Google Earth în română
Cristian Secară
este (și) în română. În privința libertății de alegere este ok, în
sensul că implicit este pe automat (dependent de localele sistemului),
dar se poate pune și pe EN (sau RO) deliberat.
Dar am un hmm. Toate comenzile sunt adresate operatorului, nu mă scoate
din Deschideți, Salvați, Ieșiți, Editați, Copiați, Inserați (pentru
paste :), Redați turul, Aplicați șabloane de stiluri, Goliți istoricul
căutării, etc..
Nu pare să aducă nimic în sprijinul unei adresări prietenoase. În
raport cu Microsoft parcă aici e totuși limba română, dar hm, hm.
Despre terminologie, așa și așa. De exemplu deși Folder = Dosar,
totuși Print... este Printați..., Network Link este Link rețea.
Pe de altă parte îmi place mai mult acel a insera decât a lipi :D
Folosește ş și ţ cu sedile. Câh. Ăia care au tradus or fi auzit că în
română e altfel ?
Înțeleg că există și pentru Linux și Mac, sunt curios dacă traducerea
este inclusă în toate variantele.
Cristi
Robynhud
> Dar am un hmm. Toate comenzile sunt adresate operatorului, nu mă scoate
> din Deschideți, Salvați, Ieșiți, Editați, Copiați, Inserați (pentru
> paste :), Redați turul, Aplicați șabloane de stiluri, Goliți istoricul
> căutării, etc..
> Nu pare să aducă nimic în sprijinul unei adresări prietenoase. În
> raport cu Microsoft parcă aici e totuși limba română, dar hm, hm.
exagerată, pentru a contracara influenţa microsoftiană, cea care
propune o răceală exagerată în relaţia utilizator-calculator.
> Despre terminologie, așa și așa. De exemplu deși Folder = Dosar,
> totuși Print... este Printați..., Network Link este Link rețea.
> Pe de altă parte îmi place mai mult acel a insera decât a lipi :D
meniurile unor programe. Deci "paste" nu se poate traduce cu
"inserează", pentru că ar intra în competiţie cu "insert".
> Folosește ş și ţ cu sedile. Câh. Ăia care au tradus or fi auzit că în
> română e altfel ?
le suportă. Părerea mea e că Google traduce întîi automat, apoi intră
oamenii, care fac (sau nu) revizuirea. Oricum programele sînt traduse
mult mai bine decît siturile din proprietatea Google.
sorin.paliga
> A insera este corespondentul lui "to insert", care apare şi el în
> meniurile unor programe. Deci "paste" nu se poate traduce cu
> "inserează", pentru că ar intra în competiţie cu "insert".
instanță când ar putea însemna altceva decât „a insera”, echivalent
perfect al lui eng. „paste”.
Copy-Paste = Copiază-Inserează
Insert Picture = Inserează o imagine
etc. etc.
P.S. Pfui, na că am mai postat odată aici... ce blasfemie.
Robynhud
confuzii dacă ar fi traduşi la fel.
Inserează e prea pretenţios, pe deasupra are şi înţelesul de "a
introduce în ceva", de exemplu "insert coin in the machine". Lipeşte e
simplu, nu generează confuzii şi e cunoscut de toată lumea (ceea ce nu
se poate spune despre inserează).
Cristian Secară
> Inserează e prea pretenţios, pe deasupra are şi înţelesul de "a
> introduce în ceva", de exemplu "insert coin in the machine". Lipeşte e
> simplu, nu generează confuzii şi e cunoscut de toată lumea (ceea ce nu
> se poate spune despre inserează).
Lipeștele are marea problemă de a însemna ceva aiurea pentru
computeristică și de aici și strâmbăturile din nas. Dacă eu copiez o
poză de pe un card de memorie într-un folder la mine în calculator, cum
vine aia să o lipesc în folder ? Dacă după aia vreau să o mut în altă
parte ce fac, o dezlipesc de aici și o lipesc dincolo ? Mai ține
lipiciu' ?
De acord că se suprapune cu insert. Nu știu ce să zic.
Așa deocamdată Adobe folosește a anula și pentru undo și pentru cancel.
Nu e ideal, dar nici nu e o mare tragedie. Decât revocare pentru
cancel este infinit mai bine așa.
Cristi
--
Cristian Secară
http://www.secarica.ro/
Robynhud
> Lipeștele are marea problemă de a însemna ceva aiurea pentru
> computeristică și de aici și strâmbăturile din nas. Dacă eu copiez o
> poză de pe un card de memorie într-un folder la mine în calculator, cum
> vine aia să o lipesc în folder ? Dacă după aia vreau să o mut în altă
> parte ce fac, o dezlipesc de aici și o lipesc dincolo ? Mai ține
> lipiciu' ?
peste cele din viaţa reală, deşi cuvintele folosite pentru a le denumi
sînt aceleaşi. Francezii, spaniolii, portughezii şi italienii nu au o
problemă cu "lipirea" folosită ca traducere a lui "paste".
> De acord că se suprapune cu insert. Nu știu ce să zic.
> Așa deocamdată Adobe folosește a anula și pentru undo și pentru cancel.
> Nu e ideal, dar nici nu e o mare tragedie. Decât revocare pentru
> cancel este infinit mai bine așa.
2, nimeni nu şi-a mai însuşit atît de bine lecţia "predată" de
traducătorii de la MS. Din cauza asta sînt criticaţi la fel de mult ca
şi cei de la MS RO, de exemplu pe blogul unui fotograf cunoscut (Dinu
Lazăr) :
http://tinyurl.com/6fyx5l
Lucian Constantin
> Francezii, spaniolii, portughezii şi italienii nu au o
> problemă cu "lipirea" folosită ca traducere a lui "paste".
> Inserează e prea pretenţios, pe deasupra are şi înţelesul de "a
> introduce în ceva",
fişierul pe care-l editez. Are sensul de a introduce textul undeva în
mijlocul fişierului şi nu de a-l lipi la sfârşitul fişierului.
Ce sugerează google pentru "paste" ca definiţie de dicţionar:
http://www.answers.com/paste&r=67
"3. Computer Science. To insert (text, graphics, or other data) into a
document or file."
Lucian
--
http://rospell.sourceforge.net
Robynhud
wrote:
> Este exact ce fac eu când apăs Ctrl+V. Inserez textul din clipboard în
> fişierul pe care-l editez. Are sensul de a introduce textul undeva în
> mijlocul fişierului şi nu de a-l lipi la sfârşitul fişierului.
imagini (sau bucăţi din ele), ca şi fragmente audio sau video (asta se
poate vedea în editoarele audio sau video, indiferent de SO). Şi nu e
obligatoriu să inserezi înăuntrul a ceva, se poate lipi peste altceva
şi bineînţeles se poate lipi la începutul, mijlocul sau sfîrşitul
documentului imaginii sau clipului. Tocmai de aici rezultă faptul că
"lipeşte" e mai potrivit ca "inserează", el este mai general.
> Ce sugerează google pentru "paste" ca definiţie de dicţionar:
>
> http://www.answers.com/paste&r=67
>
> "3. Computer Science. To insert (text, graphics, or other data) into a
> document or file."
pe el. Deci nu se poate spune că "Paste = To paste(text, graphics, or
other data) into a document or file". Aşa că s-a folosit un sinonim.
Dacă americanii ar fi socotit că la calculatoare "insert" e mai
potrivit decît "paste" l-ar fi folosit pe el de la început. N-au făcut-
o, deci nu e vorba numai de "sănătatea" francezilor, spaniolilor şi
altora, ci şi a americanilor, inventatorii conceptului de lipire la
calculatoare.
Lucian Constantin
una de ştergere şi una de inserare.
Operaţia de paste definită ca inserare implică o singură operaţie: una
de inserare.
Dă şi tu un Ctrl+V pe calculator şi vezi ce se întâmplă. Are sau nu
are loc o ştergere?
Lucian
Robynhud
wrote:
fel cum şi "lipeşte" e mai general decît "inserează". În consecinţă
traducerea potrivită e "lipeşte", nu "inserează".
Sigur că atunci cînd se apasă Ctrl+V se poate şterge ceva. Eu lipesc
de multe ori peste alt text, selectat în prealabil. La fel şi în
realitate, se poate să lipeşti peste ceva sau lîngă ceva.
Cristian Secară
> Asta spun şi eu, că "paste" e un termen mai general decît "insert", la
> fel cum şi "lipeşte" e mai general decît "inserează". În consecinţă
> traducerea potrivită e "lipeşte", nu "inserează".
Eu am de gând să testez pe propria piele și pe cei din jurul meu chestia
cu inserează.
Adică da, oi fi având tu dreptate, dar lipeștele ăla este mult prea ca
nuca în perete pentru viața curentă ca să zic așa.
Unu, nimeni nu folosește nicio formă a lui a lipi pentru paste (iar a
merge contra naturii mi se pare neconstructiv; mă rog, discutabil).
Doi, s-a întâmplat de multe ori să caște cineva gura la calculatorul
meu, iar traducerea cu lipește a fost printre puținele la care s-a făcut
caz pe seama traducerii. De fiecare datră singurul meu comentariu
posibil a fost ceva de genul „ce să fac, asta e”.
O să urmăresc și pe Google Earth să văd cum mă adaptez.
Robynhud
> Adică da, oi fi având tu dreptate, dar lipeștele ăla este mult prea ca
> nuca în perete pentru viața curentă ca să zic așa.
> Unu, nimeni nu folosește nicio formă a lui a lipi pentru paste (iar a
> merge contra naturii mi se pare neconstructiv; mă rog, discutabil).
termenul e familiar celor care utilizează programe traduse. Şi în
cărţi tot aşa apare, am de exemplu "Totul despre Windows Vista" scoasă
în 2007 şi traducerea comenzii din meniu e "lipire". Cît despre cei
care folosesc programele în engleză cred că le e indiferent cum se
traduce "paste", din moment ce ei vor zice în continuare "dă paste",
nu "lipeşte" sau "inserează".
> Doi, s-a întâmplat de multe ori să caște cineva gura la calculatorul
> meu, iar traducerea cu lipește a fost printre puținele la care s-a făcut
> caz pe seama traducerii. De fiecare datră singurul meu comentariu
> posibil a fost ceva de genul „ce să fac, asta e”.
română, lor tot ce nu e englezesc le repugnă. Chiar dacă ai să traduci
pe gustul lor, tot nu o să folosească traducerile. Folosirea
programelor în engleză a devenit o chestie de prestigiu, aproape ca un
statut social, o treaptă deasupra "ţăranilor" şi "naţionaliştilor"
care fie nu înţeleg engleza, fie sînt patrioţi extremişti. Dispreţul
faţă de limba română a luat forme aberante care sînt greu de combătut,
tocmai pentru că motivaţia ce stă la baza lor este iraţională.
Cristian Secară
> [...] Folosirea programelor în engleză a devenit o chestie de
> prestigiu, aproape ca un statut social, o treaptă deasupra
> "ţăranilor" şi "naţionaliştilor" care fie nu înţeleg engleza, fie
> sînt patrioţi extremişti. Dispreţul faţă de limba română a luat forme
> aberante care sînt greu de combătut, tocmai pentru că motivaţia ce
> stă la baza lor este iraţională.
Așa este, iar legat de asta, ce spun eu este că prin folosirea unui
limbajul corect strict dar artificial ce spui tu se va menține pe veci
sau se va accentua, pe când prin folosirea unui limbaj flexibil apropiat
cât de cât de vața de zi cu zi chiar și menținut în limite literare mai
am speranțe de schimbare a orientării. Masa mare de utilizatori nu este
dată de computer geeks ci de utilizatori care își virusează/devirusează
toată ziua Windowsul.
Amendamente la ce zic eu:
- speranțele sunt pe termen lung
- nu se poate aplica oriunde doar așa de-al naibii, trebuie un oarecare
discernământ (de exemplu nu prea mă grăbesc cu print = printează, deși
s-ar părea că ăsta este viitorul, independent de dorința mea, a ta sau a
altuia)
- e [foarte] greu de trasat granițe
- părerea mea
Robynhud
> Așa este, iar legat de asta, ce spun eu este că prin folosirea unui
> limbajul corect strict dar artificial ce spui tu se va menține pe veci
> sau se va accentua, pe când prin folosirea unui limbaj flexibil apropiat
> cât de cât de vața de zi cu zi chiar și menținut în limite literare mai
> am speranțe de schimbare a orientării. Masa mare de utilizatori nu este
> dată de computer geeks ci de utilizatori care își virusează/devirusează
> toată ziua Windowsul.
atunci cînd vine vorba de terminologia din traduceri, pentru că este
evident că părerile diferă mult. Există două abordări cu privire la
asta:
1) Cei care consideră că "naturale" sînt cuvintele din limbajul
obişnuit, de genul "lipeşte" pentru "paste", "vezi" pentru "view" sau
"birou" pentru "desktop". Cu alte cuvinte viaţa reală (de zi cu zi) şi
viaţa virtuală folosesc în mare aceeaşi terminologie.
2) Cei care consideră că "naturale" sînt cuvintele care în opinia lor
se referă mai strict la domeniul calculatoarelor, cele de genul
"inserează" pentru "paste", "vizualizează" pentru "view" sau "desktop"
pentru "desktop". Este vorba de limbajul folosit de cei familiarizaţi
cu calculatoarele, deci e mai degrabă un jargon profesional. În acest
caz viaţa de zi cu zi şi cea virtuală nu mai au atît de mulţi termeni
în comun, se realizează cumva o separare clară a lor la nivelul
limbajului, fie prin folosirea de cuvinte româneşti mai "tehnice", fie
prin preluarea termenilor englezeşti (în general nemodificaţi).
Prima abordare este mai potrivită pentru începători sau cei care nu au
intrat în contact cu terminologia englezească. Omul ştie deja termenul
din viaţa reală şi învaţă să-l lege şi de un concept informatic care e
asemănător cu conceptul din viaţa reală. Ăsta e şi stilul original
(american) de denumire a conceptelor din informatică, care le face
accesibile şi celor nefamiliarizaţi cu domeniul. Acest stil e întărit
şi de iconiţele care de cele mai multe ori prezintă o imagine ce
reflectă acţiunea din viaţa reală (foarfecă, dosar, casă, etc.). Iar
un termen folosit şi în limbajul obişnuit e mai greu să fie uitat
decît unul folosit doar la calculatoare, lăsînd la o parte că un
termen românesc e mult mai uşor de folosit (pronunţare şi scriere)
decît unul englezesc.
A doua abordare pare mai potrivită pentru cei care deja cunosc
terminologia englezească. Omul ştie termenul englezesc şi doreşte un
termen cît mai asemănător cu acesta şi în română. Sau oricum doreşte
un termen "tehnic" pentru română, nu unul folosit în limbajul
obişnuit, pentru că are impresia că utilizatorul va face confuzie
între termenul obişnuit şi cel folosit la calculatoare, sau termenul
din viaţa reală "sună nepotrivit" pentru calculatoare. Asta pentru că
ei înşişi nu doresc să folosească termeni româneşti sau
"nespecializaţi", deşi ar fi prima categorie profesională care ar face
asta. Un medic ştie şi "terminologia" folosită de omul obişnuit, nu
numai pe cea din cărţile de medicină, la fel ca un arhitect care
trebuie să poată să-i explice clientului în limbajul obişnuit ce are
de gînd să facă la proiectarea unei case.
Problema e că a doua categorie de utilizatori, cei care deja ştiu
terminologia englezească nu sînt interesaţi de traducerea programelor,
pentru că ei nu le vor folosi. Iar cuvintele "tehnice" ori
englezismele au dezavantajul că nu sînt pe placul marii mase a
populaţiei, care nu prea are chef să înveţe un set separat de termeni
pe care să-i folosească exclusiv la calculatoare.
Revenind la exemplul de faţă, termenul "inserare" este practic absent
din limbajul de zi cu zi, lumea folosind în locul lui "băgare" sau
eventual "introducere". La fel stau lucrurile cu "vizualizare", şi el
complet nefolosit în limbajul obişnuit. Pur şi simplu la calculatoare
am avea de-a face cu un set de sinonime ale unor cuvinte din limbajul
obişnuit, set care nu ar fi folosit în afara informaticii, pentru că
limbajul obişnuit (cel cu "lipeşte", "vezi" şi "birou") e de fapt cel
mai potrivit pentru o comunicare rapidă între persoane de diverse
vîrste, nivele de educaţie, de cultură, etc. Deci intervine şi un
criteriu practic, de eficienţă a comunicării.
Oricum la momentul de faţă contează mai degrabă disponibilitatea unui
număr cît mai mare de programe traduse şi mai puţin unificarea
terminologiei.
Sergiu Bivol
> ci de utilizatori care își virusează/devirusează toată ziua Windowsul.
că avionul și vaporul au nas sau că cheia intră în broască sînt fie
genii în ale mașinisticii, fie niște naționaliști îngîmfați care țin
cu dinții de niște termeni românești de parcă ar fi cîini turbați...
Utilizatorii învățați cu terminologia actuală sînt o cauză pierdută –
e timpul să înțelegem acest lucru. Ai dreptate, Cristian – „Biroul”
sau „Tipărește” le vor provoca rîsul celor care sînt obișnuiți cu
„Desktopul” și „Printează”, dar nouă nu ne pasă de ei. Nu trebuie să
ne pese. În urma lor vin copiii și cei care abia fac cunoștință cu
calculatorul – această categorie de utilizatori este prioritară.
Mîine, un copil va învăța că „vaporul are nas” și că „pozele stau pe
Birou”. Ia gîndiți-vă, care variantă îi va stîrni rîsul?
On 5 Mai, 08:32, Robynhud <robyn...@gmail.com> wrote:
> Oricum la momentul de faţă contează mai degrabă disponibilitatea unui
> număr cît mai mare de programe traduse şi mai puţin unificarea
> terminologiei.
traducător Gnome, așa că rezolvăm și faza cu unificarea
terminologiei :) Cel puțin voi aduce în ordine literele „ș/ț”, că e
mare dezastru acolo...
Mişu Moldovan
>
> On 4 Mai, 22:37, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> > Așa este, iar legat de asta, ce spun eu este că prin folosirea unui
> > limbajul corect strict dar artificial ce spui tu se va menține pe
> > veci sau se va accentua, pe când prin folosirea unui limbaj
> > flexibil apropiat cât de cât de vața de zi cu zi chiar și menținut
> > în limite literare mai am speranțe de schimbare a orientării. Masa
> > mare de utilizatori nu este dată de computer geeks ci de
> > utilizatori care își virusează/devirusează toată ziua Windowsul.
>
> Ar trebui explicat ce înţelege fiecare prin natural şi artificial
> atunci cînd vine vorba de terminologia din traduceri, pentru că este
> evident că părerile diferă mult. Există două abordări cu privire la
> asta:
Sper să nu iei mesajul meu în nume de rău, eu ţi-aş sugera să-l citeşti
în nota în care se citeşte un mesaj de la mama, care te enervează cu
cicăleala ei, dar totuşi te iubeşte şi îţi vrea binele.
Îţi înţeleg entuziasmul debordant pentru localizare şi pentru limba
română, dar înţelege-ne te rog şi pe noi, cei ce avem un timp liber
limitat şi pentru care implicarea în localizare înseamnă în primul rând
traduceri, nu discuţii mai mult sterile pe lista Diacritice. Încercăm să
păstrăm un raport semnal/zgomot cât mai bun aici.
Îţi înţeleg de asemenea şi nevoia de intimitate, dar dacă există
contribuţii din partea ta în lumea traducerilor, dă-ne te rog o
referinţă, eu personal nu am găsit nici măcar o referinţă la vreo
traducere făcută de cineva cu numele Robynhud. Deci care este
experienţa din spatele afirmaţiilor tale? (Ce mie personal mi se par
de multe ori hazardate).
So... Hoo ar u Robynhud?
--
mişu
Cristian Secară
> So... Hoo ar u Robynhud?
Întreabă-l pe MunteAlb, poate știe el ceva :)
Cristian Secară
> [...] În urma lor vin copiii și cei care abia fac cunoștință cu
> calculatorul – această categorie de utilizatori este prioritară.
> Mîine, un copil va învăța că „vaporul are nas” și că „pozele stau pe
> Birou”. Ia gîndiți-vă, care variantă îi va stîrni rîsul?
Mi-am dat toată silința dar nu am reușit să înțeleg ce-i aia că vaporul
are nas. (ce-i aia ?)
În rest, eu sunt mai realist și/sau pesimist. Ce văd eu în jur seamănă
cu altceva decât un viitor luminos pentru limba română: o vizită la
noul mall din Băneasa este mai instructivă decât o tonă de mesaje pe
tema asta. Acolo peste tot este „Town Square”, „Glam Street”, „Fashion
Street”, „Trend Street”, „Fun&Food City”, etc., etc.. Cred că afișele cu
„Se deschide în curând” sunt printre puținele scrise în română și care
oricum dispar când se va deschide ce se va deschide.
Dar hai să vedem, poate că cine știe. Așa cum pe vremea standardului de
tastatură nici Mișu Moldovan și nici Sorin Paliga nu dădeau nicio șansă
pentru ș și ț cu virgulă, așa poate mă înșel eu acuma :)
> Ei, stai liniștit, că eu am depus deja cererea pentru un cont de
> traducător Gnome, așa că rezolvăm și faza cu unificarea
> terminologiei :) Cel puțin voi aduce în ordine literele „ș/ț”, că e
> mare dezastru acolo...
Păi foarte bine, uite, cu ocazia asta șoptește-i la ureche și lui Mișu
să facă primii pași cu ș-ul și ț-ul la Pidgin :)
Mișu Moldovan
> > traducător Gnome, așa că rezolvăm și faza cu unificarea
> > terminologiei :) Cel puțin voi aduce în ordine literele „ș/ț”, că e
> > mare dezastru acolo...
>
> Păi foarte bine, uite, cu ocazia asta șoptește-i la ureche și lui Mișu
> să facă primii pași cu ș-ul și ț-ul la Pidgin :)
În toamnă, odată cu următoarea versiune GNOME. Asta în ciuda faptului
că Pidgin are utilizatori români de XP ce vor avea probleme cu
respectivele caractere și pe care n-am cum să-i contactez să-i anunț de
hotfix-ul de la MS. Tot în toamnă se va schimba și în primele
distribuții (Ubuntu, Fedora etc.) varianta implicită a aranjamentului
românesc de tastatură într-una care să genereze ș și ț cu virgulă
dedesubt. E posibil să apară mai devreme în alte distribuții
experimentale, versiunea xkeyboard-config ce va conține această
schimbare a variantei implicite e programată pentru a doua jumătate a
lunii mai.
Cât despre traducerea GNOME în general, Sergiu e bine venit, dar
deciziile de genul ăsta se iau de către coordonatorul localizării
române. Sigur că ne dorim o unificare, dar nu cu orice preț, dacă un
traducător nou vine cu „birou” să nu vă închipuiți că cei cu vechime
vor cădea pe spate și vor renunța instant la „desktop”. Suntem doar
doi-trei oameni, dar avem ani buni de localizare în spate și o istorie
de ani de zile în care versiunea GNOME în română a fost în rândul celor
oficial suportate.
--
mișu
Robynhud
degrabă pragmatic, adică îmi dau seama că e absolut necesară şi mai
ales că trebuie făcută în aşa fel încît să fie adoptată de toţi
utilizatorii, nu numai de cei care nu înţeleg engleza.
Discuţiile la obiect şi argumentate nu sînt sterile, ele sînt absolut
necesare pentru ca activitatea productivă, traducerea propriu-zisă, să
iasă cît mai bună. Normal că accentul trebuie pus pe lucrul la
traduceri, dar şi discuţiile îşi au rolul lor pentru expunerea
punctelor de vedere ale celor implicaţi (ca traducători sau
utilizatori) în localizare. Fiecare ia ce doreşte din concluziile la
care s-a ajuns în discuţii, nu există o obligativitate de supunere la
nişte directive şi nici intenţia de a convinge pe cineva cu orice preţ
că o anumită abordare e mai bună decît alta. Cei care au situl i18n.ro
pot face modificările pe care le socotesc necesare, eu nu mă apuc să
schimb principiile de realizare a traducerilor prezente în wikiul de
acolo. Aşa se va întîmpla probabil în legătură cu folosirea cratimei
în neologisme, după ce a fost confirmat că în DOOM 2 există o regulă
clară pentru asta, regulă care nu era prezentă în wiki.
Experienţa îşi are rolul ei în orice activitate, dar nu este un factor
hotărîtor atunci cînd vine vorba de calitatea unei activităţi
intelectuale cum este traducerea. De exemplu pentru Microsoft România
şi Adobe România lucrează traducători profesionişti cu ani mulţi de
experienţă în spate, dar rezultatul muncii lor este lamentabil, pentru
că le lipseşte complet simţul limbii române, adică ei nu sînt capabili
să traducă limbajul obişnuit englezesc într-unul românesc. Rezultă de
aici în loc de un limbaj natural şi fluent, unul robotizat şi
împiedicat. Tocmai un astfel de limbaj trebuie evitat cu orice preţ de
către traducătorii voluntari, dacă vor dori ca traducerile să fie
adoptate pe scară largă. Ori discuţiile de pe lista asta sau din alte
părţi servesc şi la contracarea tendinţei de a prelua stilul de
traducere microsoftian şi terminologia aferentă care uneori este
extrem de prost aleasă. Dezbaterile pe teme de stil şi terminologie nu
sînt chiar inutile, deşi un număr cît mai mare de traduceri bune ar fi
un exemplu şi mai convingător pentru cei care doresc să se apuce de
traduceri.
Avantajul meu este că am citit multă literatură în limba română, din
care vreo 70% cărţi traduse din alte limbi. Iar literatura este ca o
maşină de Formula 1 pentru o limbă, ea este cea care demonstrează
forţa şi frumuseţea acesteia. Citind traduceri literare ajungi să-ţi
dai seama de bogăţia şi flexibilitatea limbii române. Şi ajungi să
realizezi că dacă unii români au reuşit să-i traducă bine pe scriitori
cu stiluri complexe şi cîteodată neobişnuite ca William Faulkner sau
Gabriel Garcia Marquez, atunci traducerea unor softuri nu poate fi
foarte grea. E o traducere tehnică obişnuită, care uneori din cauza
limitelor de spaţiu se poate asemăna întrucîtva cu traducerea unei
poezii, unde trebuie să redai sensul cam în acelaşi număr de cuvinte
ca autorul original. Bogăţia terminologică şi de sensuri din scrierile
literare nu se poate compara cu cea din programele de calculator. Iar
traducătorii români s-au descurcat foarte bine folosind numai
vocabularul existent al românei, preluînd sau inventînd destul de rar
cuvinte noi. Acelaşi lucru este posibil şi la softuri, ba chiar este
mult mai uşor.
În contextul discuţiilor de aici nu are mare importanţă ce am tradus,
pentru că nu am folosit nicăieri argumentul activităţii depuse în
domeniul traducerii de softuri. Oricum gluga mea este în mod voit
transparentă... Pe moment mă retrag de pe listă, dacă o să mai am ceva
de spus poate o să revin într-un viitor mai mult sau mai puţin
îndepărtat.
Mișu Moldovan
> Experienţa îşi are rolul ei în orice activitate, dar nu este un factor
> hotărîtor atunci cînd vine vorba de calitatea unei activităţi
> intelectuale cum este traducerea. De exemplu pentru Microsoft România
> şi Adobe România lucrează traducători profesionişti cu ani mulţi de
> experienţă în spate, dar rezultatul muncii lor este lamentabil, pentru
> că le lipseşte complet simţul limbii române, adică ei nu sînt capabili
> să traducă limbajul obişnuit englezesc într-unul românesc.
Întâmplător cunosc tangențial cum s-au făcut unele traduceri pentru
produse Microsoft/Adobe/Oracle/etc. Să știi că nu ai dreptate, nu toți
traducătorii ăia au mulți ani de experiență în spate. Cea mai mare
problemă este cred faptul că de regulă nu prea au experiență legată de
aplicația ori documentația pe care o traduc, ceea ce uneori duce la
rezultate proaste (cu toate memoriile lor de traducere și alte unelte
sofisticate). Apoi ei traduc la normă, nu au timp de bibilit și în plus
de cele mai multe ori traduc într-un document fără a vedea produsul
final: aplicația localizată. Astea-s toate neajunsuri ce se văd mai rar
în lumea open source.
> Avantajul meu este că am citit multă literatură în limba română, din
> care vreo 70% cărţi traduse din alte limbi.
Bun, frumos, bravo ție. Dar crezi că orice cititor avansat e îndeajuns
de calificat pentru a pune ordine în lumea localizării în limba română?
Fenomenul e mai complex decât crezi. Tu ești mai degrabă ca un
spectator din tribună ce *știe* cum ar trebui să se așeze echipa
preferată în teren ori cum să joace vârfurile pentru a marca meci de
meci. Crede-mă, nu e așa ușor cum pare. Personal, prefer să joc decât
să tot comentez din fotoliu. Și în fotbal, și în localizare. Iar lista
„diacritice” e o listă mai degrabă tehnică, pentru cei din teren, nu
pentru spectatori. S-a mai supărat și Sorin Paliga pe tema asta, dar
înțelegeți-ne, mai bine traducem în timpul liber sau rezolvăm niște
probleme de localizare (mai sunt destule) decât să tot stăm la povești.
--
mișu
Cristian Secară
> Asta în ciuda faptului că Pidgin are utilizatori români de XP ce vor
> avea probleme cu respectivele caractere și pe care n-am cum să-i
> contactez să-i anunț de hotfix-ul de la MS.
Repet prin copiere dintr-un alt mesaj, că m-e lene să scriu din nou:
===
Iar o luăm ? Fontul pentru interfață nu are legătură cu fontul textelor
scrise sau primite de utilizator. Fontul de meniuri (Tahoma) este
corect de la NT 4.0 SP3 sau SP4, nu mai știu exact.
Sunt într-adevăr două probleme cu scrisul din bara de titlu a
ferestrelor, dar după părerea mea sunt tolerabile.
1. Dacă pun tema windows-ului à la XP, din aia coloartă albastru sau
argintiu, fontul strict din bara de titlu este Trebuchet MS (restul
meniurilor sunt tot Tahoma), caz în care în loc de ș și ț apar pătate
goale; Trebuchet-ul a fost actualizat în pachetul acela de la European
Expansion font update for Romania & Bulgaria. Dar problema asta apare
și dacă vizitez cu Internet Explorer o pagină pe internet al cărei nume
conține caractere strict Unicode (deci și ș și ț, dar și o pagină în
chineză sau mai știu eu ce, care nu corespunde niciunui cod de pagină
pe 8 biți). Pentru situația strictă cu ș și ț, problema nu apare dacă
tema este Windows Clasic, pentru că atunci fontul scrisului din bara de
titlu este tot Tahoma.
2. Există un bug în GTK+, cred, din a cărui cauză scrisul din bara de
titlu a ferestrei dispare complet dacă scrisul conține un ș/Ș sau ț/Ț
(și probabil orice alt caracter strict Unicode).
La Sylpheed sau GPA așa se întâmplă, dar oricum e greu de observat.
M-a bătut gândul la un moment dat să las sedile strict la titlurile
alea (sunt puține și se pot identifica), dar am renunțat. Am considerat
mai importantă corectitudinea lingvistică și rezolvarea bugurilor decât
o chestie care poate fi considerată (și) ca decorativă.
===
Mişu Moldovan
>
> > Asta în ciuda faptului că Pidgin are utilizatori români de XP ce vor
> > avea probleme cu respectivele caractere și pe care n-am cum să-i
> > contactez să-i anunț de hotfix-ul de la MS.
>
> Repet prin copiere dintr-un alt mesaj, că m-e lene să scriu din nou:
Da, am avut în minte ce ai zis atunci şi a contat mult în decizia de
a trece pe virgule dedesubt în GTK+ la toamnă. Dar faptul că sunt mai
puţine probleme nu contrazice ce am zis mai devreme: sunt probleme în
XP şi io n-am cum să promovez acel hotfix MS.
--
mişu
Sergiu Bivol
> Mi-am dat toată silința dar nu am reușit să înțeleg ce-i aia că vaporul
> are nas. (ce-i aia ?)
are nas, la fel și avionul. Oricum, ai înțeles bine care era ideea.
Și, ca o ironie a sorții, nu ai înțeles ce e nasul vaporului, dar ai
înțeles ce e acela „Biroul” :)
> Ce văd eu în jur seamănă cu altceva decât un viitor
> luminos pentru limba română: o vizită la noul mall
> din Băneasa este mai instructivă decât o tonă
> de mesaje pe tema asta.
rusă la română, iar noile „mall-uri” afișează cu litere mari „Carne”,
„Lapte”, „Electrocasnice”.
Avem pînă și „Orașul Meșterilor”, „Cuptorul fermecat” sau
„Franzeluța” (mărci comerciale, deci vă rog să-mi scuzați această
încălcare a regulilor).
muntealb
> Întâmplător cunosc tangențial cum s-au făcut unele traduceri pentru
> produse Microsoft/Adobe/Oracle/etc. Să știi că nu ai dreptate, nu toți
> traducătorii ăia au mulți ani de experiență în spate. Cea mai mare
> problemă este cred faptul că de regulă nu prea au experiență legată de
> aplicația ori documentația pe care o traduc, ceea ce uneori duce la
> rezultate proaste (cu toate memoriile lor de traducere și alte unelte
> sofisticate). Apoi ei traduc la normă, nu au timp de bibilit și în plus
> de cele mai multe ori traduc într-un document fără a vedea produsul
> final: aplicația localizată. Astea-s toate neajunsuri ce se văd mai rar
> în lumea open source.
arată cine e responsabil cu traducerile (sau cu revizuirea lor) la
Microsoft România şi Adobe.
============
MS România:
Doru Sorin Voin
http://traduceritehnice.blogspot.com
http://www.vtt.ro/
Citat:
De aproape patru ani fac revizie pentru diverse proiecte de localizare
software pentru gigantul software Microsoft. De aproximativ 18 luni
sunt Senior Reviewer pentru proiectele de localizare software
Microsoft desfăşurate de unul dintre cei mai activi MLV-i* de pe
piaţă. Din aceste poziţii am fost martorul îmbunătăţirii calităţii
terminologice pentru produsele software Microsoft, ba chiar am
participat şi particip la lungul proces de clarificare a terminologiei
- dar despre acesta voi vorbi cu altă ocazie.
http://traduceritehnice.blogspot.com/2007/12/terminologie-microsoft-ce-cum-de-unde.html
Cărţi traduse: http://www.vtt.ro/content/books.php
=======================
Adobe:
Mihai Niţă
http://www.mihai-nita.net/
Prezentare de la o conferinţă din 2007:
Mihai Nita has been working in the localization/internationalization
field for more than 10 years now, and still learning. He tries to
cover internationalization not only for C/C++ and Windows, but also
for Java, C#, Mac OS, Linux/UNIX, web technologies, client/server, the
life, the universe and everything :-) He has written numerous guides
for internal use or for customers, covering best practice for
internationalization and localization, development, building, single
sourcing, and testing. He held presentations and classes on Java and
XML internationalization, Web technologies internationalization, and
single sourcing. Now he is doing more of the same as Globalization
Architect at Adobe Systems, Inc.
http://www.siliconvalley-codecamp.com/Presenters.aspx
Cărţi traduse: Adobe Photoshop CS în 24 de lecţii
http://www.efoto.ro/articol.php?a=051102131214
============================
Ţi-am dat doar două exemple care arată că oamenii respectivi nu numai
că au experienţă de traducători, dar o au chiar în domeniul traducerii
de softuri. În mod sigur mai sînt şi altele. Iar tradusul la normă nu
înseamnă bătaie de joc, dacă firma care a comandat traducerea ţine la
reputaţia ei. Afirmaţia că traducătorii nu văd aplicaţia localizată
pentru a o revizui e falsă, nici o companie serioasă nu şi-ar permite
aşa ceva. Ei văd aplicaţia localizată, dar traducerea nu li se pare
proastă.
În nota de lansare la Windows Vista MS RO spune că traducerea a fost
revizuită de programatorii români de la MS timp de 6 luni, în urma
unei reclamaţii venită de la un student român care acuza calitatea
proastă a traducerii din Vista RO beta.
=================
Alin Constantin, inginer în cadrul grupului de dezvoltare Visual
Studio din Redmond, a fost prezent la conferința de presă. "Un mesaj
primit acum aproape un an de grupul Windows din Redmond, de la un
student din țară, a declanșat o amplă campanie de implicare voluntară
a comunității românilor din Microsoft în procesul de localizare. Timp
de aproape șase luni, colegii din diverse grupuri de dezvoltare au
testat produsul. În final, s-a organizat o săptămînă de testare
intensivă la care au participat 10 dintre colegii care au identificat
și escaladat cele mai multe erori. Vom continua această inițiativă
pentru a îmbunătăți calitatea produselor oferite clienților" - a
declarat Constantin.
http://www.microsoft.com/romania/comunicate/2007/pres0620.mspx
======================
> Bun, frumos, bravo ție. Dar crezi că orice cititor avansat e îndeajuns
> de calificat pentru a pune ordine în lumea localizării în limba română?
> Fenomenul e mai complex decât crezi. Tu ești mai degrabă ca un
> spectator din tribună ce *știe* cum ar trebui să se așeze echipa
> preferată în teren ori cum să joace vârfurile pentru a marca meci de
> meci. Crede-mă, nu e așa ușor cum pare. Personal, prefer să joc decât
> să tot comentez din fotoliu. Și în fotbal, și în localizare. Iar lista
> „diacritice” e o listă mai degrabă tehnică, pentru cei din teren, nu
> pentru spectatori. S-a mai supărat și Sorin Paliga pe tema asta, dar
> înțelegeți-ne, mai bine traducem în timpul liber sau rezolvăm niște
> probleme de localizare (mai sunt destule) decât să tot stăm la povești.
mai ai o atitudine atît de defensivă, de parcă ar veni cineva să te
oblige să faci ce nu-ţi convine. Dacă vine cineva pe listă să spună
ceva, nu înseamnă că încearcă să pună ordine în localizarea în română
şi nici măcar în cea în care sînt implicaţi membrii listei ori
colaboratorii la i18n.ro. E o listă de discuţii, se emit păreri, se
expun argumente, iar fiecare persoană care citeşte dezbaterile trage
singură concluziile care i se par potrivite.
Chestia cu spectatorii şi jucătorii nu e valabilă, nici în teren şi cu
atît mai mult pe internet. Un spectator poate fi jucător la o altă
echipă, deci atîta timp cît oferă păreri argumentate e bine să fie
discutate, combătute sau aprobate. Atitudinea ta reflectă mai degrabă
o respingere directă a oricăror păreri care ar fi contrare celor pe
care le ai tu. Însă gîndeşte-te că abordarea actuală, cea cu
includerea de englezisme în traduceri a dat greş, iar gradul de
folosire a traducerilor este foarte scăzut şi din cauza asta.
Deci se pune problema pentru cine traduc traducătorii, pentru ei
înşişi sau pentru utilizatorii de programe în română ? Pe gustul cui
trebuie să fie traducerea, cui trebuie să-i placă stilul de traducere
şi terminologia ? Toate aceste aspecte se tratează în cadrul unor
discuţii între jucători şi spectatori, aici "jocul" în sine contează
mai puţin. Lipsa dialogului dintre traducători şi utilizatori, ca şi
lipsa promovării traducerilor a făcut ca traducătorii să traducă
pentru ei înşişi, ceea ce nu a fost de folos nimănui. Discuţiile pe
teme de stil şi terminologie nu sînt poveşti, cum nu sînt poveşti nici
discuţiile pe teme de programare, de utilizare a softurilor, etc.
Participarea la discuţii e facultativă, şi ele oricum sînt în scris,
deci silenţioase, ca urmare cei care vor să lucreze pot s-o facă fără
a fi deranjaţi de "zgomot".
Fenomenul localizării e complex, însă nu excesiv de complex.
Înţelegerea lui e la îndemîna oricărui utilizator avansat care are
cunoştinţe bune de română şi engleză.
Alexandru Szasz
Stai liniștit, odată ce românii vor da de bunăstare vor reveni la
limba română și vor apărea din nou birturile „La Manole" :)
--
Alexandru Szasz
Mişu Moldovan
>
> On 5 Mai, 21:17, Mișu Moldovan <du...@gnome.ro> wrote:
> > Întâmplător cunosc tangențial cum s-au făcut unele traduceri pentru
> > produse Microsoft/Adobe/Oracle/etc. Să știi că nu ai dreptate, nu
> > toți traducătorii ăia au mulți ani de experiență în spate. Cea mai
> > mare problemă este cred faptul că de regulă nu prea au experiență
> > legată de aplicația ori documentația pe care o traduc, ceea ce
> > uneori duce la rezultate proaste (cu toate memoriile lor de
> > traducere și alte unelte sofisticate). Apoi ei traduc la normă, nu
> > au timp de bibilit și în plus de cele mai multe ori traduc într-un
> > document fără a vedea produsul final: aplicația localizată. Astea-s
> > toate neajunsuri ce se văd mai rar în lumea open source.
>
> Ai informaţii greşite sau complet depăşite. Nişte căutări cu Google
> arată cine e responsabil cu traducerile (sau cu revizuirea lor) la
> Microsoft România şi Adobe.
Din păcate „nişte căutări cu Google” nu se compară cu un pic de
experienţă în domeniu. Tu confunzi munca de inginer de localizare cu
cea de traducător şi cu cea de „reviewer”. Întâmplător am lucrat puţin
la firma la care unul dintre oamenii de care pomeneşti, Mihai Niţă, a
lucrat înainte de a ajunge la Adobe. Nu am apucat să-l cunosc personal,
el lucrând deja la sediul din California, dar măcar ştiu despre cine e
vorba şi cu ce se ocupă.
> Fenomenul localizării e complex, însă nu excesiv de complex.
> Înţelegerea lui e la îndemîna oricărui utilizator avansat care are
> cunoştinţe bune de română şi engleză.
Da, e o listă de discuţii aici, dar o listă de discuţii *tehnice*. Îmi
menţin comparaţia cu fotbalul şi accentuez că aici ne dorim discuţii
între cei implicaţi direct în localizare şi nu chibiţeli de pe margine.
Deci mă bucur dacă mai mulţi utilizatori avansaţi înţeleg fenomenul
localizării, dar dacă au chef de poveşti să-şi facă propria listă unde
să se manifeste, cred că e un consens aici cu privire la evitarea
pierderii timpului în discuţii din astea la nesfârşit pe tema unor
termeni.
--
mişu
Nicu Buculei
> On 5 Mai, 19:56, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
>> Mi-am dat toată silința dar nu am reușit să înțeleg ce-i aia că vaporul
>> are nas. (ce-i aia ?)
>
> „Nasul” este partea proeminentă din față a unei construcții. Vaporul
> are nas, la fel și avionul. Oricum, ai înțeles bine care era ideea.
> Și, ca o ironie a sorții, nu ai înțeles ce e nasul vaporului, dar ai
> înțeles ce e acela „Biroul” :)
Partea aia este "bot", nu "nas", iar termentul "bot" este folosit uzual
in sensul asta, e normal sa nu intelegi ce vrea sa spuna "nas" (si de
aici se poate trage o concluzie utila despre nevoia de uniformitate a
termenilor si despre cit de rau poate fi efectul folosirii unei
traduceri nepotrivite).
--
nicu :: http://nicubunu.ro :: http://nicubunu.blogspot.com
Sorin Sbarnea
globalizare dar nu noi facem traducerile efective. Acestea sunt facute
de catre firme specializate. Ce-i drept putem influenta traducerile
atunci cand este nevoie ;)
2008/5/6 muntealb <munt...@gmail.com>:
--
Cu stimă,
Sorin Sbârnea
muntealb
> Din păcate "nişte căutări cu Google" nu se compară cu un pic de
> experienţă în domeniu. Tu confunzi munca de inginer de localizare cu
> cea de traducător şi cu cea de "reviewer". Întâmplător am lucrat puţin
> la firma la care unul dintre oamenii de care pomeneşti, Mihai Niţă, a
> lucrat înainte de a ajunge la Adobe. Nu am apucat să-l cunosc personal,
> el lucrând deja la sediul din California, dar măcar ştiu despre cine e
> vorba şi cu ce se ocupă.
experienţă de traducere în domeniu, dovedită prin traducerea de
softuri şi/sau cărţi. Deci atît Microsoft cît şi Adobe folosesc
persoane cu experienţă în traducere şi localizare.
Doru Voin a revizuit traducerile MS în calitatea lui de traducător de
cărţi şi softuri ( http://vtt.ro/content/software_localization.php ).
Ar fi trebuit să-i sară în ochi stilul complet agramat şi
neinteligibil folosit în traducerile la XP şi Vista.
Că Mihai Niţa este programator e altceva, asta nu înseamnă că trebuie
dată la o parte activitatea lui de traducător (a cărţii despre
Photoshop şi probabil a unor softuri de la Adobe). Nu cred că el nu a
fost implicat în traducerile la Adobe Reader sau Photoshop, fie şi
numai ca observator al muncii făcute de alţii. Şi lui ar fi trebuit să
i se pară greşit stilul microsoftian preluat în traducerea lui Adobe
Reader. Şi ar fi trebuit să le recomande celor care au făcut
traducerea la Photoshop să se consulte cu specialiştii români în
domeniul fotografiei pentru a afla care este terminologia românească
aflată în uz.
> Da, e o listă de discuţii aici, dar o listă de discuţii *tehnice*. Îmi
> menţin comparaţia cu fotbalul şi accentuez că aici ne dorim discuţii
> între cei implicaţi direct în localizare şi nu chibiţeli de pe margine.
> Deci mă bucur dacă mai mulţi utilizatori avansaţi înţeleg fenomenul
> localizării, dar dacă au chef de poveşti să-şi facă propria listă unde
> să se manifeste, cred că e un consens aici cu privire la evitarea
> pierderii timpului în discuţii din astea la nesfârşit pe tema unor
> termeni.
despre traducerea softurilor nişte discuţii despre stil şi
terminologie nu sînt socotite "tehnice", atunci nu ştiu ce ar putea
merita acest calificativ. Iar referitor la "chibiţare", adică la
participarea unor persoane ce nu fac traduceri dar îşi dau cu părerea,
ea nu trebuie combătută atîta timp cît ei expun păreri argumentate. În
definitiv se discută pe un termen sau altul, a lua în consideraţie
doar părerea traducătorilor ar fi o greşeală, utilizatorii au şi ei un
cuvînt de spus cînd vine vorba de termenii pe care îi vor vedea în
faţa ochilor în ficare zi. Ca să nu mai vorbesc de faptul că dintre
"chibiţi" unii pot deveni ei înşişi traducători.
Eu nu văd nici un "consens" cu privire la modul de desfăşurare a
discuţiilor pe lista Diacritice în ce priveşte terminologia din
traduceri. Unii membri au participat la discuţii şi nu i-a deranjat
lungimea lor, alţii nu au participat, dar nimeni dintre cei care au
intervenit nu a protestat în vreun fel sau s-a plîns că nu poate lucra
din cauza discuţiilor. Participarea e voluntară, nu e nimeni obligat
să citească tot. Iar discuţiile se termină la un moment dat, nici una
referitoare la terminologie nu a continuat pe termen nedefinit.
Dar în sfîrşit, dacă administratorii listei doresc ca pe ea să se
desfăşoare numai un anumit tip de discuţii, numai cu o anumită
participare, atunci într-adevăr cei care ar dori o deschidere mai mare
înspre utilizatori trebuie să se retragă. Am plecat.
Sergiu Bivol
> Partea aia este "bot", nu "nas", iar termentul "bot" este folosit uzual
> in sensul asta, e normal sa nu intelegi ce vrea sa spuna "nas" (si de
> aici se poate trage o concluzie utila despre nevoia de uniformitate a
> termenilor si despre cit de rau poate fi efectul folosirii unei
> traduceri nepotrivite).
relevanță în discuția de față, cu atît mai mult cu cît argumentul adus
de tine („botul avionului”) vine mai degrabă în sprijinul ideii
exprimate anterior – putem folosi termeni familiari, consacrați deja
în alte circumstanțe, pentru a denumi noțiuni din informatică, exact
așa cum se procedează în celelalte domenii.
Cristian Secară
> Chiar dacă se utilizează și „bot”, acest lucru nu are nici o
> relevanță în discuția de față, cu atît mai mult cu cît argumentul adus
> de tine („botul avionului”) vine mai degrabă în sprijinul ideii
> exprimate anterior – putem folosi termeni familiari, consacrați deja
> în alte circumstanțe, pentru a denumi noțiuni din informatică, exact
> așa cum se procedează în celelalte domenii.
În primul rând, chestia cu nasul e total tembelă, am înțeles despre ce
este vorba abia după mesajul lui Nicu Buculei. Cu casa nu știu ce ai
vrut să zici, că o casă nu are nici nas nici bot.
Iar cu „nu ai înțeles ce e nasul vaporului, dar ai înțeles ce e acela
„Biroul””, n-ai nimerit: am știut la ce te referi doar din pricina
discuțiilor anterioare de aici.
Revenind la ceva care oricum este deviat de la subiect, recitește ce ai
scris tu singur. Zici că „putem folosi termeni familiari, consacrați
deja în alte circumstanțe, pentru a denumi noțiuni din informatică”.
Păi vezi că nu ai sesizat exact esența a ceeace ai spus tu singur:
folosirea unor termeni familiari.
Adică de ce trebuie să folosim termeni familiari doar în alte scopuri,
dar în informatică nu ? Accepți că e ok să fie termeni familiari în
general, dar la informatică să cărăm cu de-a sila termeni din alte
domenii ? Familiar este desctop și printează, nu /indiferent cum altfel/
sau /indiferent cum altfel/.
Dezavantajul cu birou este că la noi înseamnă altceva iar
utilizatorului ori îi trebuie explicații suplimentare ori lămuriri
pentru a clarifica confuzia, pe când avantajul cu tipărește este că de
fapt aia face imprimanta și orice utilizator poate înțelege direct.
Citez ce i-am spus odată aici lui Sorin Paliga: „Dacă se traduce un
soft [din engleză] este ca taică-miu să nu mă întrebe ce-i „aia header”
sau „ce-i aia footer”, însă este complet aiurea ca după aia să mă
întrebe „ce-i aia colontitlu” sau „ce-i aia coloncifru”.
Io zic că se aplică și la alți termeni fenteziști, diferiți de cei
familiari *utilizatorilor*.