajuți.
> este genul de traducere pe care l-am adoptat în Mandriva, trecerea în
> paranteză a termenului original pentru traducerile mai îndrăzneţe.
Am folosit și eu mai demult varianta asta (cred că la Opera), dar am
renunțat pentru că (1) mi se pare deranjant și (2) am considerat că
perpetuează termenul în engleză chiar și acolo unde traducerea ar avea
șanse de acceptare / pătrundere.
Andrei Popescu
> PS: scrierea cu litere mici este forma mea de protest pentru "Î" din a şi
> "sunt"*
"Kämpfen für Frieden ist wie bumsen für Keuschheit!" (autor necunoscut)
Traducere liberă: „A lupta pentru pace e ca și cum ai f*te pentru
castitate!”
Lucian Constantin
wrote:
Cu câți vizigoți există, care scriu fără diacritice, reguli
gramaticale, punctuație, etc, este foarte ușor de confundat protestul
tău cu indisciplina de care vorbeai mai devreme. Când protestezi vrei
să fie clar ce anume protestezi, cam asta se înțelege prin noțiunea de
protest. Protest fără să spui ce protestezi nu există. Din mesajele
tale nu reiese că ai protesta ceva.
Lucian
muntealb
reală este "pasaj".
On 4 Noi, 03:05, Lucian Constantin <struct_bylight...@yahoo.com>
wrote:
> gramaticale, punctuație, etc, este foarte ușor de confundat protestul
> tău cu indisciplina de care vorbeai mai devreme.
din I" şi "sînt":
http://www.mandrivausers.ro/forum/index.php/topic,7973.0.html
Florin Cătălin RUSSEN
O traducere apropiată de sensul cuvîntului englezesc folosit în viaţa
reală este "pasaj".
> gramaticale, punctuație, etc, este foarte ușor de confundat protestul> Cu câți vizigoți există, care scriu fără diacritice, reguli
> tău cu indisciplina de care vorbeai mai devreme.
E o discuţie interesantă pe forumul Mandriva pe tema scrisului cu "Î
din I" şi "sînt":
http://www.mandrivausers.ro/forum/index.php/topic,7973.0.html
adevărul este că scrisul cu  şi SUNT este mai lung (uneori la traducerea şirurilor contează) şi predispus greşelilor de ortografie.
scrierea cu Î şi SÎNT simplifică lucrurile şi este mai naturală, să nu mai amintesc că vorbirea este mult mai rapidă! şi doar trăim încă în secolul vitezei.
eu am tradus gateway prin pasarelă şi am pus termenul original în paranteză, pentru a ghida experţii.
muntealb
să discute pe acest subiect.
De altfel nu e singura discuţie, mai e una pe forumul Softpedia la fel
de interesantă:
http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=454379
Florin Cătălin RUSSEN
am citit-o şi pe aceea. sunt genul de om care îmi place să iau şi o decizie la sfîrşitul unei (luuuungi) discuţii, ceea ce pe aici nu se întîmplă din păcate. toată lumea îşi dă cu părerea (uneori cu pre mult patos şi super argumentate), dar mie nu-mi place să pierd timpul.
aş dori să văd şi decizii luate, chiar şi de ordin personal. eu de fiecare dată am scris pentu ce variantă am optat. glosarul ar trebui actualizat cu versiunile de traduceri stabilite aici.
Florin Cătălin RUSSEN
- traducerea uneltelor şi universului Mandriva, ce poate fi găsit la adresa asta: http://mdk.jack.kiev.ua/stats/gui/trunk/team/ro/ (fiecare traducător postează pe forum la ce fişiere traduce: http://www.mandrivausers.ro/forum/index.php/board,10.0.html) şi fişierele traduse sunt comise în SVN; pe forum la Mandrivausers.ro este descris procesul, ghidul şi glosarul utilizat, precum şi unde trebuiesc adresate reclamaţiile cu privire la erorile de traducere
- a doua direcţie este în colaborare cu comunităţile de traducători pentru diversele proiecte, KDE, Gnome, XFCE, etc.
problema cu stilul Mandrivei este că nu se poate aplica la restul comunităţii, de unde toată problema cu consecvenţa traducerii.
poate în timp ne vom uni toate eforturile şi vom traduce toţi după aceleaşi reguli. nu ştiu dacă se merită să facem un fork în traduceri cu celelalte comunităţi. noi vrem să unim, nu să dezbinăm.
multă baftă,
Florin
Poți să îmi spui mai multe despre localizarea distribuției Mandriva?
Ce pachete sunt traduse și cum ajung în distribuție sau upstream?
--
Adi Roiban
Lucian Constantin
litere mici, ar fi mai interesant. De asemenea, în Mandriva traduci
tot cu litere mici?
Lucian
Florin Cătălin RUSSEN
-fără comentarii-
muntealb
wrote:
> litere mici, ar fi mai interesant. De asemenea, în Mandriva traduci
> tot cu litere mici?
cei mai buni traducători actuali şi face traduceri corecte dpdv
gramatical. Are obiceiul să mai glumească şi să scrie aici cu litere
mici, dar traducerile le face la modul profesionist.
Adi Roiban
Cu „pasarele”, „punți” și alte pasaje nu ajungem departe.
--
Adi Roiban
Lucian Constantin
Adi Roiban
> păi localizarea distribuţiei este dusă pe două direcţii:
> - traducerea uneltelor şi universului Mandriva, ce poate fi găsit la
> adresa asta: http://mdk.jack.kiev.ua/stats/gui/trunk/team/ro/ (fiecare
> traducător postează pe forum la ce fişiere traduce:
> http://www.mandrivausers.ro/forum/index.php/board,10.0.html) şi
> fişierele traduse sunt comise în SVN; pe forum la Mandrivausers.ro
> este descris procesul, ghidul şi glosarul utilizat, precum şi unde
> trebuiesc adresate reclamaţiile cu privire la erorile de traducere
> - a doua direcţie este în colaborare cu comunităţile de traducători
> pentru diversele proiecte, KDE, Gnome, XFCE, etc.
> problema cu stilul Mandrivei este că nu se poate aplica la restul
> comunităţii, de unde toată problema cu consecvenţa traducerii.
> poate în timp ne vom uni toate eforturile şi vom traduce toţi după
> aceleaşi reguli. nu ştiu dacă se merită să facem un fork în traduceri
> cu celelalte comunităţi. noi vrem să unim, nu să dezbinăm.
Eu pe forum văd cu lumea este îndrumată să foloseasca drep ghid și
glosar niște fișiere .odt.
De ce nu folosiți direct glosarul și ghidul e pe i18n.ro ?
Spor!
> multă baftă,
> Florin
>
>
> Poți să îmi spui mai multe despre localizarea distribuției
> Mandriva?
> Ce pachete sunt traduse și cum ajung în distribuție sau
> upstream?
> --
> Adi Roiban
>
>
--
Adi Roiban
Lucian Constantin
> �sta e un exemplu de ironie gratuit�
Scuze dacă a apărut în felul ăsta. Florin reprezintă în momentul ăsta
o comunitate întreagă. Aici pe listă când Florin spune "pasarelă",
comunitatea Mandriva spune "pasarelă". Este o problemă de imagine. Ne
plângem tot timpul că lumea refuză să scrie cu diacritice pe web, iar
noi înşine scriem cu litere mici? Nu văd logica.
Lucian
muntealb
wrote:
> o comunitate întreagă. Aici pe listă când Florin spune "pasarelă",
> comunitatea Mandriva spune "pasarelă". Este o problemă de imagine. Ne
> plângem tot timpul că lumea refuză să scrie cu diacritice pe web, iar
> noi înşine scriem cu litere mici? Nu văd logica.
comunitatea de traducători Mandriva, care e formată din 3 persoane cu
tot cu el. Cine citeşte discuţiile de pe forumul Mandriva poate
remarca uşor că nu totdeauna se obţine consensul asupra unui termen
sau a altuia, iar dacă se obţine totuşi, e după mult efort de
convingere.
Sînt de acord că ar trebui să scrie cu litere mari la început de
propoziţie, dar mai degrabă pentru imaginea lui decît a comunităţii
Mandriva, ai cărei membri netraducători scriu cu literă mare, dar de
obicei fără diacritice.
Cristian Secară
> aş dori să văd şi decizii luate, chiar şi de ordin personal. eu de
> fiecare dată am scris pentu ce variantă am optat. glosarul ar trebui
> actualizat cu versiunile de traduceri stabilite aici.
Păi eu mi-am exprimat opinia personală, gateway=gateway. Argumentele
mele erau de ordin pragmatic, (1) necesitatea unui numitor (limbaj)
comun în așa fel ca utilizatorii (români, nu altcineva) să poată
comunica, (2) în viața de zi de zi nu-i trebuie nimănui să umble la
setarea aia, (3) cine chiar vrea să afle ce-i aia gateway va căuta
ceva care include cuvântul „gateway” și (4) cine chiar vrea să afle
ce-i aia pasarelă ghici ce va găsi.
Iar din ce știu glosarul nu funcționează în sens de adăugare de termeni.
Lucian Constantin
> Nu ştiu dacă se poate spune că reprezintă comunitatea Mandriva, poate
> comunitatea de traducători Mandriva, care e formată din 3 persoane cu
> tot cu el.
eşti conducătorul grupului X, din acel moment începi să reprezinţi
grupul. Devii un fel de purtător de cuvânt al grupului X, fie că-ţi
place sau nu. Mai ales dacă te foloseşte de apartenenţa la grup pentru
a-ţi susţine argumentele.
Noi ne strângem aici pe diacritice google group din diverse proiecte,
unele de traducere, altele de localizare, software, suport,
publicistică, etc. Fiecare dintre noi reprezentăm involuntar
proiectele respective, iar Mandriva este unul dintre cele mai
importante.
Lucian
Mișu Moldovan
>
> Iar din ce știu glosarul nu funcționează în sens de adăugare de
> termeni.
puteau fi adăugați termeni noi.
Sorin?
--
mișu
Adi Roiban
Stas SUSHKOV
http://tradu.softwareliber.ro/
Alex merge ok?
--
() Campania Panglicii în ASCII
/\ http://stas.nerd.ro/ascii/
Lucian Adrian Grijincu
> Ar trebui să funcționeze totuși... În cel original, al lui Dan Damian,
> puteau fi adăugați termeni noi.
Și în ăsta a funcționat. Acum câteva săptămâni am reclamat eu o
problemă [0]. De-atunci a dispărut butonul de adăugare de noi
definiții - poate cine a încercat să-l fixeze a uitat niște modificări
pe undeva care nu mai afișează butonul.
Dacă n-are nimeni timp să identifice problema mă ofer eu voluntar,
asta dacă mi se permite accesul pe server (sau mi se oferă o copie a
surselor utilizate).
[0] http://groups.google.ro/group/diacritice/browse_thread/thread/4f4331697b71236b?pli=1
--
Lucian
Florin Cătălin RUSSEN
Cum imaginea contează, am să postez mesajele aici cu literă mare la început de frază :) (aşa cum este regula şi cum fac în traduceri, ca să răspund unei categorii de protestatari). Comunitatea Mandrivausers.ro şi-a cîştigat în timp imaginea pozitivă, să nu o pătăm.
Nu totdeauna este uşor să obţii un consens, sunt partizanul dialogului şi găsirii căii de mijloc pentru binele întregii comunităţi de utilizatori (mă refer la traduceri de bună calitate). Sunt conştient că traducerile făcute de mine au un impact asupra unui număr mare de utilizatori finali.
Ghidul şi glosarul de pe Mandrivausers.ro, cum am mai spus, reprezină baza şi scpecifiul Mandrivei. Dacă insistaţi pe textul postrurilor adezive ("bătute-n cuie" - îmi cer scuze dar nu am găsit ghilimelele româneşti pe versiunea winkeys a tastaturii) veţi vedea că se recomandă folosirea glosarului de pe i18n.ro. Multiplele defecţiuni tehnice din ultima vreme ale sitului i18n.ro m-au obligat să creez o versiune sub forma unui document electronic (.odt) separat ce poate fi utilizată şi în mod deconectat (offline).
Acum, pentru cei care încă nu au înţeles, eu traduc mereu prin comparaţie, între sursa în engleză şi trdaucerea în franceză. Nu toţi termenii francezi au sens în română (ex: logiciel pentru software), dar oferă un excelent punct de plecare pentru găsirea unei traduceri adecvate.
Astfel, pentru gateway condier că pasarelă este un terment adecvat. Indeea este, dacă se poate, să de treacă în paranteză termenul original în tiltlul ferestrei sau a categoriei respective, exemplu:
Configurare pasarelă (gateway)
Astfel specialiştii nu se simt pierduţi în configurarea unei versiuni localizate dacă le pui astfel de puncte de reper.
În acelaşi spirit se poate proceda şi cu (exemple):
Configurare server mandatar (proxy)
Configurare server de salvgardare (backup)
Configuraţie materială (hardware)
Întotdeauna se poate găsi o cale de mijloc pentru binele utilizatorului final.
Cristian Secară
> Configurare server de salvgardare (backup)
Backup în domeniul tehnic nu înseamnă direct salvgardare, ci adăugarea
în paralel a uneia sau mai multor resurse, acțiune care poate avea
drept scop și salvgardarea unei informații sau situații.
În privința softurilor, backup știu că se traduce prin copie de
siguranță.
Adi Roiban
> Să reprezinţi o comunitate este un lucru extrem de responsabil şi
> delicat. Nu mi-am dat seama pînă acun că mă consideraţi reprezentantul
> comunităţii Mandrivausers.ro aici, am să încerc să fiu la înălţime.
>
> Cum imaginea contează, am să postez mesajele aici cu literă mare la
> început de frază :) (aşa cum este regula şi cum fac în traduceri, ca
> să răspund unei categorii de protestatari). Comunitatea
> Mandrivausers.ro şi-a cîştigat în timp imaginea pozitivă, să nu o
> pătăm.
>
> Nu totdeauna este uşor să obţii un consens, sunt partizanul dialogului
> şi găsirii căii de mijloc pentru binele întregii comunităţi de
> utilizatori (mă refer la traduceri de bună calitate). Sunt conştient
> că traducerile făcute de mine au un impact asupra unui număr mare de
> utilizatori finali.
>
> Ghidul şi glosarul de pe Mandrivausers.ro, cum am mai spus, reprezină
> baza şi scpecifiul Mandrivei. Dacă insistaţi pe textul postrurilor
> adezive ("bătute-n cuie" - îmi cer scuze dar nu am găsit ghilimelele
> româneşti pe versiunea winkeys a tastaturii) veţi vedea că se
> recomandă folosirea glosarului de pe i18n.ro. Multiplele defecţiuni
> tehnice din ultima vreme ale sitului i18n.ro m-au obligat să creez o
> versiune sub forma unui document electronic (.odt) separat ce poate fi
> utilizată şi în mod deconectat (offline).
rezolvăm asta cât mai repede și să informațiile să fie citite dintr-o
singură sursă.
> Acum, pentru cei care încă nu au înţeles, eu traduc mereu prin
> comparaţie, între sursa în engleză şi trdaucerea în franceză. Nu toţi
> termenii francezi au sens în română (ex: logiciel pentru software),
> dar oferă un excelent punct de plecare pentru găsirea unei traduceri
> adecvate.
> Astfel, pentru gateway condier că pasarelă este un terment adecvat.
> Indeea este, dacă se poate, să de treacă în paranteză termenul
> original în tiltlul ferestrei sau a categoriei respective, exemplu:
> Configurare pasarelă (gateway)
> Astfel specialiştii nu se simt pierduţi în configurarea unei versiuni
> localizate dacă le pui astfel de puncte de reper.
>
> În acelaşi spirit se poate proceda şi cu (exemple):
>
> Configurare server mandatar (proxy)
>
> Configurare server de salvgardare (backup)
>
> Configuraţie materială (hardware)
>
> Întotdeauna se poate găsi o cale de mijloc pentru binele
> utilizatorului final.
Eu nu țin minte ca în ultima vreme să se fi discutat traduerea lui
proxy, backup sau hardware și consider că astfel de traduceri nu vin in
ajutorul utilizatorilor de PC.
Nu cred că are rost să ne uităm în ograda francezilor ci mai degrabă să
ne uităm la noi în bătătură.
Ce ne facem dacă în Madriva un program e tradus cu server mandatar și de
salvgardare iar altul cu proxy și backup ?
Decât să ne uităm la franțuji mai bine ne uităm la traduceri în limba
română a proiectelor GNOME, KDE, MS, Adobe și să comunicăm între
proiecte.
Traducerile franceze sunt sfinte, sau de ce ar trebui să le urmăm
orbește?
Spor!
--
Adi Roiban
Mișu Moldovan
>
> În acelaşi spirit se poate proceda şi cu (exemple):
>
> Configurare server mandatar (proxy)
>
> Configurare server de salvgardare (backup)
>
> Configuraţie materială (hardware)
metodă prea bună... În teorie e bine ce încerci tu să faci, dar în
practică e un dezastru. Nu încerca să inventezi termeni noi, doar
pentru că cei din vorbirea curentă sunt în limba engleză.
Cu «gateway» nu era așa evidentă treaba pentru că e un termen mai
tehnic, dar proxy/backup/hardware sunt termeni vehiculați zi de zi în
jurul nostru și șansele de a înlocui acești termeni cu unii inventați
de unul dintre noi sunt zero absolut.
--
mișu
muntealb
> Acuma că ne-ai dat mai multe exemple cred că devine clar de ce nu e o
> metodă prea bună... În teorie e bine ce încerci tu să faci, dar în
> practică e un dezastru. Nu încerca să inventezi termeni noi, doar
> pentru că cei din vorbirea curentă sunt în limba engleză.
>
> Cu «gateway» nu era așa evidentă treaba pentru că e un termen mai
> tehnic, dar proxy/backup/hardware sunt termeni vehiculați zi de zi în
> jurul nostru și șansele de a înlocui acești termeni cu unii inventați
> de unul dintre noi sunt zero absolut.
traducerile în română deja consacrate pentru alte domenii.
Proxy e un termen cu multe sensuri în engleză:
http://en.wikipedia.org/wiki/Proxies
În informatică:
========
http://en.wikipedia.org/wiki/Proxy_server
In computer networks, a proxy server is a server (a computer system or
an application program) that services the requests of its clients by
forwarding requests to other servers. A client connects to the proxy
server, requesting some service, such as a file, connection, web page,
or other resource, available from a different server. The proxy server
provides the resource by connecting to the specified server and
requesting the service on behalf of the client.
========
Traducerea lui "server proxy" cu "server mandatar" respectă sensul
original.
http://dexonline.ro/search.php?cuv=mandatar
Însă cam toată lumea foloseşte "server proxy", chiar şi eu l-am
folosit.
http://www.ro-en.ro/index.php?d=e&q=proxy
Eu am folosit "salvgardare" ca traducere a lui "backup" de multă
vreme, inspirat fiind de termenul "sauvegarde", folosit de francezi
pentru "backup". Cuvîntul e prezent şi în DEX:
http://dexonline.ro/search.php?cuv=salvgardare
Preluarea lui "backup" ca atare pune probleme, pentru că el e folosit
de englezi şi ca verb. Ori în română ar trebui spus "fă backup", iar
construcţiile de tipul ["verbul a face" + "cuvînt englezesc"] nu-mi
plac deloc. De exemplu cum s-ar traduce şirul (întîlnit de mine în
realitate) aflat pe un buton/meniu : "Backup files to disk" ? A-l
traduce "Fă backup la fişiere pe disc" mi se pare neelegant faţă de
"Salvgardează fişierele pe disc". Plus nelipsita cratimă, car eriscă
să-şi facă apariţia şi aici : "backup-uri" (deşi corect ar fi
"backupuri").
"Configuraţie materială" în loc de "configuraţie hardware" nu mi se
pare deloc deplasat, în fapt "hardware" are sensul de "material",
fiind termenul antagonic al lui "software", care înseamnă ceva
"virtual", nematerial.
Treaba cu termenii tehnici stă cam aşa. Englezii nu au termeni
"Tehnici", ei au termeni "Sugestivi", adică folosesc cuvinte din viaţa
reală pentru a descrie obiecte sau acţiuni ştiinţifico-tehnice. Asta
ajută la înţelegerea rapidă a sensului de către toată lumea, dar mai
ales de către începători sau nespecialişti. În România există tendinţa
de a folosi termenii originali englezeşti, ceea ce face să fie
pierdută "sugestivitatea" lor, adică modul rapid-intuitiv în care este
înţeles sensul unui termen folosit în ştiinţă sau tehnică. Asta e şi e
situaţia lui "shell", care pentru englezi nu înseamnă "shell", ci
"înveliş", însă pentru români (sau francezi, aflu acum) înseamnă
"shell". Partea foarte proastă e că mulţi învaţă papagaliceşte aceste
cuvinte şi habar nu au ce înseamnă ele cu adevărat, care este sensul
lor precis într-un anumit domeniu. Dacă întrebi nişte forumişti de pe
Computergames.ro (forum cu interfaţa în engleză) dacă trebuie tradus
"thread" îţi vor spune că nu, pentru că este un termen "tehnic". Dar
evident că traducerea e "fir" şi acest cuvînt se foloseşte şi în
tehnică.
Iar impunerea unor termeni noi în locul unora deja folosiţi este
posibilă dacă se ajunge la un consens din partea traducătorilor.
Lucian Adrian Grijincu
> Plus nelipsita cratimă, car eriscă
> să-şi facă apariţia şi aici : "backup-uri" (deşi corect ar fi
> "backupuri").
față de cum se pronunță în ultima silabă sau care se termină cu litere
care au fost adoptate de limba română (nu au aparținut acesteia o
perioadă importantă de timp - de ex. „y") se folosește cratima. Cel
puțin așa țin minte că scria într-un document de pe situl Academiei.
> "Configuraţie materială" în loc de "configuraţie hardware" nu mi se
> pare deloc deplasat, în fapt "hardware" are sensul de "material",
Hardware nu *are* sensul ăsta, ci se referă la anumite chestii
materiale. Pâinea nu e hardware. Vezi [0].
> fiind termenul antagonic al lui "software", care înseamnă ceva
> "virtual", nematerial.
„Software" nu *înseamnă* «ceva "virtual", nematerial».
Etimologic „software" a apărut după „hardware" și e folosit pentru a
denumi cam tot ce nu e hardware, dar e folosit împreună cu hardware.
„Hardware" e folosit și cu alte sensuri (din nou, vezi [0]).
> Asta e şi e
> situaţia lui "shell", care pentru englezi nu înseamnă "shell", ci
> "înveliş", însă pentru români (sau francezi, aflu acum) înseamnă
> "shell".
Am întâlnit /programatori/ vorbitori nativi de limba engleză care nu
știau de ce „shell" e denumit așa, o luaseră ca atare. Nu toată lumea
face legătura că „shell"-ul e o coajă peste nucleul sistemului de
operare.
> Partea foarte proastă e că mulţi învaţă papagaliceşte aceste
> cuvinte şi habar nu au ce înseamnă ele cu adevărat, care este sensul
> lor precis într-un anumit domeniu.
Problema asta nu e doar la noi.
> Iar impunerea unor termeni noi în locul unora deja folosiţi este
> posibilă dacă se ajunge la un consens din partea traducătorilor.
Ok, dar ești deacord că dacă traducătorii folosesc termeni
inconsistenți utilizatorii ar putea să aibă de suferit (învață mai
greu, frustrare, etc.)? Ce se traduce în Mandriva poate să ajungă în
amonte (traducem așa „upstream"?) și să vină în Ubuntu sau Fedora
(etc.).
[0] http://en.wiktionary.org/wiki/hardware
--
Lucian
muntealb
wrote:
> față de cum se pronunță în ultima silabă sau care se termină cu litere
> care au fost adoptate de limba română (nu au aparținut acesteia o
> perioadă importantă de timp - de ex. „y") se folosește cratima. Cel
> puțin așa țin minte că scria într-un document de pe situl Academiei.
scanată din DOOM 2 ce conţine recomandarea cu privire la folosirea
cratimei în neologisme (fragment inclus într-un chenar):
http://www.mediafire.com/download.php?3uwundxygdw
Şi iată şi pagina scanată din DOOM 2 unde e prezent cuvîntul "pick-
up", care e articulat "pick-upul" şi pluralizat "pick-upuri", deci
terminaţia adăugată de limba română e lipită de cuvîntul englezesc
importat. În cazul lui "backup" se aplică aceeaşi regulă, deci rezultă
"backupul" şi "backupuri".
http://www.mediafire.com/download.php?guzmymju2kf
> Hardware nu *are* sensul ăsta, ci se referă la anumite chestii
> materiale. Pâinea nu e hardware. Vezi [0].
similară cu partea materială a creierului uman (materia cenuşie şi
albă, etc.).
=============
http://www.answers.com/topic/computer-hardware-1
Computer hardware is the physical part of a computer, including the
digital circuitry, as distinguished from the computer software that
executes within the hardware.
=============
> „Software" nu *înseamnă* «ceva "virtual", nematerial».
> Etimologic „software" a apărut după „hardware" și e folosit pentru a
> denumi cam tot ce nu e hardware, dar e folosit împreună cu hardware.
> „Hardware" e folosit și cu alte sensuri (din nou, vezi [0]).
similară cu partea imaterială a creierului uman (gîndirea).
========
http://www.answers.com/software
The programs, routines, and symbolic languages that control the
functioning of the hardware and direct its operation.
=========
> Am întâlnit /programatori/ vorbitori nativi de limba engleză care nu
> știau de ce „shell" e denumit așa, o luaseră ca atare. Nu toată lumea
> face legătura că „shell"-ul e o coajă peste nucleul sistemului de
> operare.
lor (engleză). Dacă s-ar fi inventat în România şi i s-ar fi zis
"coajă", pentru un român sensul acestui termen ar fi fost foarte clar,
deşi poate n-ar fi ştiut de ce i s-a zis astfel unei chestii legate de
calculator. E similar cu cazul lui "broască", orice român ştie că i se
mai spune astfel unei încuietori, dar habar nu are de ce s-a ales
acest cuvînt. În paranteză fie spus, părerea mea e că i s-a zis astfel
pentru că încuietorile vechi scîrţîiau şi cînd se învîrtea cheia în
ele apărea un sunet care aducea cu orăcăitul de broască.
> Problema asta nu e doar la noi.
intuitivă a sensului termenului, la fel ca englezii, de ce n-am face-
o ?
> Ok, dar ești deacord că dacă traducătorii folosesc termeni
> inconsistenți utilizatorii ar putea să aibă de suferit (învață mai
> greu, frustrare, etc.)? Ce se traduce în Mandriva poate să ajungă în
> amonte (traducem așa „upstream"?) și să vină în Ubuntu sau Fedora
> (etc.).
În rest inconsistenţa terminologică se poate rezolva cu timpul. Nu
ştiu dacă traducerile din Mandriva au cum să ajungă în alte
distribuţii.
Andrei Popescu
> Da, însă dacă putem ajuta ca lumea să aibă acces la o imagine
> intuitivă a sensului termenului, la fel ca englezii, de ce n-am face-
> o ?
Pentru că acum, în epoca interfețelor grafice „înveliș” nu (mai) este la
fel de sugestiv.
Salutări,
Andrei
--
If you can't explain it simply, you don't understand it well enough.
(Albert Einstein)
muntealb
> Pentru că acum, în epoca interfețelor grafice „înveliș” nu (mai) este la
> fel de sugestiv.
problemă care poate fi evitată în română.
===================
http://fabrix.net/shell (articol din Wikipedia)
Operating system shells generally fall into one of two categories:
COMMAND LINE and GRAPHICAL. Command line shells provide a command line
interface (CLI) to the operating system, while graphical shells
provide a graphical user interface (GUI). In either category the
primary purpose of the shell is to invoke or "launch" another program;
however, shells frequently have additional capabilities such as
viewing the contents of directories.
======================
Eu vorbeam de traducerea "înveliş" pentru cazul "graphical
shell" (întîlnit la Windows, KDE, Gnome), care ar putea fi tradus
"înveliş grafic". În celălalt caz se poate folosi alt termen, posibil
"interpretor [de comenzi]".
======================
http://fabrix.net/unixshell (articol din Wikipedia)
A Unix shell, is a command line shell that provides the traditional
user interface for the Unix operating system and for Unix-like
systems. Users direct the operation of the computer by entering
command input as text for a command line interpreter to execute.
The most generic sense of the term shell means any program that users
use to type commands. Since in the Unix operating system users can
select which shell they want to use (which program should execute when
they login), many shells have been developed. It is called a "shell"
because it hides the details of the underlying operating system behind
the shell's interface (in contrast with the "kernel", which refers to
the lowest-level, or 'inner-most' component of an operating system).
Similarly, graphical user interfaces for Unix, such as GNOME, KDE, and
Xfce can be called visual shells or graphical shells.
==========================
Ca termen generic pentru "shell" se poate folosi "interfaţă de
comandă" (valabil în ambele cazuri) sau se poate folosi
"înveliş" (graphical shell) şi "interpretor" (command line shell).
muntealb
de comandă), anume CORTEX. E un cuvînt modern, prezent şi în DEX.
===============
http://dexonline.ro/search.php?cuv=cortex
CÓRTEX, cortexuri, s.n. 1. Scoarţă a unui copac. ♦ Coajă a unui fruct.
2. Înveliş al părului, cuprins între măduva centrală şi cuticula
exterioară. 3. (În sintagmele) Cortex cerebral = scoarţa cerebrală.
Cortex suprarenal = partea periferică a glandei suprarenale; glandă
corticosuprarenală. – Din fr., lat. cortex.
=============
Cristian Secară
> Mai am o propunere pentru traducerea lui "shell" (grafic sau în linie
> de comandă), anume CORTEX. E un cuvînt modern, prezent şi în DEX.
Cei mai fericiți rămân în continuare cei folosesc sistemele în limba
engleză. Măcar aceia se învârt în jurul unui vocabular unic și înțeleg
rapid despre ce este vorba fără să îi frece ce origini au nu-știu-care
termeni. Iar în cazurile rare în care chiar nu înțeleg, informația pe
internet este la o distanță de câteva clicuri.
Și mai sunt unii care se miră că utilizatorii fug de traduceri ...
(ca să economisesc un mesaj: eu sunt utilizator de interfețe în limba
română; de unde mama naibii vrei ca eu să știu ce-i aia cortex în
cazul în care văd asta într-un meniu ? (sau înveliș, sau alceva ≠ shell)
dacă întreb pe cineva, o să-mi spună să întreb un doctor; dacă caut pe
internet, o să găsesc tone de referințe către neurologie; ce altă
soluție îmi rămâne decât să comut pe engleză ca să înțeleg ce se
petrece acolo ? cine crezi că mai trece după aia vreodată la loc pe
română [la respectiva aplicație, în cel mai bun caz] ?)
Lucian Adrian Grijincu
> Mai am o propunere pentru traducerea lui "shell" (grafic sau în linie
> de comandă), anume CORTEX. E un cuvînt modern, prezent şi în DEX.
<sarcasm>
Am și eu o propunere, să-i zicem „mamă" - că din el pornesc procesele
- sau „placentă" că e învelișul fiecărui nou proces înainte de
fork()-are.
</sarcasm>
Nu cred că e cazul să inventăm sensuri noi doar pentru că ar exista
anumite similarități între anumite sensuri ale cuvintelor.
--
Lucian
muntealb
> Cei mai fericiți rămân în continuare cei folosesc sistemele în limba
> engleză. Măcar aceia se învârt în jurul unui vocabular unic și înțeleg
> rapid despre ce este vorba fără să îi frece ce origini au nu-știu-care
> termeni. Iar în cazurile rare în care chiar nu înțeleg, informația pe
> internet este la o distanță de câteva clicuri.
dar cu timpul. Dacă s-ar fi tradus intensiv softuri de 10 ani încoace
acum am fi avut un astfel de vocabular.
> Și mai sunt unii care se miră că utilizatorii fug de traduceri ...
mai fug de traduceri. Singurii care mai fug sînt utilizatorii care nu
vor să folosească deloc softuri în română, pentru că ei consideră că
engleza e limba "naturală" a calculatoarelor.
> (ca să economisesc un mesaj: eu sunt utilizator de interfețe în limba
> română; de unde mama naibii vrei ca eu să știu ce-i aia cortex în
> cazul în care văd asta într-un meniu ? (sau înveliș, sau alceva ≠ shell)
> dacă întreb pe cineva, o să-mi spună să întreb un doctor; dacă caut pe
> internet, o să găsesc tone de referințe către neurologie; ce altă
> soluție îmi rămâne decât să comut pe engleză ca să înțeleg ce se
> petrece acolo ? cine crezi că mai trece după aia vreodată la loc pe
> română [la respectiva aplicație, în cel mai bun caz] ?)
şi "cortex cerebral", deci termenul n-ar trebui să le pară necunoscut
absolvenţilor de liceu. Dovadă prezenţa acestui cuvînt în fişierele de
pe siturile de referate, de ex. la:
http://www.referate10.ro/referat-scoarta-cerebrala.htm
Nu ştiu de ce ai impreisa că un cuvînt poate "strica" o traducere.
Utilizatorii de programe traduse sînt mult toleranţi decît crezi.
muntealb
wrote:
> Am și eu o propunere, să-i zicem „mamă" - că din el pornesc procesele
> - sau „placentă" că e învelișul fiecărui nou proces înainte de
> fork()-are.
> </sarcasm>
>
> Nu cred că e cazul să inventăm sensuri noi doar pentru că ar exista
> anumite similarități între anumite sensuri ale cuvintelor.
înseamnă "scoarţă, coajă". A intrat în limba română acum cîteva zeci
de ani prin intermediul francezei şi după cum se poate vedea e
consemnat în DEX.
Cristian Secară
> Nu e nici o problemă, se poate ajunge la vocabular unic şi în română,
> dar cu timpul. Dacă s-ar fi tradus intensiv softuri de 10 ani încoace
> acum am fi avut un astfel de vocabular.
Da, dacă.
Realitatea este alta, ghinion.
> În liceu se învaţă despre "scoarţa cerebrală", căreia i se mai spune
> şi "cortex cerebral", deci termenul n-ar trebui să le pară necunoscut
> absolvenţilor de liceu.
Desigur. Nu știu dacă am învățat în liceu sau altundeva, dar și mie
cortex îmi sună cunoscut și mă duce cu gândul la ceva din domeniul
medical. Și *atât*.
Mai rămâne să îi dau calculatorului niște penicilină ca să mă apere de
viruși.
> Nu ştiu de ce ai impreisa că un cuvînt poate "strica" o traducere.
Foarte simplu, de la început plec pe calea prezumției de nevinovăție,
dar dacă la o traducere prind ceva cu mâța în sac *), restul traducerii
o evit total ca să mă feresc de surprize viitoare **). Dacă dau din
întâmplare peste o problemă nașpa, ce garanție am că aia a fost singura
problemă ? Așa este mai simplu, evit cu totul.
*) mă refer la situațiile în care fie sunt deturnat de la sensul
real al unei acțiuni ***), fie se ajunge la scăderea productivității
din cauză că nu mai înțeleg ce fac
**) sunt prea rare situațiile în care am timp să contactez pe autorul
traducerii, asta admițând că am cum să aflu cine este acela, să
răspundă, să explic, să fie receptiv, etc.
***) cum ar fi, de exemplu, panoramare pe post de zoom, la Microsoft
Office și Internet Explorer și la traducerea ta de la Paint.NET
muntealb
> Da, dacă.
> Realitatea este alta, ghinion.
rapidă. Ar fi de preferat acest lucru, dar bariera principală în faţa
folosirii softurilor traduse nu e inconsecvenţa terminologică, ci
calitatea traducerii cu care intră în contact utilizatorul obişnuit,
cel care îşi cumpără Windows în română din magazin.
> Desigur. Nu știu dacă am învățat în liceu sau altundeva, dar și mie
> cortex îmi sună cunoscut și mă duce cu gândul la ceva din domeniul
> medical. Și *atât*.
> Mai rămâne să îi dau calculatorului niște penicilină ca să mă apere de
> viruși.
"virus". Cortex e un termen folosit în medicină, dar şi în botanică,
unde înseamnă exact învelişul, coaja fructului. Nu văd de ce nu ar
putea fi folosit şi în informatică, nici o disciplină ştiinţifică nu
are monopol asupra anumitor termeni.
> Foarte simplu, de la început plec pe calea prezumției de nevinovăție,
> dar dacă la o traducere prind ceva cu mâța în sac *), restul traducerii
> o evit total ca să mă feresc de surprize viitoare **). Dacă dau din
> întâmplare peste o problemă nașpa, ce garanție am că aia a fost singura
> problemă ? Așa este mai simplu, evit cu totul.
e una generalizată. Eşti foarte sensibil la lucrurile care nu-ţi
convin şi ai o reacţie de respingere bruscă şi totală. Majoritatea
utilizatorilor de softuri traduse nu reacţionează în acest fel dacă
întîlnesc cîteva cuvinte care nu li se par corecte. Dar "cortex" e o
traducere fidelă a termenului englezesc "shell", nu ar trebui să apară
această reacţie.
> *) mă refer la situațiile în care fie sunt deturnat de la sensul
> real al unei acțiuni ***), fie se ajunge la scăderea productivității
> din cauză că nu mai înțeleg ce fac
fi generalizate. Ceea ce scade productivitatea une persoane poate
diferi mult de la o persoană la alta. Plus că există şi mecanismul de
adaptare de care tu nu vorbeşti deloc. La majoritatea utilizatorilor
intervine adaptarea şi ce părea neobişnuit iniţial, devine ulterior
obişnuit. Repet, în cazul unei traduceri fidele, care e doar aparent
nepotrivită, nu una greşită, la care adaptarea nu se produce
niciodată.
> **) sunt prea rare situațiile în care am timp să contactez pe autorul
> traducerii, asta admițând că am cum să aflu cine este acela, să
> răspundă, să explic, să fie receptiv, etc.
personalizezi o traducere după cum doreşti şi nu ia mult timp să
înlocuieşti cîteva cuvinte cu ajutorul unui editor de text.
> ***) cum ar fi, de exemplu, panoramare pe post de zoom, la Microsoft
> Office și Internet Explorer și la traducerea ta de la Paint.NET
un consens între traducători asupra acestor variante. Eu nu doresc să
folosesc cuvinte englezeşti cu vocale duble în traduceri, pentru că s-
ar introduce excepţii de pronunţare. OO din "zoom" se pronunţă U în
engleză, dar OO din "cooperare" se pronunţă OO în română. A-l
introduce pe "zoom" în română ar însemna să adăugăm o excepţie pentru
el de la pronunţia românească normală, anume OO şi să zicem că OO din
"zoom" se pronunţă U. În plus de asta în română nu se poate face un
verb din acest cuvînt şi ar trebui folosit "a face zoom", contrucţie
despre care am zis că nu-mi place. Ştiu foarte bine că "panoramare" nu
e un termen perfect, se poate folosi de exemplu "transfocare".
http://dexonline.ro/search.php?cuv=transfocator
Adi Roiban
Eu am pățit de câteva ori să trebuiască să pun interfața în engleză
pentru că traducerea în limba română era aberantă.
> Cristi
>
--
Adi Roiban
Adi Roiban
scris:
--
Adi Roiban
Andrei Popescu
>
> On 6 Noi, 20:21, Andrei Popescu <andreimpope...@gmail.com> wrote:
> > Pentru că acum, în epoca interfețelor grafice „înveliș” nu (mai) este la
> > fel de sugestiv.
>
> Cu "shell" e o problemă cauzată de cele două sensuri diferite,
> problemă care poate fi evitată în română.
nu-mi amintesc să-l fi întâlnit undeva în practică și oricum „interfață
grafică” e mult mai potrivit.
Mișu Moldovan
>
> On 6 Noi, 21:43, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> > Cei mai fericiți rămân în continuare cei folosesc sistemele în limba
> > engleză. Măcar aceia se învârt în jurul unui vocabular unic și
> > înțeleg rapid despre ce este vorba fără să îi frece ce origini au
> > nu-știu-care termeni. Iar în cazurile rare în care chiar nu
> > înțeleg, informația pe internet este la o distanță de câteva
> > clicuri.
>
> Nu e nici o problemă, se poate ajunge la vocabular unic şi în română,
> dar cu timpul. Dacă s-ar fi tradus intensiv softuri de 10 ani încoace
> acum am fi avut un astfel de vocabular.
Io de la bunicu' meu am reținut un învățământ legat de ce să nu fac
contra vântului. Și nu cred că dacă aș repeta timp de 10 ani, chiar și
împreună cu alți 10-20 de oameni, aș avea vreo șansă în plus...
Hai să nu ne punem cu vorbirea curentă că suntem mult prea mărunți...
Haideți să încercăm să renunțăm la a mai inventa sensuri ori chiar
cuvinte noi, cred că ideal ar fi să ne pliem pe vocabularul unui om
obișnuit, folosind minimul necesar de termeni tehnici și protejând pe
cât posibil limba română.
--
mișu
Cristian Secară
> Nu e nici un ghinion, nu a cerut nimeni o unificare terminologică
> rapidă. Ar fi de preferat acest lucru, dar bariera principală în faţa
> folosirii softurilor traduse nu e inconsecvenţa terminologică, ci
> calitatea traducerii cu care intră în contact utilizatorul obişnuit,
> cel care îşi cumpără Windows în română din magazin.
Ar fi bine să nu mai căutăm paiele din ochii altora uitând să ne uităm
la noi în ogradă.
Nu mi se pare cu nimic mai bună o traducere care folosește cuvinte
inventate doar de dragul inventării bulversând pe oricine și neajutând
cu nimic pe nimeni, decât traducerile de la Microsoft care cu
câteva excepții notabile (destule, dar totuși puține în raport cu
volumul global al traducerilor) sunt făcute totuși cu simț de răspundere
și păstrază o omogenitate (discutabilă la nivel de principii) de la
aplicații și până la saitul lor.
Adică hai să dovedim noi că suntem mai buni. Cu ce, cu cortex și cu
cruponare ? Să fim serioși.
> [...]
> > ***) cum ar fi, de exemplu, panoramare pe post de zoom, la Microsoft
> > Office și Internet Explorer și la traducerea ta de la Paint.NET
> N-ar fi o problemă să folosesc "zum/zumare/zumează" dacă se ajunge la
> un consens între traducători asupra acestor variante.[...] Ştiu foarte
> bine că "panoramare" nu e un termen perfect, se poate folosi de
> exemplu "transfocare".
N-ai înțeles. Panoramare nu are legătură cu zoom-ul, este cu totul
altceva, chiar dacă legat tot de mișcarea camerei. Panoramare înseamnă
o mișcare pe axa X (în engleză pan, la noi panoramare orizontală) sau
Y (în engleză tilt, la noi panoramare verticală), pe când zoom este
un fel de mișcare pe axa Z. Aia *NU* este panoramare.
Transfocare da, este corect, dar – zic eu – o complicare inutilă, nu
oferă un mare avantaj, iar cine nu are pregătire cât de cît nu știe ce-i
aia, pe când de zoom a auzit cam toată lumea din cauza presiunii
comerciale.
Pe tema lui zoom doamna Ioana Vintilă Rădulescu (Inst. de Lingvistică al
Academiei) mi-a spus asta prin 2006:
===
Se pare ca in fr., it., sp. s-a pastrat zoom Nu vad de ce nu l-am
pastra si noi Poate o sa devina candva zum
===
și
===
Zoom din foto e in Micul dictionar academic. Ar putea sa ajunga, cel de
la calculator e doar o extindere de sens
Zoom de la calculator o sa fie in editiile viitoare ale dictionarelor
===
Problema cu zum este că nu prea satisface pronunția, în practică u-ul
ăla este pronunțat mai prelung (la români mă refer).
muntealb
> Consider că propunere a total lipsită de orice simț al realității!
lucru real, iar definiţia lui "cortex" din DEX e potrivită pentru ca
acest cuvînt să fie folosit ca traducere a lui "shell".
muntealb
> Io de la bunicu' meu am reținut un învățământ legat de ce să nu fac
> contra vântului. Și nu cred că dacă aș repeta timp de 10 ani, chiar și
> împreună cu alți 10-20 de oameni, aș avea vreo șansă în plus...
caracteristicile lui. El a bătut multă vreme spre folosirea
programelor cu interfaţa în engleză, dar în ultima vreme şi-a schimbat
direcţia. Asta s-a întîmplat şi cu unele cuvinte. Vîntul a bătut spre
"download", acum bate spre "descărcare", vîntul a bătut spre "tool",
acum bate spre "unealtă", etc.
> Hai să nu ne punem cu vorbirea curentă că suntem mult prea mărunți...
> Haideți să încercăm să renunțăm la a mai inventa sensuri ori chiar
> cuvinte noi, cred că ideal ar fi să ne pliem pe vocabularul unui om
> obișnuit, folosind minimul necesar de termeni tehnici și protejând pe
> cât posibil limba română.
mare putere de influenţă asupra dezvoltării limbii române în domeniul
informatic. Protejarea limbii române înseamnă şi folosirea de cuvinte
româneşti pe cît posibil, asta din considerente de ordin practic, nu
sentimental. Multe cuvinte englezeşti nu se adaptează limbii române şi
creează dificultăţi la scris şi la pronunţare. "Shell" ar trebui
articulat şi pluralizat fără cratimă => "shellul/shelluri", ceea ce
iarăşi creează senzaţia de ciudăţenie lingvistică, avînd prima parte
(shell) pronunţată în engleză şi a doua parte (ul/uri) în română.
Cuvintele româneşti nu creează aceste probleme.
muntealb
> Ar fi bine să nu mai căutăm paiele din ochii altora uitând să ne uităm
> la noi în ogradă.
> Nu mi se pare cu nimic mai bună o traducere care folosește cuvinte
> inventate doar de dragul inventării bulversând pe oricine și neajutând
> cu nimic pe nimeni, decât traducerile de la Microsoft care cu
> câteva excepții notabile (destule, dar totuși puține în raport cu
> volumul global al traducerilor) sunt făcute totuși cu simț de răspundere
> și păstrază o omogenitate (discutabilă la nivel de principii) de la
> aplicații și până la saitul lor.
cunoaşte. Dacă ar fi aşa copii ar trebui să fie permanent în stare de
şoc lingvistic, ceea ce nu e cazul, copii se adaptează rapid şi învaţă
zilnic multe sensuri şi cuvinte noi. Adulţii o pot face şi ei, nu şi-
au pierdut capacitatea de adaptare la nou, mai ales dacă acest nou
este ceva logic (cum e definiţia unui cuvînt dintr-un dicţionar).
> Adică hai să dovedim noi că suntem mai buni. Cu ce, cu cortex și cu
> cruponare ? Să fim serioși.
"shell", respectiv "cropping"), iar ambele cuvinte sînt prezente de
mult timp în DEX. Hai să facem o demonstraţie logică pentru ambele.
=============
SHELL
Înseamnă "coajă", "scoarţă", "înveliş", etc.
http://www.ro-en.ro/index.php?d=e&q=shell
CORTEX
Înseamnă "coajă", "scoarţă"
http://dexonline.ro/search.php?cuv=cortex
În conformitate cu definiţiile din dicţionare nu e normal ca termenul
"cortex" să fie socotit ca traducere a lui "shell" ? Eu zic că da.
================
=============
TO CROP
http://www.merriam-webster.com/dictionary/crop
transitive verb
1 a: TO REMOVE THE UPPER OR OUTER PARTS OF <crop a hedge> <crop a
dog's ears> b: harvest <crop trout> c: to cut off short : trim <crop a
photograph>
A CRUPONA
CRUPONÁRE, cruponări, s.f. Operaţie de despărţire a cruponului (1) de
restul pieii. – Din crupon.
CRUPÓN, crupoane, s.n. 1. Partea din mijloc a unei piei de tăbăcărie,
mai groasă şi mai rezistentă, cuprinsă între coadă şi gât. 2. Placă de
cauciuc din care se taie pentru încălţăminte. – Din fr. croupon.
Iarăşi, se observă similitudinea de sens. Cruponarea înseamnă
decuparea unei porţiuni de piele, acţiune similară cu decuparea unei
porţiuni dintr-o imagine.
=======================
> N-ai înțeles. Panoramare nu are legătură cu zoom-ul, este cu totul
> altceva, chiar dacă legat tot de mișcarea camerei. Panoramare înseamnă
> o mișcare pe axa X (în engleză pan, la noi panoramare orizontală) sau
> Y (în engleză tilt, la noi panoramare verticală), pe când zoom este
> un fel de mișcare pe axa Z. Aia *NU* este panoramare.
> Transfocare da, este corect, dar – zic eu – o complicare inutilă, nu
> oferă un mare avantaj, iar cine nu are pregătire cât de cît nu știe ce-i
> aia, pe când de zoom a auzit cam toată lumea din cauza presiunii
> comerciale.
unui cuvînt românesc mai cunoscut decît "transfocare", am ales să merg
pe terminologia MS pentru că ea le este familiară multor utilizatori.
Am să folosesc "transfocare/transfochează".
> Pe tema lui zoom doamna Ioana Vintilă Rădulescu (Inst. de Lingvistică al
> Academiei) mi-a spus asta prin 2006:
> ===
> Se pare ca in fr., it., sp. s-a pastrat zoom Nu vad de ce nu l-am
> pastra si noi Poate o sa devina candva zum
> ===
> și
> ===
> Zoom din foto e in Micul dictionar academic. Ar putea sa ajunga, cel de
> la calculator e doar o extindere de sens
> Zoom de la calculator o sa fie in editiile viitoare ale dictionarelor
> ===
>
> Problema cu zum este că nu prea satisface pronunția, în practică u-ul
> ăla este pronunțat mai prelung (la români mă refer).
prezenţa unui OO citit U o văd ca pe o problemă, pentru că dacă ar fi
folosit verbul "zoomează" unii l-ar pronunţa "zumează", iar alţii
"zoomează", similar cu pronunţia lui "zoologic".
Cristian Secară
> Iarăşi exagerezi. Nimeni nu e bulversat de un cuvînt pe care nu-l
> cunoaşte. Dacă ar fi aşa copii ar trebui să fie permanent în stare de
> şoc lingvistic, ceea ce nu e cazul, copii se adaptează rapid şi învaţă
> zilnic multe sensuri şi cuvinte noi.
Desigur. Cu diferența că copii au pe cine să întrebe (în funcție de
domeniu, tata/mama, sau află de la colegii de școală/joacă), unde se
presupune că tata/mama știu să răspundă, pe când în cazul nostru
realitatea înconjurătoare îl pune pe utilizator într-o situație
jenantă: utilizatorul se trezește pierdut într-un jargon pe care nu-l
înțelege, lumea din jur vorbește altfel/altceva, ce găsește pe internet
îl bagă în ceață mai rău (vezi cortex sau pasarelă). Singurul tata/mama
care ar putea să-l lămurească ar fi autorul traducerii.
Și mai sunt și alte aspecte. Dacă copilul se duce la școală vorbind
ca nimeni, foarte posibil ca în gașcă să se găsească câțiva care să
zică „de unde ai auzit tâmpenia asta ? taică-tu e un bou, asta e așa,
nu așa”, ducând la frustrări, etc.. Extrapolează asta la un adult care
are experiențe asemănătoare cu colegii de la servici/bere.
Și *de ce* ? Doar pentru că vrem noi să ne punem de-a curmezișul așa
de-al naibii ? Na, că v-am făcut-o, duceți-vă naibii cu engleza voastră,
că avem și noi limba noastră-i care-i o comoară.
Bleah (ca să nu zic altfel).
> În conformitate cu definiţiile din dicţionare nu e normal ca termenul
> "cortex" să fie socotit ca traducere a lui "shell" ? Eu zic că da.
N-ai decât. Eu zic că asta face parte din explicații (cum ar fi un
tooltip), nu din traducera punctuală a elementului de meniu.
> [...]
> Iarăşi, se observă similitudinea de sens. Cruponarea înseamnă
> decuparea unei porţiuni de piele, acţiune similară cu decuparea unei
> porţiuni dintr-o imagine.
Este pe arătură rău de tot (la animale se referă la o zonă delimitată,
nu uniform, iar talpa pantofilor cu piele dedesubt merge la mare fix cu
arta fotografică), iar dacă mă obosesc să citesc asta din dicționar,
penibil.
Decupare ce are ? Doar pentru că ai folosit tu decupează în loc de taie
(pentru cut) stai acum să cauți înlocuitori pentru decupează și îi
determini pe utiizatori să se crucească ?
> Ba am înţeles foarte bine, ştiu sensul lui "panoramare", însă în lipsa
> unui cuvînt românesc mai cunoscut decît "transfocare", am ales să merg
> pe terminologia MS pentru că ea le este familiară multor utilizatori.
Acea terminologie este *greșită*. Este unul dintre puținele cazuri la
ei (chiar foarte puține) în care ceva este greșit dpdv semantic.
> Am să folosesc "transfocare/transfochează".
Mă rog. Greșit nu e, dar câți știu ce-i aia ? Azi zoom este mult mai
familiar decât transfocator pentru că și cele mai prăpădite telefoane
cu cameră foto au zoom pe ele (electronic), multe nu au meniuri în
limba română, unele reclame la camere foto/video su telefoane ademenesc
cu „zoom de X ori”, iar pe unele aparate scrie mare și/sau vizibil „zoom
X ori”.
Zoom este mai scurt, iar la ambele tot trebuie să adaugi ceva care să
descrie sensul acțiunii (strângere sau lărgire, adică zoom in (+) sau
zoom out (-)). Iar zoom esta mai scurt, important, de exemplu, la
meniul unui telefon.
Problema articulării și a pluralului, mai ales în cazul unor termeni
populari, o consider minoră în raport cu păstrarea unei unități a
vocabularului. Adică este mai important să ne înețelegem, nu să nu ne
înțelegem (în vorbirea oamenilor, nu noi aici). Tu pui pe primul loc o
rigurozitate (?) care este în detrimentul comunicării.
Alexandru Szasz
--
Alexandru Szasz
Lucian Adrian Grijincu
> să traduci chestii pentru programatori sau administratori de sistem e o
> pierdere de timp.
vaste în domeniu nu se prinde ușor ce-ai vrut să spui prin traducerea
aia vei atrage asupra ta mânia acestor utilizatori.
Cum spunea și Adi, am fost nevoit de câteva ori să trec pe engleză să
mă descurc în meniuri, cele în română mă depășeau.
Traducerile trebuie să fie ușor de înțeles și de cei cu experiență: „a
descărca" e un exemplu bun, „cortex" nu (desigur, din punctul meu de
vedere).
--
Lucian
Mișu Moldovan
Termenul «shell» apare în multe aplicații ce trebuie traduse pentru
utilizatorul de rând, de regulă sub forma „run this in a shell” sau
ceva de genul ăsta.
--
mișu
muntealb
> Desigur. Cu diferența că copii au pe cine să întrebe (în funcție de
> domeniu, tata/mama, sau află de la colegii de școală/joacă), unde se
> presupune că tata/mama știu să răspundă, pe când în cazul nostru
> realitatea înconjurătoare îl pune pe utilizator într-o situație
> jenantă: utilizatorul se trezește pierdut într-un jargon pe care nu-l
> înțelege, lumea din jur vorbește altfel/altceva, ce găsește pe internet
> îl bagă în ceață mai rău (vezi cortex sau pasarelă). Singurul tata/mama
> care ar putea să-l lămurească ar fi autorul traducerii.
are pe Google, cel care-i găseşte termenul dorit înglosarele de pe
internet şi în dicuţiile purtate pe această listă sau pe forumuri şi
bloguri. Deci nu e nevoie de o discuţie cu autorul traducerii dacă
acesta şi-a exprimat punctul de vedere într-unul din locurile
amintite.
> Și mai sunt și alte aspecte. Dacă copilul se duce la școală vorbind
> ca nimeni, foarte posibil ca în gașcă să se găsească câțiva care să
> zică „de unde ai auzit tâmpenia asta ? taică-tu e un bou, asta e așa,
> nu așa”, ducând la frustrări, etc.. Extrapolează asta la un adult care
> are experiențe asemănătoare cu colegii de la servici/bere.
argumente pentru a demonstra acest lucru nu ia în seamă invectivele,
ci îşi expune raţional punctul de vedere. O astfel de persoană nu
cedează la presiunea grupului de a-i "înregimenta" gîndirea.
> Și *de ce* ? Doar pentru că vrem noi să ne punem de-a curmezișul așa
> de-al naibii ? Na, că v-am făcut-o, duceți-vă naibii cu engleza voastră,
> că avem și noi limba noastră-i care-i o comoară.
> Bleah (ca să nu zic altfel).
englezeşti nu se integrează în limba română. Lumea nu învaţă să le
scrie şi să le pronunţe corect, indiferent cît timp a trecut de la
momentul cînd le-au văzut prima dată.
"Tuner" e scris "tunner" de mulţi români, deşi acest cuvînt este
cunoscut în asemenea măsură încît e prezent şi în DEX. Dar faptul că
are eticheta de "străin" face ca mulţi să vrea să-i adauge un N în
plus.
http://dictionare.edu.ro/search.php?cuv=tuner
http://fabrix.net/tunner (căutare cu Google a lui "tunner" în pagini
româneşti
La fel stau lucrurile cu "Hi", care e scris "Hy" de mulţi români sau
cu "Poll", care e scris "Pool". Şi acestea sînt cuvinte întîlnite
frecevent, ce să mai zicem de acelea care nu se regăsesc atît de
frecvent pe internet ?
Deci folosirea cuvintelor româneşti în locul celor englezeşti are o
motivaţie de ordin practic, nu sentimental. Dacă un cuvînt englezesc
se adaptează bine la limba română nu este nici o problemă să fie
importat.
> Este pe arătură rău de tot (la animale se referă la o zonă delimitată,
> nu uniform, iar talpa pantofilor cu piele dedesubt merge la mare fix cu
> arta fotografică), iar dacă mă obosesc să citesc asta din dicționar,
> penibil.
> Decupare ce are ? Doar pentru că ai folosit tu decupează în loc de taie
> (pentru cut) stai acum să cauți înlocuitori pentru decupează și îi
> determini pe utiizatori să se crucească ?
dicţionare, nu e invenţia mea.
=======================
http://www.altadict.ro/?lng=en&dir=both&word=cropping
http://www.dictionaronline.ro/dictionar_englez_roman.aspx
cropping | cruponare
cropping of a horse hide | cruponare a pielii de cal
========================
Dacă se ajunge la consens între traducători nu m-ar deranja să
folosesc chiar şi "crop/cropare/cropează".
> Mă rog. Greșit nu e, dar câți știu ce-i aia ? Azi zoom este mult mai
> familiar decât transfocator pentru că și cele mai prăpădite telefoane
> cu cameră foto au zoom pe ele (electronic), multe nu au meniuri în
> limba română, unele reclame la camere foto/video su telefoane ademenesc
> cu „zoom de X ori”, iar pe unele aparate scrie mare și/sau vizibil „zoom
> X ori”.
calea pentru alte excepţii de acelaşi fel. Prima pe listă este
"bootare", deci din cauza asta e posibil să se ajungă ca pronunţia lui
OO în română să nu mai respecte nici o regulă şi să fie la bunul plac
al vorbitorului. Nu cred că vreun traducător doreşte să pună umărul la
desfiinţarea regulilor limbii române de dragul unui cuvînt englezesc
folosit de comercianţi.
> Zoom este mai scurt, iar la ambele tot trebuie să adaugi ceva care să
> descrie sensul acțiunii (strângere sau lărgire, adică zoom in (+) sau
> zoom out (-)). Iar zoom esta mai scurt, important, de exemplu, la
> meniul unui telefon.
>
> Problema articulării și a pluralului, mai ales în cazul unor termeni
> populari, o consider minoră în raport cu păstrarea unei unități a
> vocabularului. Adică este mai important să ne înețelegem, nu să nu ne
> înțelegem (în vorbirea oamenilor, nu noi aici). Tu pui pe primul loc o
> rigurozitate (?) care este în detrimentul comunicării.
trebuie să se schimbe după cum bate vîntul limbilor folosite pe plan
internaţional. Azi comercianţilor le place limba engleză, poate că
mîine o să le placă franceza sau spaniola, pentru că lumea s-a săturat
de engleză. Iar poimîine poate că o să le placă chineza. Nu are nici
un rost să fie încălcate regulile de scriere şi de pronunţare din
limba română pentru a introduce cuvinte străine pentru care poate fi
găsit un corespondent românesc.
Adi Roiban
În data de Vi, 07-11-2008 la 01:25 -0800, muntealb a scris:
> On 7 Noi, 10:05, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> > Desigur. Cu diferența că copii au pe cine să întrebe (în funcție de
> > domeniu, tata/mama, sau află de la colegii de școală/joacă), unde se
> > presupune că tata/mama știu să răspundă, pe când în cazul nostru
> > realitatea înconjurătoare îl pune pe utilizator într-o situație
> > jenantă: utilizatorul se trezește pierdut într-un jargon pe care nu-l
> > înțelege, lumea din jur vorbește altfel/altceva, ce găsește pe internet
> > îl bagă în ceață mai rău (vezi cortex sau pasarelă). Singurul tata/mama
> > care ar putea să-l lămurească ar fi autorul traducerii.
>
> Utilizatorul nu este pierdut în jungla terminologică atîta timp cît îl
> are pe Google, cel care-i găseşte termenul dorit înglosarele de pe
> internet şi în dicuţiile purtate pe această listă sau pe forumuri şi
> bloguri. Deci nu e nevoie de o discuţie cu autorul traducerii dacă
> acesta şi-a exprimat punctul de vedere într-unul din locurile
> amintite.
Prin zona mea există foarte multe persoane care nu caută pe goole și se
mulțumesc cu răspunsurile celor din jur.
Apoi dacă acum traducem cu „cortex” cine va vrea să caute însemnătatea
acestui cuvânt va avea ce săpa pe Google.
> > Și mai sunt și alte aspecte. Dacă copilul se duce la școală vorbind
> > ca nimeni, foarte posibil ca în gașcă să se găsească câțiva care să
> > zică „de unde ai auzit tâmpenia asta ? taică-tu e un bou, asta e așa,
> > nu așa”, ducând la frustrări, etc.. Extrapolează asta la un adult care
> > are experiențe asemănătoare cu colegii de la servici/bere.
>
> O persoană (copil sau adult) care ştie că are dreptate şi are
> argumente pentru a demonstra acest lucru nu ia în seamă invectivele,
> ci îşi expune raţional punctul de vedere. O astfel de persoană nu
> cedează la presiunea grupului de a-i "înregimenta" gîndirea.
Din ce îmi aduc aminte, atât eu cât și copii din jurul meu nu erau așa.
Din câte văd pe afară situația e la fel și copii sunt destul de bine
organizați pe regimente.
[snip]
> Eu nu pun pe primul rigurozitatea, ci regulile limbii române, care nu
> trebuie să se schimbe după cum bate vîntul limbilor folosite pe plan
> internaţional. Azi comercianţilor le place limba engleză, poate că
> mîine o să le placă franceza sau spaniola, pentru că lumea s-a săturat
> de engleză. Iar poimîine poate că o să le placă chineza. Nu are nici
> un rost să fie încălcate regulile de scriere şi de pronunţare din
> limba română pentru a introduce cuvinte străine pentru care poate fi
> găsit un corespondent românesc.
Eu unul fac traduceri nu din dorința de a „purifica” limba română, ci
din dorința de a face un program util persoanelor ce nu cunosc limba
engleză, ținând cont de realitate din jurul meu și de faptul că în multe
departamente tehnice și de suport termenii folosiți sunt cei din limba
engleză.
Dacă sună tatăl meu la ISP-ul din cartier și îi roagă să îl ajute să își
configureze serverul mandatar din cortex nu cred că va primi prea mult
ajutor.
Spor!
--
Adi Roiban
Florin Cătălin RUSSEN
Sînt şi de părere că o parte din termenii uzuali au devenit un fel de nume proprii şi nu se traduc, precum shell (care nu-i altceva decît un interpretor de comenzi şi nu se traduce, precum nici javascript nu se traduce, precum nici perl nu se traduce, ş.a.m.d.). Din această cauză pledez ca traducătorii să fie informaticinei cu cîţiva ani buni de experienţă. Ajută enorm.
Pentru introducerea termenilor noi (eventual inventaţi, nu trebuie să aşteptăm ca academia română să-i voteze, pentru că nici termeni ca widget sau blog nu au aşteptat cine ştie ce validări lingvistice ca să fie utilizaţi) sau a unor traduceri mai îndrăzneţe, eu recomand trecera în paranteză a termenului original, în titlul ferestrei sau a categoriei principale, pentru a nu încurca lumea (obişnuiţii cu engleza şi specialiştii).
Acum, chiar dacă sistemele de operare sînt în engleză să nu credeţi că englezii găsesc firească sau facilă utilizarea unui calculator. Şi asta din cauza faptului că în domeniul TI multe firme inventează termenii după cum cred ele de cuviinţă (de multe ori fără explicaţie logică, ex: blog = web log cînd logic ar fi fost wlog) de multe ori preluînd termeni uzuali şi dîndu-le alte sensuri.
Nu rog traducătorii decît să dea dovadă de mai multă flexibilitate şi deschidere de spirit ca să avansăm, totodată respectînd regulile de traducere (vezi ghidul traducătorului) şi termenii (vezi glosarul) pe care împreună i-am decis.
Multă baftă şi succes la tradus.
Cristian Oneţ
> de oameni care nu vorbesc limba engleză. Nu cred că vor exista vreodată
> programatori sau administratori de sistem care să nu știe limba engleză, așa
> că să traduci chestii pentru programatori sau administratori de sistem e o
> pierdere de timp.
Salut,
Şi eu sunt de acord cu această părere, urmăresc aceste discuţii şi de
fiecare dată ultima idee e "să lăsăm termenul original". Aş păstra
termenul original dacă ar exista o tendinţă de adoptare a ei în limba
română dar cât timp ea face parte doar din jargonul utilizatorilor
versiunii de engleză nu mi se corect. Traducerea după părerea mea ar
trebui să fie inteligibilă unui utilizator care nu a văzut niciodată
versiunea în engleză. Iar dacă îi zici "shell" nu l-ai ajutat de loc
în schimb nu văd nimic în neregulă cu termenul "interpretor". Că nu
cuprinde unele aspecte pe care unii îi asociem termenului "shell" din
punctul meu de vedere nu constituie o problemă, asocierile se vor face
pe parcurs.
O altă problemă despre care aş dori să vorbesc este traducere pentru o
anumită distribuţie. Sincer acest gest mi se pare contra productiv şi
nu este în spiritul open source. Dacă traducerea nu ajunge în
proiectul tradus (upstream - pentru clarificare :) ) nu îşi are sensul
pentru comunitate. Astfel se ajunge ca de exemplu echipa de traducere
în română a KDE să fie moartă. Ştiu că Sergiu Bivol se ocupă cu
traducerile KDE colectate de pe narro sau de la diverse distribuţii
dar KDE-ul e tot netradus pe o distribuţie care e bazată pe proiectele
principale şi nu pe proiecte modificate de un distribuitor (de ex.
Gentoo, Arch linux).
Sugestia mea ar fi ca cei care se ocupă de o traducere pentru o
distribuţie anume să facă mutarea şi să ocupe de proiectul principal
(de upstream - din nou).
Lucian Adrian Grijincu
> Dacă sună tatăl meu la ISP-ul din cartier și îi roagă să îl ajute să își
> configureze serverul mandatar din cortex nu cred că va primi prea mult
> ajutor.
afla căutându-mi prin gmail, dar momentan chiar nu-mi pot da seama ce
e ăia „server mandatar".
Și nu sunt un utilizator amărât: am urmat (printre altele) cursuri de
rețele de calculatoare, proiectarea rețelelor de calculatoare și
protocoale de comunicație, dar termenul ăsta nu-mi aduce momentan
aminte de nimic.
Să mă fac înțeles: sunt un utilizator de sistem de operare în limba
română, am mai tradus ceva pe ici, pe colo, sunt bine documentat în
domeniu, înțeleg ambii termeni din sintagmă, dar nu pot să fac
momentan legătura cu ceva ce știu.
Nu mai zic de „pasarelă" - știu ca e propus ca traducere pentru
„gateway" că a fost enunțat de câteva ori în firul ăsta de discuție,
dar nu văd un om normal să facă repede legătura între traducere și
termenul în limba engleză.
--
Lucian
Mișu Moldovan
>
> On 7 Noi, 10:05, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
>
> > Mă rog. Greșit nu e, dar câți știu ce-i aia ? Azi zoom este mult mai
> > familiar decât transfocator pentru că și cele mai prăpădite
> > telefoane cu cameră foto au zoom pe ele (electronic), multe nu au
> > meniuri în limba română, unele reclame la camere foto/video su
> > telefoane ademenesc cu „zoom de X ori”, iar pe unele aparate scrie
> > mare și/sau vizibil „zoom X ori”.
>
> Zoom e mai familiar, dar induce o excepţie în limba română şi deschide
> calea pentru alte excepţii de acelaşi fel. Prima pe listă este
> "bootare", deci din cauza asta e posibil să se ajungă ca pronunţia lui
> OO în română să nu mai respecte nici o regulă şi să fie la bunul plac
> al vorbitorului. Nu cred că vreun traducător doreşte să pună umărul la
> desfiinţarea regulilor limbii române de dragul unui cuvînt englezesc
> folosit de comercianţi.
adolescenții din ziua de azi, dar mulți dintre ei chiar intenționat
folosesc «oo» în loc de «u», precum «k» în loc de «c». Am citit pe
undeva un interviu cu un profesor de la filologie care se plângea că
mai nou și studenții săi scapă din astea în referatele pe care i le
predau...
--
mișu
muntealb
> Bag de seamă că ai în jurul tău doar oameni remarcabili.
> Prin zona mea există foarte multe persoane care nu caută pe goole și se
> mulțumesc cu răspunsurile celor din jur.
nelămuriri pe care le-ar avea utilizatorii de softuri traduse. Ori în
ziua de azi cine are calculator îl are de obicei conectat la internet,
ca urmare Google e la un clic distanţă.
> Apoi dacă acum traducem cu „cortex” cine va vrea să caute însemnătatea
> acestui cuvânt va avea ce săpa pe Google.
cuvîntul englezesc în paranteză dreaptă lîngă cel tradus, de ex. =>
cortex [shell]. În al doilea rînd, dacă va fi adoptat de traducători
şi utilizatori va apare în mai multe glosare, în pagini web, etc. Deci
Google îl va găsi repede, mai ales dacă la căutare se mai adaugă un
cuvînt ajutător pentru a indica mai clar contextul de folosire.
> Din ce îmi aduc aminte, atât eu cât și copii din jurul meu nu erau așa.
> Din câte văd pe afară situația e la fel și copii sunt destul de bine
> organizați pe regimente.
adolescent şi apoi la adult implică şi dezvoltarea unei gîndiri
proprii, nesubordonată aceleia promovate de părinţi, şcoală sau
societate. dacă nu s-ar fi întîmplat aşa ceva, atunci 1989 ar fi fost
un an ca oricare altul, nu unul care a schimbat şi oamenii şi şcoala
şi societatea românească în anasamblu.
> Eu unul fac traduceri nu din dorința de a „purifica” limba română, ci
> din dorința de a face un program util persoanelor ce nu cunosc limba
> engleză, ținând cont de realitate din jurul meu și de faptul că în multe
> departamente tehnice și de suport termenii folosiți sunt cei din limba
> engleză.
însemna să fie scoase din limbă toate cuvintele franţuzeşti intrate în
ultima sută de ani, care sînt enorm de multe. Ar fi o greşeală şi nici
nu ar fi necesară, pentru că toate cuvintele franţuzeşti importate au
fost adaptate perfect limbii române (adică se scriu şi se pronunţă ca
nişte cuvinte româneşti neaoşe).
Ideea este de păstrare a "solidităţii" limbii române, adică a
regulilor gramaticale care îi sînt proprii şi care stau la baza ei.
Dacă se importă sute sau mii de cuvinte englezeşti care nu respectă
aceste reguli, atunci regulile gramaticale devin facultative şi limba
implodează, pentru că nu se mai sprijină pe nimic solid, totul fiind
variabil după pofta celui care vorbeşte sau scrie.
Repet faptul că folosirea cuvintelor englezeşti pe scară largă a fost
favorizată de muţenia internetului. Dacă s-ar fi vorbit de la început
pe internet ar fi reieşit clar că mulţi români nu se împacă cu
pronunţia cuvintelor străine (englezeşti, franţuzeşti, etc.), deci
importul lor neadaptat va aduce mari probleme de înţelegere a
limbajului vorbit.
> Dacă sună tatăl meu la ISP-ul din cartier și îi roagă să îl ajute să își
> configureze serverul mandatar din cortex nu cred că va primi prea mult
> ajutor.
utilizatori. Aşa fac departamentele de suport de la furnizorii de
internet francezi, nemţi, italieni, etc., iar în ţările respective nu
se folosesc sisteme de operare şi programe în limba engleză. În mod
sigur şi în România departamentele de suport acordă asistenţă pentru
utilizatorii ce folosesc SO Windows tradus.
muntealb
> Too late, the cat is out of the bag... Nu știu de aveți de-a face cu
> adolescenții din ziua de azi, dar mulți dintre ei chiar intenționat
> folosesc «oo» în loc de «u», precum «k» în loc de «c». Am citit pe
> undeva un interviu cu un profesor de la filologie care se plângea că
> mai nou și studenții săi scapă din astea în referatele pe care i le
> predau...
internet sau mai ales pe internet. De aceea spuneam eu că nu trebuie
ca traducătorii să o încurajeze prin importarea de cuvinte care conţin
vocale duble (zoom, feed, boot, etc.).
Cristian Secară
> În mod sigur şi în România departamentele de suport acordă asistenţă
> pentru utilizatorii ce folosesc SO Windows tradus.
... unde proxy este proxy, de exemplu.
Alexandru Szasz
Eu cred că utilizatorul final trebuie să aibă la dispoziţie un circuit prin care să poată raporta eventualele gheşeli de traducere, sens ambiguum etc.
Sînt şi de părere că o parte din termenii uzuali au devenit un fel de nume proprii şi nu se traduc, precum shell (care nu-i altceva decît un interpretor de comenzi şi nu se traduce, precum nici javascript nu se traduce, precum nici perl nu se traduce, ş.a.m.d.). Din această cauză pledez ca traducătorii să fie informaticinei cu cîţiva ani buni de experienţă. Ajută enorm.
Nu, informaticienii nu ar trebui să traducă. Fiecare ar trebui să-și facă treaba lui. Realitatea că majoritatea traducătorilor sunt informaticieni acum e pentru că bariera de intrare e prea sus.
În Narro am avut contribuitori cu care am avut ocazia să vorbesc și au venit cu traduceri surprinzător de bune deși nu sunt informaticieni și nici n-au mai tradus programe.
--
Alexandru Szasz
Florin Cătălin RUSSEN
Termenul «shell» apare în multe aplicații ce trebuie traduse pentru
utilizatorul de rând, de regulă sub forma „run this in a shell" sau
ceva de genul ăsta.
Fraţilor, să nu ne dăm în bărci şi să nu ne pierdem timpul de pomană aici.
Shell nu se traduce! Precum nici javascript nu se traduce, nici perl, nici python, nici bash ş.a.m.d.
Dacă pînă acum să ai o experienţă de cîţiva ani buni în informatică nu era obligatoriu pentru un traducător, se pare că devine o condiţie obligatorie. Unde nu ştiţi despre aumiţi termeni întrebaţi aici, dar nu vă apucaţi să răspundeţi aiurea cu contra argumente care nu ţin de subiectul discuţiei.
Recomand să traduceţi după ce aţi înţeles sensul frazei şi asta poate pentru non informaticieni nu este un lucru uşor. Dacă traducerea nu păstrează sensul frazei originale, atunci trebuie să insistaţi pînă ce iese cum trebuie.
Mișu Moldovan
> > utilizatorul de rând, de regulă sub forma „run this in a shell" sau
> > ceva de genul ăsta.
> >
> Nu trebuie să traduci adlitteram, unele traduceri pot fi şi
> interpretate, iar dacă tu te împotmoleşti la o astfel de frază mă
> îngrijorezi. O poţi traduce alternativ prin "lansaţi acesta într-o
> consolă" (dacă este vorba de sisteme UNIX toată lumea ştie că
> shell-ul este activat automat la lansarea unei console; Linux vine cu
> bash ca interpretor de comenzi, adică shell, bash = acronimul de la
> "bourne again shell")
Îmi pare rău dacă-ți produc îngrijorări, nu e nevoie, unii suntem mai
slăbuți ca traducători, asta e viața... Dar ai face bine dacă ai citi
și ai înțelege ceea ce se scrie aici înainte de a te arunca la astfel
de afirmații.
> Dacă pînă acum să ai o experienţă de cîţiva ani buni în informatică
> nu era obligatoriu pentru un traducător, se pare că devine o condiţie
> obligatorie. Unde nu ştiţi despre aumiţi termeni întrebaţi aici, dar
> nu vă apucaţi să răspundeţi aiurea cu contra argumente care nu ţin de
> subiectul discuţiei.
>
> Recomand să traduceţi după ce aţi înţeles sensul frazei şi asta poate
> pentru non informaticieni nu este un lucru uşor. Dacă traducerea nu
> păstrează sensul frazei originale, atunci trebuie să insistaţi pînă
> ce iese cum trebuie.
I used to do shell scripting for a living... And still do, to some
extent.
--
mișu
Adi Roiban
> On 7 Noi, 11:41, Adi Roiban <a...@roiban.ro> wrote:
> > Bag de seamă că ai în jurul tău doar oameni remarcabili.
> > Prin zona mea există foarte multe persoane care nu caută pe goole și se
> > mulțumesc cu răspunsurile celor din jur.
>
> Aici vorbim de traducerea interfeţelor softurilor şi de eventualele
> nelămuriri pe care le-ar avea utilizatorii de softuri traduse. Ori în
> ziua de azi cine are calculator îl are de obicei conectat la internet,
> ca urmare Google e la un clic distanţă.
Un clic distanță poate fi ceva foarte depărtat, pentru multe persoane
din jurul meu.
În altă ordine de idei eu la școală și facultate am învățat de shell,
gateway și proxy.
Spor!
--
Adi Roiban
Florin Cătălin RUSSEN
Sugestia mea ar fi ca cei care se ocupă de o traducere pentru o
distribuţie anume să facă mutarea şi să ocupe de proiectul principal
(de upstream - din nou).
Marea dilemă este cum să mariezi cele două lumi ca în final să ai o traducere consecventă. În afară de faptul de a crea un fork din traducerea upstream şi a o revizui în spiritul distribuţiei nu prea văd altă variantă. Nu cred că o astfel de traducere (unde folosirea anumitor termeni nu face unanimitatea celor de aici) o să fie bine primită în upstream.
Totul depinde de comunitate. Cînd va apărea o distribuţie ce va da cu banul si va traduce tot, chiar dacă a făcut un fork la upstream, atunci cei din upstream vor fi probabil dispuşi să accepte şi alte opinii sau variante de traducere.
La urma urmei totul depinde de publicul final. Distribuţia care cucereşte publicul îşi impune stilul şi regulile pentru că acela este adoptat de majoritatea utilizatorilor finali.
Din cauza asta v-am spus că avem nevoie de flexibilitate pentru a reuşi unificarea în upstream.
Florin Cătălin RUSSEN
Nu, informaticienii nu ar trebui să traducă. Fiecare ar trebui să-și facă treaba lui. Realitatea că majoritatea traducătorilor sunt informaticieni acum e pentru că bariera de intrare e prea sus.
Pe undeva, dacă un specialist trebuie să lucreze cu o versiune localizată nu trebuie să blesteme traducătorii.
În Narro am avut contribuitori cu care am avut ocazia să vorbesc și au venit cu traduceri surprinzător de bune deși nu sunt informaticieni și nici n-au mai tradus programe
Florin Cătălin RUSSEN
Îmi pare rău dacă-ți produc îngrijorări, nu e nevoie, unii suntem mai
slăbuți ca traducători, asta e viața... Dar ai face bine dacă ai citi
și ai înțelege ceea ce se scrie aici înainte de a te arunca la astfel
de afirmații.
muntealb
> Mişu dragă, tu eşti un băiat simpatic şi stiu că exemplul dat de tine a fost
> cu caracter pur didactic, ca şi răspunsul meu de altfel. Numai aşa
> progresăm.
luni în urmă, probabil că şi la ea se referea cînd îţi spunea să
citeşti ce s-a scris aici. Atunci s-a pornit de la anunţul de lansare
a KDE 4, unde apărea şi "shell" în versiunea engleză, iar în română a
fost tradus "înveliş". Şi ceilalţi traducători din alte ţări au tradus
"shell" în anunţul respectiv:
http://groups.google.ro/group/diacritice/t/b71fabd61aeebd18
(discuţia despre "shell" începe undeva pe la sfîrşitul primei pagini)
Florin Cătălin RUSSEN
În altă ordine de idei eu la școală și facultate am învățat de shell,
gateway și proxy.
Problema cu traducerea este delicată şi necesită mult calm, tact şi înţelegere, mai ales din partea noastră şi noi între noi.
Poate unii din voi locuiesc în Spania, Italia sau Germania, ţări cu mai mulltă experienţă în localizare ca noi. Aţi avut curiozitatea să vedeţi cum au tradus ei animiţi termeni şi să-i partajaţi cu noi aici?
Eu mai cunosc şi franceza, din această cauză mă mai uit şi la ei cum au tradus animiţi termeni. Asta nu face din mine un traducător de termeni "à la française" cum m-aţi acuzat deja. Am găsit că termenii aleşi de ei chiar sună familiar şi au un sens pentru francezul de bază. Cam asta era ideea mea.
Cristian Secară
> Poate unii din voi locuiesc în Spania, Italia sau Germania, ţări cu
> mai mulltă experienţă în localizare ca noi. Aţi avut curiozitatea să
> vedeţi cum au tradus ei animiţi termeni şi să-i partajaţi cu noi aici?
Nu e musai să trăiești în Spania etc. ca să afli chestiile astea. Au
fost destule situațiile pe lista asta când am cerut opinia asupra unui
termen și în care am exemplificat cu varianta fr, it, es și de cu scop
de inspirație.
În cazul .po-urilor este mai simplu, în alte cazuri poate fi la fel de
simplu sau mai complicat.
Asta era una dintre sugestiile pe care le-am făcut în privința narro,
ca utilizatorul să poată să își aleagă ce limbi să vizualizeze simultan
în fereastra de traducere a unui șir.
Alexandru Szasz
Și se poate: http://tradu.softwareliber.ro/narro_context_suggest.php?l=ro&p=1&f=0&c=330698&tf=1&st=1&s=&ci=1&cc=26709&o=-1&a=0 (bifează Arată și traducerile folosite în alte limbi) dar tot nu-ți place online :)
Nu unealta cu care traduci e problema, ci să fie câți mai mulți voluntari, indiferent cu ce traduc.
--
Alexandru Szasz
Cristian Secară
> Și se poate:
> http://tradu.softwareliber.ro/narro_context_suggest.php?l=ro&p=1&f=0&c=330698&tf=1&st=1&s=&ci=1&cc=26709&o=-1&a=0
> (bifează Arată și traducerile folosite în alte limbi) dar tot nu-ți
> place online :)
Discutabil, poate că aș ține deschisă o fereastră de browser doar pentru
sugestii din alte limbi, că doar nu îmi trebuie asta tot timpul.
Dar ceva totuși nu merge și/sau pare și cam neajustabil.
De exemplu m-am dus la GIMP. Degeaba am clicat chestia aia că nu s-a
afișat nimic în plus.
Totuși chiar dacă s-ar fi afișat ceva, câte limbi s-ar fi afișat ? Care
din ele ? La versiunea 2.6.2 sunt 67 de .po-uri în subdirectoarea po
(cea responsabilă cu interfața principală).
Alexandru Szasz
Discutabil, poate că aș ține deschisă o fereastră de browser doar pentru
On Fri, 7 Nov 2008 19:59:07 +0200, Alexandru Szasz wrote:
> Și se poate:
> http://tradu.softwareliber.ro/narro_context_suggest.php?l=ro&p=1&f=0&c=330698&tf=1&st=1&s=&ci=1&cc=26709&o=-1&a=0
> (bifează Arată și traducerile folosite în alte limbi) dar tot nu-ți
> place online :)
sugestii din alte limbi, că doar nu îmi trebuie asta tot timpul.
Dar ceva totuși nu merge și/sau pare și cam neajustabil.
De exemplu m-am dus la GIMP. Degeaba am clicat chestia aia că nu s-a
afișat nimic în plus.
Totuși chiar dacă s-ar fi afișat ceva, câte limbi s-ar fi afișat ? Care
din ele ? La versiunea 2.6.2 sunt 67 de .po-uri în subdirectoarea po
(cea responsabilă cu interfața principală).
Cristian Secară
> > Discutabil, poate că aș ține deschisă o fereastră de browser doar
> > pentru sugestii din alte limbi, că doar nu îmi trebuie asta tot
> > timpul.
> Pai de ce ? vrei să vezi sugestiile din alte limbi doar pentru textul
> pe care-l traduci acum. Sugestiile din alte limbi se afișează în
> locul unde traduci.
Nu, vroiam să zic că chiar și așa offline cum traduc eu, mi-ar fi de
folos, poate, să țin o fereastră deschisă pentru scop de furt de idei.
Acum pentru fiecare (altă) limbă țin deschise câte o fereastră de
Poedit și când am nevoie să caut o sugestie caut în una sau mai multe
ferestre. La Poedit șirul de căutare este comun pentru toate
instanțele, așa că odată șirul introdus trebuie doar să clic-clic.
Totuși, să nu exagerăm. Dacă există așa ceva implementat, bine, dar
stilul meu nu este ceva uzual/răspândit încât să merite un efort
special dpdv al implementării.
> Se afișează doar sugestiile din limbile pe care le import, dacă te-ar
> ajuta, pot să mai pun niște limbi la gimp.
Mă rog, dar per ansamblu asta nu pare o mare realizare, sigur, *dacă*
apar asemenea situații. În sensul că dacă pentru fiecare proiect te
zăpăcește câte unul la cap cu „vreau și germana”, „vreau și franceza”,
„vreau și araba”, și eventual mai apare unul care ar fi vrut italiana
în loc, nu prea știu cum faci.
> Aș vrea și să separ gimp-2.6 de trunk. Tu ce traduci ? 2.6 sau
> trunk ? Să las numai una.
> Sau îl pot dezactiva dacă te încurcă sau nu-ți folosește.
Nu știu cum/care e trunk, ce știu sigur este că din pagina asta
http://l10n.gnome.org/module/gimp
eu lucrez pe șabloanele care se află în partea a doua a paginii, adică
alea care *nu* sunt cu HEAD.