backup ar fi copie de siguranță sau copie de rezervă ?
Cristian Secară
referitoare la „a salvgarda” (mă rog, subiect deschis, probabil), dacă
merg pe varianta „copie de ...” nu îmi e clar ce trec la puncte-puncte:
backup=
copie de siguranță
copie de rezervă
Cristi
--
Cristian Secară
http://www.secarica.ro/
Andrei Popescu
> backup=
> copie de siguranță
> copie de rezervă
...siguranță.
Salutări,
Andrei
--
Dacă aveți probleme cu afișarea diacriticelor trebuie să vă actualizați
fonturile. Vedeți http://wiki.debian.org/L10N/Romanian/Lenny/Notes pentru
mai multe detalii.
Iosif Fettich
> Cu mențiunea că eu nu agreez ideea vehiculată cu ceva vreme în urmă
> referitoare la „a salvgarda” (mă rog, subiect deschis, probabil), dacă
> merg pe varianta „copie de ...” nu îmi e clar ce trec la puncte-puncte:
>
> backup=
> copie de siguranță
> copie de rezervă
'Copie de siguranță' mi se pare [puțin] mai bun (și mai folosit).
[Aproape] deja în drum spre hipodromul din marginea orașului,
Iosif Fettich
Sergiu Bivol
Îmi sună mai cunoscut, dar nu știu de unde (o fi așa la Microsoft?).
Oricum ambele variante sînt la fel de intuitive pentru utilizator.
Dacă tot e deschis subiectul, cum traduceți „Backup” ca verb? :-|
Mie îmi vine să-l înjur pe cel care a programat aplicația cînd văd un
buton cu textul „Backup”, că dacă-l traduc îmi iese un buton cît tot
ecranul.
Sorin Stanciu
> ...rezervă
> Îmi sună mai cunoscut, dar nu știu de unde (o fi așa la Microsoft?).
> Oricum ambele variante sînt la fel de intuitive pentru utilizator.
> Dacă tot e deschis subiectul, cum traduceți „Backup” ca verb? :-|
> Mie îmi vine să-l înjur pe cel care a programat aplicația cînd văd un
> buton cu textul „Backup”, că dacă-l traduc îmi iese un buton cît tot
> ecranul.
Cu "copie de rezervă/siguranţă" ies construcţii mari care sînt de cele
mai multe ori inelegante stilistic.
Exemple din Vista (fişiere din ajutor) :
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Copierea de rezervă completă PC Windows creează o imagine copie de
rezervă care conține copii ale programelor, ale setărilor de sistem și
ale fișierelor. Imaginea copiei de rezervă este stocată apoi într-o
locație separată de programele, setările și fișierele inițiale.
Această imagine copie de rezervă se utilizează pentru a restaura
conținutul computerului dacă se întâmplă ca hard diskul sau întregul
computer să nu mai funcționeze. Trebuie să creați o imagine a copiei
de rezervă completă a PC-ului Windows la fiecare șase luni.
Copiile de rezervă vă ajută să evitați pierderea definitivă a
fișierelor sau deteriorarea lor. Cu ajutorul copierii de rezervă
automate, nu trebuie să vă amintiți să faceți copii de rezervă ale
fișierelor. Setările pentru copierea de rezervă automată (cum ar fi
frecvența copierii de rezervă, tipul de stocare utilizat sau tipurile
de fișiere cărora li se face copia de rezervă) se pot modifica ori de
câte ori doriți.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Andrei Popescu
> ...rezervă
> Îmi sună mai cunoscut, dar nu știu de unde (o fi așa la Microsoft?).
> Oricum ambele variante sînt la fel de intuitive pentru utilizator.
de viață:
1. arhivare: anumite date *trebuie* păstrate multă vreme
2. copie de siguranță: se fac pe perioadă mai lungă, dar durata de viață
la majoritatea schemelor este limitată
3. copie de rezervă: foloseam mai demult în cazul dischetelor.
Întotdeauna copiam datele importante pe două dischete, în caz că una se
strică
4. copie de redundanță: oglindire RAID și alte tehnologii similare
Din acest motiv eu consider „copie de rezervă” ca fiind nepotrivit, dar
poate este doar impresia mea :)
Adi Roiban
> Cu mențiunea că eu nu agreez ideea vehiculată cu ceva vreme în urmă
> referitoare la „a salvgarda” (mă rog, subiect deschis, probabil), dacă
> merg pe varianta „copie de ...” nu îmi e clar ce trec la puncte-puncte:
>
> backup=
> copie de siguranță
> copie de rezervă
>
> Cristi
http://i18n.ro/backup
--
Adi Roiban
Florin Cătălin RUSSEN
a backup copy = o copie de siguranţă
a salva = a înregistra într-un fişier datele din memorie
a salvgarda = a crea o copie de siguranţă a unui fişier existent
Eu sugerez să vă împăcaţi cu termenul "a salvgarda" şi să contruiţi expresiile cu el.
Cristian Secară
> Eu sugerez să vă împăcaţi cu termenul "a salvgarda" şi să contruiţi
> expresiile cu el.
Nu tu sau eu trebuie să ne împăcăm cu termenul și să-l folosim în
vorbirea curentă, ci utilizatorii, că pentru ei traducem ...
Mișu Moldovan
> to backup = a salvgarda, că vă place sau nu, că agreaţi sau nu, acesta
> este traducerea corectă în română
N-am intervenit până acuma în firul de discuție, dar asta-i prea de
tot... Cum ar putea fi «a salvgarda» traducerea corectă pentru «to
backup» când:
1. Nu este un termen folosit de utilizatorii din România
2. Din ce se vede la http://dexonline.ro/search.php?cuv=salvgarda ,
expresia are alte sensuri, citez „vb. I. Tranz. (Livr.) A apăra, a
proteja, a lua sub ocrotire un bun moral, social etc.”
> a backup copy = o copie de siguranţă
> a salva = a înregistra într-un fişier datele din memorie
> a salvgarda = a crea o copie de siguranţă a unui fişier existent
>
> Eu sugerez să vă împăcaţi cu termenul "a salvgarda" şi să contruiţi
> expresiile cu el.
Lăsând la o parte tonul ăsta paternalist, discuțiile rămân deschise.
Personal aș merge pe:
backup copy - copie de siguranță
to backup - a crea o copie de siguranță
Exemplul din Vista cu „copie de rezervă” al lui Sorin Stanciu e
nefericit atât din punct de vedere al terminologiei (după cum a explicat
Andrei Popescu), cât și din punct de vedere al exprimării (de lemn).
Cred că poate explica mai pe românește ce și cum, fără a apela la
invenții lingvistice, chiar dacă textul în română va ieși ceva mai lung.
--
mișu
Florin Cătălin RUSSEN
EN FR RO
to backup sauvegarder ???
backup copy copie de sauvegarde ???
a backup une sauvegarde ???
incremental backup sauvegarde incrépmentale ???
backup software logiciel de sauvegarde ???
backup manager gestionnaire des sauvegardes ???
backup server serveur de sauvegarde ???
Eu aş merge pe a salvgarda pentru verb, salvgardă sau copie de siguranţă pentru substantiv.
Trebuie avut în vedere că "a crea o copie de siguranţă" pentru "to backup" este enorm de lung faţă de "a salvgarda".
Eu a tradus prin a salvgarda în Mandriva. Problemă mai complicată am avut la traducerea lui "snapshot".
Poate printre voi sînt şi vorbitori de italiană sau spaniolă pentru a aduce variante suplimentare spre a ne ajuta să alegem un termen potrivit.
Mișu Moldovan
> A salvgarda vine din franţuzescul "sauvegarder" care este termenul
> folosit în informatică pentru a desemna operaţiunea de "creare a unei
> copii de siguranţă", englezescul "backup"
>
Repetând aceleași argumente nu le aducem mai multă greutate. Am
menționat două argumente contra acestei variante, mă așteptam să le
demontezi sau să aduci altele mai puternice...
Și nu, faptul că așa e în franceză nu valorează prea mult în România. E
mai degrabă o chestie orientativă, câteodată... Alteori e de-a dreptul
amuzantă, ca o prietenă din Bruxelles ce mă anunță cu mândrie că și-a
luat o cameră numerică. (adică «digitală», dacă mă înțelegeți...)
--
mișu
Florin Cătălin RUSSEN
Repetând aceleași argumente nu le aducem mai multă greutate. Am
menționat două argumente contra acestei variante, mă așteptam să le
demontezi sau să aduci altele mai puternice...
1. care este termenul folosit în România
2. în DEX mai ai şi sensurile a salva şi a proteja care sînt întrunite în termenul a salvgarda (salvează şi protejează)
Și nu, faptul că așa e în franceză nu valorează prea mult în România. E
mai degrabă o chestie orientativă, câteodată...
Alteori e de-a dreptul amuzantă, ca o prietenă din Bruxelles ce mă anunță cu mândrie că și-a
luat o cameră numerică. (adică «digitală», dacă mă înțelegeți...)
Da, este o persoană simplă din popor care nu are de-a face cu informatica sau tehnologia şi arată clar că utilizatorul este pregătit să folosească un termen dacă îi este prezentat şi eventual explicat. Nici pe mine nu m-ar şoca termenul de numeric ca echivalent lui digital.
A salvgarda îţi sugerează imediat ideea de salvare şi gardă (păstrare) şi este mai scurt decît "a crea copii de siguranţă" şi se poate utiliza atît ca verb (a salvgarda) cît şi ca substabtiv (salvgardă, salvgardare, salvgardări). Eu am optat pentru această variantă din claritatea termenului şi simplitatea construirii frazelor.
Mișu Moldovan
>
> Repetând aceleași argumente nu le aducem mai multă greutate.
> Am
> menționat două argumente contra acestei variante, mă așteptam
> să le
> demontezi sau să aduci altele mai puternice...
>
> 1. care este termenul folosit în România
„A face backup”. Ceea ce cred că va duce la încetățenirea termenului
«backup» în limba română.
>
> 2. în DEX mai ai şi sensurile a salva şi a proteja care sînt întrunite
> în termenul a salvgarda (salvează şi protejează)
Da, corect, este și «a salva», mi-a scăpat, scuze.
> Și nu, faptul că așa e în franceză nu valorează prea mult în
> România. E
> mai degrabă o chestie orientativă, câteodată...
>
> Eu incit mereu traducătorii să consulte şi traducerile în alte limbi
> pe care le cunosc. Dacă este s-o luăm aşa, ce valorează în România?
> Singurul semn de inteligenţă anunţat sus şi tare pe lista asta este:
> păstrarea termenilor originali!
Da, variantele din alte limbi latine sunt bune ca sugestii de început,
dar doar în cazul în care în română nu există vreun echivalent. Dar nu
mai mult decât un punct de pornire.
>
> Alteori e de-a dreptul amuzantă, ca o prietenă din Bruxelles
> ce mă anunță cu mândrie că și-a
> luat o cameră numerică. (adică «digitală», dacă mă
> înțelegeți...)
>
> Da, este o persoană simplă din popor care nu are de-a face cu
> informatica sau tehnologia şi arată clar că utilizatorul este pregătit
> să folosească un termen dacă îi este prezentat şi eventual explicat.
> Nici pe mine nu m-ar şoca termenul de numeric ca echivalent lui
> digital.
>
Este unul dintre funcționarii români de pe lângă Comisia Europeană, deci
cred că o să se amuze foarte tare când o să-i spun că, deși nu are
habar, este doar „o persoană simplă din popor”. :)
Dar, ce-i drept, mai demult a locuit vreo cinci ani în Franța, deci asta
cu „camera numerică” e doar unul dintre franțuzismele din vorbirea ei.
> A salvgarda îţi sugerează imediat ideea de salvare şi gardă (păstrare)
> şi este mai scurt decît "a crea copii de siguranţă" şi se poate
> utiliza atît ca verb (a salvgarda) cît şi ca substabtiv (salvgardă,
> salvgardare, salvgardări). Eu am optat pentru această variantă din
> claritatea termenului şi simplitatea construirii frazelor.
Da, sunt argumente valide, dar nu știu dacă sunt și suficiente. De fapt,
nici io nu-s foarte lămurit cum aș face dacă aș avea de tradus un soft
ce „face backup”, dar dacă le-aș pune într-o ordine a preferințelor de
moment cred că ar fi:
1) copie de siguranță / a crea o copie [de siguranță]
2) backup / fă backup
3) salvgardare / a salvgarda
Cred că timpul va înclina spre varianta 2, prin asimilarea termenului
«backup» în limba română.
--
mișu
Cristian Secară
> Singurul semn de inteligenţă anunţat sus şi tare pe lista asta este:
> păstrarea termenilor originali!
Înainte de a mai arunca afirmații din astea, ia o traducere oarecare din
cele la care lucrăm noi de p'aici și vezi procentual câți termeni sunt
păstrați în forma netradusă (și zi-ne și nouă ce cifre ai obținut).
Adi Roiban
doar orientative.
Deasemenea pot spune că românii sunt mult mai primitori decât francezii
și au preluat foarte multe neologiste sub formă de romgleză/neologisme,
mai ales în domeniul IT.
La servici colegii mă roagă să le „ineibăluiesc” una, alta.
Mă întreabă care e faza cu „laiv sidiul” de Ubuntu de poate să „buteze”
direct de pe „sidi”. Îmi „peistuiesc” una/alta în „hom foldărul” meu.
Exemplu sunt cât carul.
În data de Lu, 29-12-2008 la 14:05 +0100, Florin Cătălin RUSSEN a scris:
> A salvgarda vine din franţuzescul "sauvegarder" care este termenul
> folosit în informatică pentru a desemna operaţiunea de "creare a unei
> copii de siguranţă", englezescul "backup"
La facultate sau în liceu profesorul mă învață cum să îmi fac „becap” la
calculator. La fel mă învață că dacă folosesc un anumit sistem de
operare, se recomandă ca din când în când să îi mai dau câte un „ribut”.
Dacă traducem tot, ajungem să nu mai știm ce e una și ce e altă și nici
nu mai putem găsi ajutor pe net.
Multe dintre cuvintele din engleză sunt folosite din comoditate. Exemplu
cu „enablează/dizablează” este folosit sub forma aceasta pentru că așa
scrie în meniu/interfață/fereastră. Colegul meu nu se supără dacă îi
confirm că i-am activat una, alta.
Foarte probabil că dacă interfața ar fi fost în limba română m-ar fi
rugat să le activez una, alta.
Aici e un cerc vicios, iar pentru a scăpa din el trebuie să avem
traduceri acceptate de utilizatori.
De multe ori un cuvânt tradus aiurea poate determina o personă să nu mai
folosească aplicațiile traduse iar în cazul acesta nu e nimeni în
câștig.
Efectul de rețea (network effect) ne influențează pe toți și în funcție
de calitatea traducerilor acesta poate să fie în favoare sau defavoarea
noastră.
Spor!
--
Adi Roiban
Sergiu Bivol
...
> mai degrabă o chestie orientativă, câteodată... Alteori e de-a dreptul
> amuzantă, ca o prietenă din Bruxelles ce mă anunță cu mândrie că și-a
> luat o cameră numerică. (adică «digitală», dacă mă înțelegeți...)
>
„cameră digitală” nu înseamnă că termenul englezesc „digital” s-a
născut odată cu calculatoarele de buzunar chinezești și că de atunci a
și intrat direct în DEX.
În tehnică se folosește dintotdeauna cuvîntul „numeric”.
Mișu Moldovan
N-am zis că e incorect termenul, ci că e amuzant, dat fiind că în
vorbirea curentă se folosește adjectivul «digital». Dar ceea ce e doar
amuzant când auzi de la o cunoștință, poate cădea foarte prost într-o
traducere pentru publicul larg, chiar dacă e vorba de un termen corect
dpdv tehnic. Uneori de la sublim la ridicol e doar un pas...
--
mișu
Florin Cătălin RUSSEN
Da, numeric este termenul corect. Am făcut automatica şi la nici o materie din facultate nu am întîlnit termenul de digital (calcul numeric, dispozitive numerice, etc.). Dar, poate pentru publicul larg se poate accepta şi digital ca alernativă tolerată.
M-am ocupat de mai bine de 2 ani de salvgardarea datelor din intreprindere şi pot să mă pronunţ în cunoştinţă de cauză în domeniu. A salva, cum am mai spus, înseamnă a înregistra datele din memorie într-un fişier local. Cred că "Salvează" şi "Salvează ca" se pot înlocui cu termeni mai clari de genul "Înregistrează" sau "Înregistrează ca" (este o sugetsie, nu impun nimic).
A salvgarda, sau "a face backup" sau copii de siguranţă înseamnă a crea copii suplimentare, ale fişierelor locale existente, pe medii de stocare externe (discuri dure, unităţi de bandă, CD/DVD, NAS, etc.).
Nu am nimic cu "a crea copii de siguranţă" dar mai degrabă pun asta în parateza explicativă sau infobula termenului a salvgarda. A salvgarda este un termen propriu şi corect pentru "backup" şi nu se poate intra în polemici ca pentru filă şi altele.
Într-adevăr, ca să-l găsesc a trebuit să apelez la dictţionar, dar asta nu cred că ar fi o piedică pentru utilizatorul final de a-şi însuşi un termen coret cu explicaţia de rigoare.
Mișu Moldovan
> Dacă anumiţi termeni sînt folosiţi greşit în vorbirea curentă, nu
> comentez motivele, asta nu înseamnă că o să dea prost folosirea
> corectă a termenului în traducere, chit că trebuie să faci o mică
> paranteză explicativă.
>
> Da, numeric este termenul corect. Am făcut automatica şi la nici o
> materie din facultate nu am întîlnit termenul de digital (calcul
> numeric, dispozitive numerice, etc.). Dar, poate pentru publicul larg
> se poate accepta şi digital ca alernativă tolerată.
«Digital» nu este o alternativă tolerată, este standardul de-facto. Știu
că pentru cineva care trăiește în Franța, asta sună puțin ciudat, dar la
fel de ciudat sună și pentru noi termenul «numerique» ori românescul
«numeric», chiar dacă este un termen folosit (încă?) în medii academice.
> Nu am nimic cu "a crea copii de siguranţă" dar mai degrabă pun asta în
> parateza explicativă sau infobula termenului a salvgarda. A salvgarda
> este un termen propriu şi corect pentru "backup" şi nu se poate intra
> în polemici ca pentru filă şi altele.
> Într-adevăr, ca să-l găsesc a trebuit să apelez la dictţionar, dar
> asta nu cred că ar fi o piedică pentru utilizatorul final de a-şi
> însuşi un termen coret cu explicaţia de rigoare.
Din păcate în relația traducător-utilizator, rostul nostru este mult mai
umil. Suntem departe de o poziție din care să impunem un termen sau
altul, nici măcar cei ce fac localizarea sistemului de operare dominant
nu-s în poziția asta în România, pentru că cei mai mulți utilizatori nu
folosesc soft localizat.
Prin urmare, ce se întâmplă când un traducător vine cu inovații
lingvistice și sfidează vorbirea curentă:
* varianta blândă: localizarea devine greu de înțeles, utilizatorul
avansat renunță la ea din cauza că e frustrant de folosit, iar cel
începător are probleme în a corela ce vede el pe ecran cu ce-i spune la
telefon singura persoană din familie care se pricepe la calculatoare
* varianta dură: localizarea stârnește hohote de râs și traducătorii
ajung ținta a tot felul de glume mai mult sau mai puțin reușite. Am
văzut și auzit asemenea glume în ultimii 10 ani în tot felul de
situații, de la dialoguri auzite în treacăt și până la articole în
reviste IT românești.
--
mișu
Florin Cătălin RUSSEN
Şi nu trebuie să uităm, utilizatorii îi avem aşa cum îi educăm. Nu cred că s-u plîns mulţi de traducerea lui Windosws XP şi Vista în afară de unii de pe lista de aici. Şi nici nu cred că sînt mulţi care au scris lui Microsoft cu sugestii de îmbunătăţire. Moralitate: utilizatorul înghite ce-i dai!
Reversul medaliei este că dacă ai utilizatori prost educaţi (greşeli de exprimare, manelişti, vocabular redus, low IQ şi altele) şi pretinzi ca traducerea să fie la nivelul lor, atunci ea va fi la nivelul lor :)
Şansa lor este că toţi cei de aici şi-au fixat ca obiectiv, să facă traduceri de bună calitate.
Ca o mică paranteză, nu sînt de acord cu filă şi suplimente în Firefox, dar continui să-l folosesc pentru că este în limba română şi restul traducerii este foarte bună. Poate cu timpul vor revenii asupra acestor termeni şi-i vor revizui.
Înainte de a judeca succesul la public a unei distribuţii sau programe localizate mai întîi ele trebuie să existe. Problema noastră mare este că aceste nu există în număr aşa de mare. Odată ce sînt făcute, ele pot fi revizuite şi ameliorate, este mai uşor pe urmă :)
Cristian Secară
> Şi nu trebuie să uităm, utilizatorii îi avem aşa cum îi educăm. Nu
> cred că s-u plîns mulţi de traducerea lui Windosws XP şi Vista în
> afară de unii de pe lista de aici. Şi nici nu cred că sînt mulţi care
> au scris lui Microsoft cu sugestii de îmbunătăţire.
Nu, nu stă nimeni să se plângă, pentru că este mult mai simplu:
utilizatorii refuză direct utilizarea Windows-ului tradus, nu stă
nimeni să piardă vremea.
Iar acolo sugestii de îmbunătățire nu se iau în considerare decât din
an în paște când se îndură pașa, în cadru organizat, îți aștepți cuminte
rândul și te înscrii la cuvânt. În genul ăsta
http://members.microsoft.com/wincg/localPage/mtcf_default.aspx?lgid=ro-ro
Nu contează că acolo nu sunt decât vreo 50 de termeni din care mulți
n-au pus probleme niciodată (nu-i așa, e o mare realizare că acum s-a
aflat cum trebuie tradus busy, category, sau pager) iar imbecilitatea
aia cu revocare pare că va rămâne așa pe vecie. Ei au făcut un efort
măreț și ne-au ascultat, ce mai vrem acum ?
Sorin Stanciu
> Deasemenea pot spune că românii sunt mult mai primitori decât francezii
> și au preluat foarte multe neologiste sub formă de romgleză/neologisme,
> mai ales în domeniul IT.
(nu vor să caute în dicţionar) şi mai talentoşi (adică le place să-şi
dea talente că ştiu limbi străine, deşi această cunoaştere se
limitează de cele mai multe ori doar la cuvinte învăţate
papagaliceşte).
> Dacă traducem tot, ajungem să nu mai știm ce e una și ce e altă și nici
> nu mai putem găsi ajutor pe net.
şi toţi ceilalţi ? Ei cum de ştiu ce e una şi ce e cealaltă ? Sînt
cumva mai deştepţi ca românii, care din cauză că sînt mai prostuţi de
felul lor trebuie să maimuţărească engleza ?
> De multe ori un cuvânt tradus aiurea poate determina o personă să nu mai
> folosească aplicațiile traduse iar în cazul acesta nu e nimeni în
> câștig.
> Efectul de rețea (network effect) ne influențează pe toți și în funcție
> de calitatea traducerilor acesta poate să fie în favoare sau defavoarea
> noastră.
se supără nu va renunţa să folosească traduceri. Chiar aşa de labili
psihic să fie românii ? Chiar aşa de uşor să le sară ţandăra şi să se
supere pe tot şi toate ? Nu e o caracteristică a românilor, ei sînt
mai degrabă dispuşi să îndure orice, cu orice preţ, fără să schiţeze
nici cel mai mic gest de revoltă.
Efectul de reţea e nul atunci cînd vine împotriva stării de
normalitate. Iar normalitatea înseamnă folosirea softurilor în limba
folosită zi de zi, nu într-o limbă străină.
Sorin Stanciu
> Prin urmare, ce se întâmplă când un traducător vine cu inovații
> lingvistice și sfidează vorbirea curentă:
>
> * varianta blândă: localizarea devine greu de înțeles, utilizatorul
> avansat renunță la ea din cauza că e frustrant de folosit, iar cel
> începător are probleme în a corela ce vede el pe ecran cu ce-i spune la
> telefon singura persoană din familie care se pricepe la calculatoare
>
> * varianta dură: localizarea stârnește hohote de râs și traducătorii
> ajung ținta a tot felul de glume mai mult sau mai puțin reușite. Am
> văzut și auzit asemenea glume în ultimii 10 ani în tot felul de
> situații, de la dialoguri auzite în treacăt și până la articole în
> reviste IT românești.
utilizatorul acceptă orice traducere, chiar dacă e proastă (cazul
Windows Vista, vîndut în română în număr foarte mare). Vorbirea
curentă despre calculatoare implică englezisme la greu, dar asta e o
stare de anormalitate. Bine ai zis că e vorba de utilizatorul AVANSAT
care se supără pe traducere, dar el oricum nu acceptă traducerea din
principiu şi se comportă ca un copil răsfăţat căruia nu-i poate face
nimeni pe plac. Utilizatorul începător are la dispoziţie nu numai
telefonul, ci şi cartea. Există multe cărţi traduse în română despre
calculatoare, inclusiv unele pentru începători. Cine vrea cu adevărat
să înveţe să folosească calculatorul nu mai e de mult la cheremul
cunoscuţilor care posedă cunoştinţe avansate în acest domeniu.
Localizarea bună (traducerea corectă) nu are cum să stîrnească hohote
de rîs, poate doar de la unii care vor cu tot dinadinsul să
discrediteze conceptul de localizare în română. Articole în revistele
româneşti ? Aş vrea să aud şi eu de un asemenea articol. N-am mai luat
o revistă de vreo 2 ani, de cînd am internet de mare viteză. Dar
înainte luam regulat Chip şi XtremPC şi n-am dat niciodată peste
articole unde să se rîdă de localizarea softurilor, pentru că nu au
existat articole despre treaba asta (cu excepţia celor 2 din Chip
despre localizările XP şi Vista, care erau în mod sigur plătite de MS
pentru că erau suspect de pozitive pentru halul de traducere făcută de
MS). M-am mai uitat totuşi în ultimii 2 ani pe colecţiile de reviste
scoase ca PDF-uri şi puse în mod oficial pe internet sau pe CD-uri. N-
am văzut nici un articol unde să se ironizeze localizarea softurilor,
am dat doar de situaţii în care se amintea că ea există şi atît. În
revistele româneşti problematica localizării este ignorată cu
desăvîrşire, printr-o decizie luată în mod voluntar de ziarişti, care
vor să pară mai deştepţi decît sînt în realitate.
Sorin Stanciu
> Nu, nu stă nimeni să se plângă, pentru că este mult mai simplu:
> utilizatorii refuză direct utilizarea Windows-ului tradus, nu stă
> nimeni să piardă vremea.
calculator şi nu ştiu engleza, numărul celor care folosesc Windows
tradus e în continuă creştere. Asta e şi din cauză că mulţi au ajuns
în contact cu calculatoare care nu au Windows în engleză (în Spania,
Franţa, Italia) şi nu li se pare deloc ciudat să vadă Windows în
română, ba chiar îl preferă celui în engleză pentru că româna seamănă
cu spaniola, franceza sau italiana şi se descurcă mai bine dacă nu
ştiu engleza dar ştiu una din acele limbi.
O dovadă că folosirea SO tradus e în creştere e şi numărul celor care
caută pe internet soluţii de instalare a interfeţei în română pe
calculatoare cumpărate cu Vista în spaniolă sau italiană. De exemplu e
un mic articol despre asta pe un blog despre calculatoare care apare
dacă te apuci să cauţi despre Vista în română cu Google.
http://www.cnet.ro/2008/05/13/windows-vista-pe-romaneste/
Articolele de pe blog au o medie de 100 de afişări, dar ăsta despre
Vista în română are vreo 6700 de afişări, ceea ce în mod clar datorat
vizitatorilor veniţi de pe Google care au căutat informaţii despre
trecerea la interfaţa în română. Asta înseamnă mai mult de 200 de
vizitatori pe săptămînă pentru această pagină, aşa cum reiese din
statistica paginilor de intrare furnizată de Trafic.ro:
http://stat.trafic.ro/stat/cnet/pagini-intrare/saptamana/#stat
Se pare că la calculatoarele date gratis de la guvern pentru liceeni a
fost instalată Vista Business în română, poate confirmă cineva
informaţia asta pe care am văzut-o pe Softpedia. Deci numărul celor
care vor folosi SO în română va creşte (nu cred că se vor apuca mulţi
să şteragă SO preinstalat ca să instaleze unul pirat pe calculatorul
care e proprietatea şcolii).
> Iar acolo sugestii de îmbunătățire nu se iau în considerare decât din
> an în paște când se îndură pașa, în cadru organizat, îți aștepți cuminte
> n-au pus probleme niciodată (nu-i așa, e o mare realizare că acum s-a
> aflat cum trebuie tradus busy, category, sau pager) iar imbecilitatea
> aia cu revocare pare că va rămâne așa pe vecie. Ei au făcut un efort
> măreț și ne-au ascultat, ce mai vrem acum ?
protesta masiv (mii de utilizatori plătitori) sau ar primi observaţii
de la nivel oficial (Ministerul Educaţiei, că de la Academuie nu e
nici o speranţă, ăia de acolo se uită doar la TV, de calculator nu se
ating).
Mișu Moldovan
>
> Localizarea bună (traducerea corectă) nu are cum să stîrnească hohote
> de rîs, poate doar de la unii care vor cu tot dinadinsul să
> discrediteze conceptul de localizare în română. Articole în revistele
> româneşti ? Aş vrea să aud şi eu de un asemenea articol.
Primul lucru care îmi vine în minte e pagina din Chip cu capturi de
ecran haioase. Nu știu dacă mai există în prezent, acum 8-12 ani era
pe la sfârșitul revistei. La un moment dat, prin 2000-2001 cred, au
inclus o captură de ecran din Gnome 1.4 în care apăreau niște texte cu
„aplicația prăbușită” sau ceva de genul ăsta. Nu era traducerea mea,
dar mi-a venit să intru în pământ de rușine când am văzut imaginea și am
citit textul alăturat.
--
mișu
Sorin Stanciu
> Primul lucru care îmi vine în minte e pagina din Chip cu capturi de
> ecran haioase. Nu știu dacă mai există în prezent, acum 8-12 ani era
> pe la sfârșitul revistei. La un moment dat, prin 2000-2001 cred, au
> inclus o captură de ecran din Gnome 1.4 în care apăreau niște texte cu
> „aplicația prăbușită” sau ceva de genul ăsta. Nu era traducerea mea,
> dar mi-a venit să intru în pământ de rușine când am văzut imaginea și am
> citit textul alăturat.
cu "aplicație prăbușită", în sensul de "căzută" (așa cum cade lumina
electrică) ? Trebuie musai folosit o expresie fără sare și piper ca
"aplicație defectată" ? Sau una greșită, ca "aplicație
blocată" ("crash" nu e sinonim cu blocarea, uneori aplicația se
închide automat, nu se blochează), așa cum se dă în dicționarul Ro-En
mai jos ?
http://www.ro-en.ro/index.php?d=e&q=crash
Sensul lui "crash" este de "prăbușire" (cădere, pierdere totală de
funcționalitate), cam așa îl dau toate dicționarele românești:
http://www.hallo.ro/search.do?d=en&l=ro&type=both&query=crash
Ultimii care ar putea să-și permită să rîdă ar fi ziariștii de la
revistele de calculatoare. Ei și-au luat salariile scriind despre
calculatoare în română, că dacă era să scrie în engleză nu făcea nici
unul din ei față. Cu toate astea sînt primii care să strîmbe din nas
la softurile în română. Păi dacă aveau cît de cît minte s-ar fi luptat
să fie folosite softuri în română și să se creeze o terminologie în
română, ca lumea să le cumpere revistele și după răspîndirea accesului
ieftin la internet. Cine din cei care s-au obișnuit cu softurile sau
jocurile în engleză mai are nevoie acum de revistele în română, cînd
internetul e plin de tutoriale, teste, articole în engleză mai bune
decît cele din revistele românești? Nimeni, dovadă tirajul în cădere
liberă al acestor reviste, în timp ce numărul utilizatorilor de
calculatoare e în creștere continuă.
Ziariștii ar fi putut să dea și o mînă de ajutor la traduceri sau
măcar la corectarea greșelilor catastrofale făcute de MS. N-au făcut-o
și asta ar putea să-i coste scump. Au promovat ca proștii limba
engleză în condițiile în care ei scriu în română. Acum ar trebui s-o
dea la-ntors dacă ar avea ceva minte. O vor face ? Tot ce e posibil,
mai ales cînd o să vadă retururile de anul ăsta.
Cristian Secară
> Dar de ce să-ți fie rușine ? "Crashed application" nu se poate traduce
> cu "aplicație prăbușită", în sensul de "căzută" (așa cum cade lumina
> electrică) ?
Se poate traduce și așa dar intră la categoria ridicol, pentru că în
realitate nu se vorbește niciodată așa. Dacă s-ar vorbi așa, nu ar fi cu
nimic ridicol.
Prăbușire este asociat cu o probușire mecanică (un avion, on om pe
stradă) și nici măcar întotdeauna (mi-a căzut paharul de pe masă și
s-a spart, dar nu zic niciodată că s-a prăbușit paharul de pe masă).
> Trebuie musai folosit o expresie fără sare și piper ca "aplicație
> defectată" ?
Nu știu dacă asta este traducerea corectă în cazul nostru (în viața de
zi cu zi aud/vorbesc că s-a crășuit aplicația, eventual s-a închis
neașteptat, sau a avut o eroare fatală, sau s-a dus dracu'), dar
prăbușit sună aiurea și cred că aș face mișto și eu de asta.
Ce să-i fac dacă așa e limba asta a noastră ? Este o limbă blocată în
capul nostru (probabil), de vreme ce nu pot să creez simplu variante de
tip legătură cu a legăturá, sau clic cu a clicá decât eventual după ani
de discuții pe forumuri gen Pruteanu sau mai știu eu care.
„Traducere corectă” nu înseamnă întotdeauna literă de dicționar,
trebuie un oarecare discernământ și adaptare. Despre ce spuneai cu un
mesaj în urmă că „Localizarea bună (traducerea corectă) nu are cum să
stîrnească hohote de rîs” ba da, are, iar acel exemplu (rar întâlnit,
probabil că azi deloc) este un caz de acest fel.
La fel ca și aia cu fursecul.
> Ziariștii ar fi putut să dea și o mînă de ajutor la traduceri sau
> măcar la corectarea greșelilor catastrofale făcute de MS.
Nu știu care sunt traducerile alea catastrofale făcute de MS.
Poți să exemplifici cu proporția corectă ? Când spun despre ceva că
este catastrofal înseamnă că (mult) mai mult de jumătate din acel
ceva este groaznic.
Și în general zic să separi ce dorința de realitate.
Tot dintr-un mesaj de-al tău „Românii nu-s mai primitori în ce priveşte
limba, sînt doar mai leneşi (nu vor să caute în dicţionar) şi mai
talentoşi (adică le place să-şi dea talente că ştiu limbi străine, deşi
această cunoaştere se limitează de cele mai multe ori doar la cuvinte
învăţate papagaliceşte).”.
Posibil. Și cum vrei să corectezi situația asta ? Traducând pe backup cu
salvgardare ?
Eu prefer să accept situația și să traduc backup cu copie de
siguranță (pentru că sună natural și nu necesită dicționar), sau chiar
cu backup (pentru că așa se vorbește) poate scris becap (cine știe cum
va fi în viitor). De vreme ce în DEX la majoritatea covârșitoare a
cuvintelor scrie că „din limba X”, nu văd ce ar trebui oprit acum brusc
fenomenul de import de cuvinte, mai ales când forța cu care se importă
anumite concepte noi este uriașă (nu cuvinte ! conceptele noi cer
cuvinte noi, nu invers).
Mișu Moldovan
> > Primul lucru care îmi vine în minte e pagina din Chip cu capturi de
> > ecran haioase. Nu știu dacă mai există în prezent, acum 8-12 ani era
> > pe la sfârșitul revistei. La un moment dat, prin 2000-2001 cred, au
> > inclus o captură de ecran din Gnome 1.4 în care apăreau niște texte cu
> > „aplicația prăbușită” sau ceva de genul ăsta. Nu era traducerea mea,
> > dar mi-a venit să intru în pământ de rușine când am văzut imaginea și am
> > citit textul alăturat.
>
> Dar de ce să-ți fie rușine ? "Crashed application" nu se poate traduce
> cu "aplicație prăbușită", în sensul de "căzută" (așa cum cade lumina
> electrică) ? Trebuie musai folosit o expresie fără sare și piper ca
> "aplicație defectată" ? Sau una greșită, ca "aplicație
> blocată" ("crash" nu e sinonim cu blocarea, uneori aplicația se
> închide automat, nu se blochează), așa cum se dă în dicționarul Ro-En
> mai jos ?
Cred că exprimarea actuală din bug-buddy este mult mai elegantă, vezi
http://l10n.gnome.org/POT/bug-buddy.HEAD/bug-buddy.HEAD.ro.po pentru
detalii.
Și Sorine, dacă se poate, mai multă localizare, mai puțină
politică... :)
--
mișu
Sorin Stanciu
> Se poate traduce și așa dar intră la categoria ridicol, pentru că în
> realitate nu se vorbește niciodată așa. Dacă s-ar vorbi așa, nu ar fi cu
> nimic ridicol.
Modul cum vorbește lumea nu poate fi nicidecum un criteriu pentru o
traducere corectă, altfel ar trebui umplute programele traduse cu
search-uri și tool-uri.
> Prăbușire este asociat cu o probușire mecanică (un avion, on om pe
> stradă) și nici măcar întotdeauna (mi-a căzut paharul de pe masă și
> s-a spart, dar nu zic niciodată că s-a prăbușit paharul de pe masă).
figurat, care e foarte folosit în limbajul obișnuit. Se poate spune
despre un om că s-a prăbușit fizic sau psihic, iar asta nu înseamnă că
a căzut pe jos (cădere în spațiu) sau că a dat în mintea copiilor
(cădere în timp). Sensul este cel de "decădere", de trecere de la o
stare bună la una rea. Așa e și la softuri, se trece de la o stare de
funcționalitate la una de nefuncționalitate. Softul s-a prăbușit, a
decăzut funcțional.
http://dexonline.ro/search.php?cuv=prabusi
http://dexonline.ro/search.php?cuv=decadea
> Nu știu dacă asta este traducerea corectă în cazul nostru (în viața de
> zi cu zi aud/vorbesc că s-a crășuit aplicația, eventual s-a închis
> neașteptat, sau a avut o eroare fatală, sau s-a dus dracu'), dar
> prăbușit sună aiurea și cred că aș face mișto și eu de asta.
RĂUȘI, ceea ce e încă un argument în favoarea acceptării termenului
românesc existent, nu a celui adaptat, pentru că termenul românesc
oferă și o imagine mentală a fenomenului denumit de el.
> Ce să-i fac dacă așa e limba asta a noastră ? Este o limbă blocată în
> capul nostru (probabil), de vreme ce nu pot să creez simplu variante de
evoluție după cum o dictează vremurile, însă e împiedicată de
mentalitatea unora din vorbitorii ei, pe care nu-i deranjează totuși
să împrumute cuvinte din alte limbi. E ca și cum românii n-ar avea
încredere în capacitatea lor de creație și se văd obligați să preia
ceea ce creează alții. "A clica" o să se impună dacă va fi folosit în
traduceri, e mult mai frumos și mai scurt decît "a da/face clic".
> „Traducere corectă” nu înseamnă întotdeauna literă de dicționar,
> La fel ca și aia cu fursecul.
aceeași glumă. Ce să mai vorbim de un termen mai neobișnuit. în cazul
lui, rîsul (dacă va exista) o să treacă și mai repede... Nu rîde
nimeni de "pană" la mașini, deși e un produs animalier. Îmi și
închipui acum 100 de ani discuția dintre adepții și adversarii lui
"pană", unde în mod sigur unul din argumente a fost stîrnirea rîsului
de către acest cuvînt. În franceză "panne" nu înseamnă "pană", acolo
la pană i se zice "plume", deci în franceză termenul nu e rizibil. Dar
pînă la urmă termenul a fost adoptat în română și azi nu se mai
gîndește nimeni la păsări cînd aude de pană la o mașinărie. Să fi avut
mai multă minte românii din anul 1900, decît cei din anul 2008 ? Sau
erau mai serioși, mai puțin predispuși la miștouri ? Sau erau mai
toleranți cu adaptările ce păstrau caracterul limbii române de a se
citi cum se scrie ? Inginerii mecanici ori șoferii de atunci nu se
simțeau lezați în amorul propriu că repară, respectiv produc "pene",
termen care i-ar face pe neștiutori să rîdă de ei ? De ce oare
programatorii sau utilizatorii de azi s-ar simți lezați în prestigiul
lor de un termen ca "prăbușire" ? Cum de atunci s-a trecut peste acest
rîs potențial, iar acum nu se mai poate asta ? Poate că e doar o
impresie că un termen care stîrnește rîsul în prima instanță nu va fi
adoptat după trecerea veseliei inițiale... Să ajungă terminologia la
cheremul băieților (foarte) veseli, care preferă numai termeni
incolori, inodori și (mai ales) deprimanți ?
> Nu știu care sînt traducerile alea catastrofale făcute de MS.
> Poți să exemplifici cu proporția corectă ? Cînd spun despre ceva că
> ceva este groaznic.
termenii aleși anapoda se adaugă exprimarea care te face să te
scarpini în cap și să te întrebi la ce școală au învățat româna
traducătorii ăia și mai ales cum reușesc să se înțeleagă cu cei din
jurul lor.
Exemple din Vista (Panoul de Control, acolo e jalea cea mare). Între
steluțe sînt comentariile mele.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Activare BlocareClic
*e scris legat, în afară de faptul că nu se prea înțelege nimic dintr-
o expresie formată din trei substantive unul după altul*
Dacă aplicați Control Parental unei persoane care nu este în această
listă, creați un cont de utilizator nou pentru a fi utilizată de către
aceasta.
*este și un dezacord flagrant în această frază neinteligibilă*
Butoane controlere de joc instalate
*telegrafia lovește din nou*
Modificați modul de aranjare a paginilor web în file
*o filă are două pagini, despre ce aranjare e vorba ? a, taburi, pe
numele lor moziliano-microsoftian, file*
Adăugați limbile utilizate pentru a citi site-uri web în ordinea
preferinței. Adăugați-le doar pe cele necesare deoarece unele
caractere pot fi utilizate pentru a se da drept site-uri web în alte
limbi.
*traducătorii MS n-au învățat la școală importanța așezării cuvintelor
în propoziții în așa fel încît să iasă ceva inteligibil (deși aveau
spațiu destul pentru asta).
etc., etc., etc.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
> Posibil. Și cum vrei să corectezi situația asta ? Traducînd pe backup cu
> Eu prefer să accept situația și să traduc backup cu copie de
> siguranță (pentru că sună natural și nu necesită dicționar), sau chiar
> cu backup (pentru că așa se vorbește) poate scris becap (cine știe cum
> cuvinte noi, nu invers).
aceeași capacitate de a forma verbe ca și acelea englezești.
Salvgardare e un astfel de exemplu. Ar merge și "copie de siguranță/
rezervă", dar verbul iese enorm: "fă copie de siguranță = 21 de
caractere cu tot cu spații", față de "salvgardează = 12 caractere".
"Becap" nu cred că va fi acceptat, deși ar face "becapează = 9
caractere". Și "salvgardare" e un cuvînt importat, dar are avantajul
că are și un sens care poate fi reținut imediat, "gardare" generînd în
mod intuitiv asocierea cu "păstrare/protejare".
Sorin Stanciu
> Cred că exprimarea actuală din bug-buddy este mult mai elegantă, vezihttp://l10n.gnome.org/POT/bug-buddy.HEAD/bug-buddy.HEAD.ro.popentru
> detalii.
Din ce am văzut eu se traduce "crash" cu "terminare prematură". Pe
Windows se întîlnesc și dispariții bruște (terminări) ale
aplicațiilor, dar se întîlnesc și înghețări, adică încremeniri ale
aplicațiilor, care nu se termină, stau bine-mersi și mănîncă resurse
cu polonicul, dar nu se lasă comandate, așa că trebuie terminate
manual din managerul de procese.
Apoi se traduce "crash report" cu "raport de eroare". Nici asta nu
prea merge, "eroare" se potrivește mai bine cu "bug", deși probabil că
bug ar trebui lăsat așa, e mai sugestiv. O aplicație poate să producă
erori (de exemplu să coloreze un text în loc de a-l sublinia), dar să
nu aibă alte probleme de funcționare, adică să nu dispară sau să
înghețe. "Crash-ul" e mai mult decît "eroare", e "catastrofă", e
dispariție totală a funcționalității.
> Și Sorine, dacă se poate, mai multă localizare, mai puțină
> politică... :)
E totuși uichend, un pic de politică lingvistică antrenantă pentru
creșterea productivității maselor de traducători nu strică. Între două
calupuri de şiruri traduse se mai aruncă şi cîte-o privire pe
Diacritice, în scop de documentare, bineînţeles, nimeni nu s-ar gîndi
la ceva recreativ...
Cristian Secară
(punctual doar la asta, la restul este totul prea relativ pentru a
putea trage o linie)
> Proporția de traduceri greșite la MS este de 70%, pentru că la
> termenii aleși anapoda se adaugă exprimarea care te face să te
> scarpini în cap și să te întrebi la ce școală au învățat româna
> traducătorii ăia și mai ales cum reușesc să se înțeleagă cu cei din
> jurul lor.
>
> Exemple din Vista [...]
Cu termenii nu prea ai dreptate, proporțional vreau să spun.
Cu exprimarea, da, ai dreptate, pe ansamblu este vomitivă. Din ce știu
eu (sau în tot cazul așa era la XP) există un singur lingvist care
supervizează totul, iar acela este (sau era) prin Irlanda.
Ce spuneai mai devreme despre vânzări, este parțial adevărat: MS
Office în română (de exemplu) este mai ieftin decât cel în engleză, așa
că proporția de licențe vândute în română vs. în engleză nu se poate
judeca pe baza preferințelor lingvistice, chit că ar putea și să
coincidă (iar hacul acela pentru instalarea unui pachet lingvistic la
Viste sub-corporate rămâne totuși ceva ilegal și nu se poate trage o
concluzie uniformă).
Mișu Moldovan
>
> > Cred că exprimarea actuală din bug-buddy este mult mai elegantă, vezihttp://l10n.gnome.org/POT/bug-buddy.HEAD/bug-buddy.HEAD.ro.popentru
> > detalii.
>
> E elegantă, nimic de zis, dar e imprecisă, deci cam nepotrivită.
>
> Din ce am văzut eu se traduce "crash" cu "terminare prematură". Pe
> Windows se întîlnesc și dispariții bruște (terminări) ale
> aplicațiilor, dar se întîlnesc și înghețări, adică încremeniri ale
> aplicațiilor, care nu se termină, stau bine-mersi și mănîncă resurse
> cu polonicul, dar nu se lasă comandate, așa că trebuie terminate
> manual din managerul de procese.
Bug-buddy nu generează un „crash report” decât dacă o aplicație GNOME
crapă. Atunci când o aplicație GNOME nu mai răspunde, ea rămâne în
memorie, nu se termină, ba de regulă rămâne vizibilă și fereastra,
doar că nu se mai reîmprospătează conținutul. Deci „terminare prematură”
se referă doar la situații în care aplicația chiar se termină cum nu
trebuie.
> Apoi se traduce "crash report" cu "raport de eroare". Nici asta nu
> prea merge, "eroare" se potrivește mai bine cu "bug", deși probabil că
> bug ar trebui lăsat așa, e mai sugestiv. O aplicație poate să producă
> erori (de exemplu să coloreze un text în loc de a-l sublinia), dar să
> nu aibă alte probleme de funcționare, adică să nu dispară sau să
> înghețe. "Crash-ul" e mai mult decît "eroare", e "catastrofă", e
> dispariție totală a funcționalității.
Am folosit „raport de eroare” doar pentru „bug report”, iar unde era
„crash report”, i-am zis doar „raport” pentru că e evident despre ce e
vorba, e un raport generat automat când crapă o aplicație GNOME. Sau
mi-a scăpat pe undeva și nu văd acuma?
--
mișu
Sorin Stanciu
> Cu termenii nu prea ai dreptate, proporțional vreau să spun.
> Cu exprimarea, da, ai dreptate, pe ansamblu este vomitivă. Din ce știu
> eu (sau în tot cazul așa era la XP) există un singur lingvist care
> supervizează totul, iar acela este (sau era) prin Irlanda.
eventual unul de la Institutul de Lingvistică. Acum vreo lună a fost
difuzată în şcoli o broşură (făcută în colaborare de IL şi CNA) de
promovare a scrisului şi vorbitului corect, unde erau prezentate
erorile de ortografie şi de exprimare făcute în mod curent de către
televiziuni.
http://www.cotidianul.ro/greselile_de_la_tv_obiect_de_studiu_in_scoli-67417.html
Cum se face că traducerile MS făcute pentru XP, Vista şi Office trec
pe sub radarul IL, deşi sînt probabil prezente în foarte multe şcoli
şi instituţii de stat ? Mister cu parfum de sponsorizare...
> Ce spuneai mai devreme despre vînzări, este parțial adevărat: MS
> Office în română (de exemplu) este mai ieftin decît cel în engleză, așa
> că proporția de licențe vîndute în română vs. în engleză nu se poate
> coincidă (iar hacul acela pentru instalarea unui pachet lingvistic la
> concluzie uniformă).
Şi totuşi pentru cineva care nu ştie engleza, un SO sau o suită Office
sînt mult mai accesibile într-o română fie ea şi "decăzută/crăşuită"
decît în engleză. Tendinţa de a folosi SO şi softuri în română e
perceptibilă, calculatoarele au ajuns să fie prezente în foarte multe
case şi lumea de toate vîrstele probabil preferă să înveţe să
folosească calculatorul cît mai rapid, de aceea sare peste învăţarea
prealabilă a englezei, care nu mai e socotită în ziua de azi o
precondiţie absolut necesară.
Sorin Stanciu
> Am folosit „raport de eroare” doar pentru „bug report”, iar unde era
> „crash report”, i-am zis doar „raport” pentru că e evident despre ce e
traducerea lui "bug report" cu cea a lui "crash report".
Totuși în traducere apare la un moment dat o asociere a lui "eroare"
atît cu "crash", cît și cu "bug".
crash = eroare
#: ../data/bug-buddy.gtkbuilder.h:7
msgid "Review Crash Details"
msgstr "Confirmare detalii despre eroare"
bug = eroare
#: ../data/bug-buddy.schemas.in.h:7
msgid "Real name of user reporting the bug."
msgstr "Numele real al celui ce raportează eroarea"
Adi Roiban
> Înţelept este să se meargă progresiv în traducerea termenilor vs
> păstrarea unora în original.
Înțelept este să traduci progresiv.
Negiob este să păstrezi o parte din cuvinte netraduse.
Ce vrei să zici prin progresiv?
> Şi nu trebuie să uităm, utilizatorii îi avem aşa cum îi educăm. Nu
> cred că s-u plîns mulţi de traducerea lui Windosws XP şi Vista în
> afară de unii de pe lista de aici. Şi nici nu cred că sînt mulţi care
> au scris lui Microsoft cu sugestii de îmbunătăţire. Moralitate:
> utilizatorul înghite ce-i dai!
Nu știu alți cum sunt, dar eu nu sunt educator sau traducător autorizat.
Traduc programe libere în timpul liber ca părinții mei să poate folosi
mai ușor calculatorul.
Există școli, licee, universități în care persoanele se formează și se
educă.
> Reversul medaliei este că dacă ai utilizatori prost educaţi (greşeli
> de exprimare, manelişti, vocabular redus, low IQ şi altele) şi
> pretinzi ca traducerea să fie la nivelul lor, atunci ea va fi la
> nivelul lor :)
> Şansa lor este că toţi cei de aici şi-au fixat ca obiectiv, să facă
> traduceri de bună calitate.
Referitor la corectitudine, parcă se discuta pe listă de traduceri
făcute intenționat greșit, folosind „î” în loc de „â”.
> Ca o mică paranteză, nu sînt de acord cu filă şi suplimente
> în Firefox, dar continui să-l folosesc pentru că este în limba română
> şi restul traducerii este foarte bună. Poate cu timpul vor revenii
> asupra acestor termeni şi-i vor revizui.
Firefox este program liber și poți corecta greșelile chiar tu. Nu
trebuie să aștepți după mila unei firme.
Dacă folosești GNOME, poți trece pe Epiphany.
Recomand a doua variantă :).
> Înainte de a judeca succesul la public a unei distribuţii sau programe
> localizate mai întîi ele trebuie să existe. Problema noastră mare este
> că aceste nu există în număr aşa de mare. Odată ce sînt făcute, ele
> pot fi revizuite şi ameliorate, este mai uşor pe urmă :)
Dacă la început sunt făcute sub o formă ce nu este acceptată de
utilizatori va fi mai greu să convingi utilizatorii să revină.
Utilizatorii folosesc programele într-o limbă sau alta în funcție de
ușurința de utilizare. Nu se uită la numărul de metafore, comparații sau
alte figuri de stil.
Colegii mei de servici nu folosesc MS Windows / Office în limba română
pentru că apar tot felul de termeni pe care nu îi înțeleg și nici nu au
de la cine să ceară ajutor.
În același timp folosesc serviciul de home/internet banking doar în
limba română pentru că înțeleg ce scrie acolo... sau dacă apare un
termen necunoscut pot apela la contabilă pentru ajutor.
Consider că traducerea programelor intră în categoria traducerilor
tehnice și figurile de stil nu își au locul.
Dacă faci traduceri tehnice într-o altă limbă decât limba vorbită de
utilizatori sau experții din domeniu vei ajunge ca traducerea să nu aibă
nicio valoare și să nu fie folosite.
În același timp consider că mulți de pe listă traduc în timpul lor liber
și din acest punct de vedere fiecare este liber să traducă după bunul
plac.
--
Adi Roiban
Sorin Stanciu
> Referitor la corectitudine, parcă se discuta pe listă de traduceri
> făcute intenționat greșit, folosind „î” în loc de „â”.
logic şi în spiritul limbii române să existe o singură literă pentru
un anumit sunet, nu două care trebuie folosite pe criterii
poziţionale.
Vrem să folosim o limbă logică sau pe cea băgată pe gît de Academuie,
instituţie care trăieşte după nişte principii care nu au nimic de-a
face cu societatea modernă şi necesităţile sale? Ce vor mai nou
academicienii, acum că joaca cu limba română nu le mai produce nici o
plăcere? Păi cum ce, vor nici mai mult nici mai puţin decît să-şi
construiască un Panteon, adică o clădire monument luxoasă pentru
odihna veşnică a celor cărora patria le este recunoscătoare.
Aşa că au trecut la treabă şi au lansat proiectul cu un text care e
atît de sforăitor încît vibrează monitorul cînd îl afişează...
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
http://acad.ro/noutati2008/doc/ProiectInfiintarePanteonSiglaAR.doc
Extrase:
Academia Română consideră că a sosit momentul ca România să edifice o
instituţie monumentală destinată personalităţilor strălucite care au
adus în decursul timpului onoare Patriei ori s-au jertfit pentru
Gloria sa.
......................
Clădirea afectată acestui proiect de importanţă natională, pe lângă
caracterul de monumentalitate pe care trebuie să-l exprime, va oferi
un spaţiu care ar urma să fie destinat celor ce ar binemerita de la
Patrie.
......................
Pentru realizarea acestui proiect Academia Română înfiinţează Fundaţia
PANTEONUL ROMÂNIEI care se va ocupa de finanţarea proiectului din
fonduri private.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Deci mai nou Academuia şi-a făcut fundaţie ca să spele banii
afaceriştilor şi să-şi tragă o parte din ei pentru odihna veşnică sub
cupola mausoleului culturii române (pardon, a panteonului patriotico-
naţional). Sau e doar o vrăjeală şi o să se ducă tot la stat cu mîna
întinsă promiţîndu-le guvernanţilor că-i bagă şi pe ei în Panteon ?
Ăştia sînt cei care iau deciziile privitoare la limba română, nişte
pomanagii cu vise de odihnă veşnică la sînul patriei recunoscătoare.
> În același timp consider că mulți de pe listă traduc în timpul lor liber
> și din acest punct de vedere fiecare este liber să traducă după bunul
> plac.
cînd poţi să-i pui ce "dinţi" ai chef pe copia traducerii de pe
calculatorul personal.
Cristian Secară
> Vrem să folosim o limbă logică sau pe cea băgată pe gît de Academuie,
> instituţie care trăieşte după nişte principii care nu au nimic de-a
> face cu societatea modernă şi necesităţile sale?
Pe această idee ar trebui să renunțăm la scrisul cu ș și ț cu virgule
dedesubt și cu diacriticele în general, pentru că nu au nimic de-a face
cu „societatea modernă și necesitățile sale”. De vreme ce internetul
(societatea modernă) se descurcă strălucit și-așa (necesitățile sale),
înseamnă că academia este depășită și în aceste privințe.
La fel și cu gramatica, de fapt. Este cineva care nu înțelege până la
urmă ce a vrut să scrie unul care scrie agramat ? Încet-încet
societatea modernă își face singură loc, de ce mai avem nevoie de
altceva ?
(nu că aș susține cu ceva mausoleul pe care vor să-l facă)
Ionel Mugurel Ciobica
> Negiob este să păstrezi o parte din cuvinte netraduse.
neghiob?
> Referitor la corectitudine, parcă se discuta pe listă de traduceri
> făcute intenționat greșit, folosind „î” în loc de „â”.
Scrierea cu „î“ și „sînt“ nu este intenționat greșită. Este corectă din
punctul de vedere al regulilor Academiei Române pre-1993. Mai grav este
că unii scriu „sânt“ și de multe ori fără diacritice, așa că se poate
citi „șanț“.
Mugurel
Sorin Stanciu
> Pe această idee ar trebui să renunțăm la scrisul cu ș și ț cu virgule
> dedesubt și cu diacriticele în general, pentru că nu au nimic de-a face
> cu „societatea modernă și necesitățile sale”. De vreme ce internetul
> (societatea modernă) se descurcă strălucit și-așa (necesitățile sale),
> înseamnă că academia este depășită și în aceste privințe.
în scopul creşterii bunăstării populaţiei. În nici un caz ea nu
presupune cheltuirea de resurse pentru proiecte faraonice, care nu au
nici o utilitate publică, nici măcar turistică. Doar Franţa,
Portugalia, Bulgaria şi Venezuela au un panteon unde sînt înhumate
unele persoane socotite a fi adus o contribuţie importantă în
domeniile cultural, ştiinţific sau militar. Dintre acestea doar cel
din Paris este mai cunoscut pe plan mondial, dar el a a fost construit
iniţial ca biserică şi i s-a schimbat destinaţia după venirea la
putere a guvernului rezultat de pe urma Revoluţiei Franceze din 1789.
În Franţa nu a fost deci vorba de o propunere a Academiei de acolo.
În schimb în România anului 2008 tupeul e maxim. Într-o perioadă în
care economia e în cădere, cultura e la pămînt, ştiinţa e în comă, iar
limba e spartă în două şi umplută cu englezisme se trezeşte Academia
că vrea piramidă funerară. Şi începe să bage minciuni, aşa cum îi e
obiceiul: "Academia Română sugerează ca această instituţie să se
numească, într-un spirit de tradiţie europeană, Panteonul României".
Care tradiţie europeană, cînd doar în Franţa, Portugalia şi Bulgaria
există panteoane ca monumente funerare ? Dar pentru Academie orice
minicună e bună cînd e să-şi îndeplinească scopurile, cum a fost şi
minciuna din 1993 care a motivat revenirea la ortografia arhaică
printr-o aşa-zisă revenire la tradiţia limbii române întreruptă brutal
de intervenţia sovietică în ortografia română care ar fi avut loc în
1953 (intervenţie care nu a existat!).
> La fel și cu gramatica, de fapt. Este cineva care nu înțelege pînă la
> societatea modernă își face singură loc, de ce mai avem nevoie de
> altceva ?
societate modernă, unde e peste tot nevoie de precizie în comunicare.
Scrisul fără diacritice nu e un semn de modernism, ci de lene şi de
nepăsare ("merge şi aşa"), metehne care din păcate îi caracterizează
pe români dintotdeauna şi nu au nimic de-a face cu vremurile moderne.
Societatea modernă e caracterizată de responsabilitate, nu de bunul
plac al persoanelor sau instituţiilor de stat. Treaba Academiei este
să muncească pentru a scoate ştiinţa şi cultura românească la liman,
nu să viseze panteoane patriotarde în tradiţia ceauşistă de construire
de monumente costisitoare fără utilitate practică. S-au vopsit
academicienii în anticomunişti în 1993 dar începe să li se ducă
vopseaua şi să-şi arate adevărata natură.
Mișu Moldovan
> On 2 Ian, 20:39, Mișu Moldovan <du...@gnome.ro> wrote:
> > Am folosit „raport de eroare” doar pentru „bug report”, iar unde era
> > „crash report”, i-am zis doar „raport” pentru că e evident despre ce e
> > vorba, e un raport generat automat cînd crapă o aplicație GNOME. Sau
> > mi-a scăpat pe undeva și nu văd acuma?
>
> Nu ți-a scăpat, inițial m-am uitat rapid pe text și am confundat
> traducerea lui "bug report" cu cea a lui "crash report".
>
> Totuși în traducere apare la un moment dat o asociere a lui "eroare"
> atît cu "crash", cît și cu "bug".
>
> crash = eroare
>
> #: ../data/bug-buddy.gtkbuilder.h:7
> msgid "Review Crash Details"
> msgstr "Confirmare detalii despre eroare"
Nice catch. O să corectez în GNOME 2.26.
Mulțam,
--
mișu
Florin Cătălin RUSSEN
Eventual bug poate fi tradus şi prin hibă, deşi termenul original este mai sugestiv se construiesc mai greu fraze cu el (cod bugat, aplicaţie bugată, etc.).
Şi revenind la ideea originală, în afara faptului că eventual va trebui să consulţi o dată dicţionarul pentru "a salvgarda", ce alceva îi reproşaţi? Toate construcţiile cu backup sînt ca scărpinările peste cap. Indeea este să se facă o traducere bună în română, nu adaptare în romgleză.
Cristian Secară
> Eu am mai tradus crash cu "a crăpa" (application crashed = aplicaţia a
> crăpat).
Uite o idee bună :)
(că de fapt așa se și vorbește, uneori)
O să mă mai gândesc (să văd cum dă în context), dar este o idee pe care
o să o iau în considerare.
> Şi revenind la ideea originală, în afara faptului că eventual va
> trebui să consulţi o dată dicţionarul pentru "a salvgarda", ce alceva
> îi reproşaţi?
Păi tocmai asta îi reproșez :) Și în plus parcă mi se îmbârligă și
limba (cel puțin în vorbire este mai simplu să pronunț becap; de ce să
mă complic ?)
> Toate construcţiile cu backup sînt ca scărpinările peste cap. Indeea
> este să se facă o traducere bună în română, nu adaptare în romgleză.
În afară de faptul că p'aici (în vorbire) se folosește *exclusiv*
becap, sunt totuși de acord să-l traduc cu copie de siguranță.
La salvgardare îi dau șanse zero (în toate privințele).
Hai să văd că mă-nșel ...
Sorin Sbarnea
vezi http://i18n.ro/crash ;)
/sorin
2009/1/5 Cristian Secară <or...@secarica.ro>:
Iosif Fettich
> vezi http://i18n.ro/crash ;)
After the app crashed, a crash report was sent.
După ce aplicația a crăpat, s-a trimis un raport de incident.
to crash - a crăpa
crash report - raport de incident.
Iosif Fettich
Florin Cătălin RUSSEN
Florin Cătălin RUSSEN
În afară de faptul că p'aici (în vorbire) se folosește *exclusiv*
becap, sunt totuși de acord să-l traduc cu copie de siguranță.
La salvgardare îi dau șanse zero (în toate privințele).
Hai să văd că mă-nșel ...
Romglizarea limbii este un fenomen de moment, sînt convins că totul se poate schimba cu traduceri bune şi utilizarea termenilor corecţi. Din această cauză optez pentru "a salvgarda" cu menţiunea "copie de siguranţă" în infobulă sau explicaţie de subsol.
Becap îmi sună la fel imprppriu ca apgreid, sharează, butare, butabil, sidi raităr, etc.
Eventual ar fi bine să cădem de acord asupra cîtorva termeni ce pot fi utilizaţi aşa sau în original: maus, bug, tab, kernel, proxy.
Mișu Moldovan
> Păi asta este problema lipsei de traduceri, de ani de zile oameni au
> romglizat limba şi este şi normal să se vorbească aşa în jurul tău.
> Totuşi, acest mod de exprimare este de evitat dacă vrem să vorbim
> corect şi în româneşte, iar universul din jurul tău poate fi un pic
> limitat pentru a-l impune ca standard de-facto.
Lipsa traducerilor nu este singurul motiv. Importul de cuvinte dintr-o
limbă într-alta este un fenomen normal.
> Romglizarea limbii este un fenomen de moment, sînt convins că totul se
> poate schimba cu traduceri bune şi utilizarea termenilor corecţi. Din
> această cauză optez pentru "a salvgarda" cu menţiunea "copie de
> siguranţă" în infobulă sau explicaţie de subsol.
Asemenea importuri nu sunt fenomene de moment, limbile evoluează [și]
prin importuri din alte limbi. Fondul de cuvinte al limbii române este
format în mare parte din importuri din limbile slavă, turcă, maghiară,
germană, franceză, engleză etc.
>
> Becap îmi sună la fel imprppriu ca apgreid, sharează, butare, butabil,
> sidi raităr, etc.
> Eventual ar fi bine să cădem de acord asupra cîtorva termeni ce pot fi
> utilizaţi aşa sau în original: maus, bug, tab, kernel, proxy.
Este o idee bună și concretizarea ei există de câțiva ani sub forma
glosarului ce trăiește acum la http://i18n.ro/glosar . Felicitări lui
Adi Roiban pentru munca din ultimul timp, e mult mai fain noul glosar.
--
mișu
Florin Cătălin RUSSEN
Neam din neamul nostru nu a scris cu "sunt", asta fiin o aberaţie a paşoptiştilor care vroiau să demonstreze latinitatea limbii române, curent în văogă pe atunci. Sînt scrieri vechi, cu alfabet chirilic, ce erau scrise cu î, ş, ţ demostrînd astfel nulitatea deciziei din 1993.
Probabil că şi povestea lui â este undeva pe la mijloc, Macedonski a criticat vehement şi cu argumente inutilitatea scrierii cu â promovînd scrierea cu î pentru simplificarea limbii. Şi rămîn la î ca să nu-mi complic existenţa inutil cu regulile scrierii cu â (la care de altfel am şi fost apostrofat de utilizatori pentru unele astfel de greşeli).
Înţeleg ca cei tineri de pe aici (15-25 de ani) să facă scandal la scrierea cu sînt şi î, dar luaţi-o logic şi veţi constata că vă simplifică viaţa. În plus de asta este forma în care s-a scris şi s-a vorbit de sute de ani înainte de formarea academiei române. Greşeala academiei a fost impunerea noii reguli şi declararea greşită a celei de dinainte.
Sorin Stanciu
> Neam din neamul nostru nu a scris cu "sînt", asta fiin o aberație a
> pașoptiștilor care vroiau să demonstreze latinitatea limbii romîne, curent
Aşa e, iar de cînd cu scanarea cărţilor făcută de Google e foarte
simplu să găseşti cărţi vechi din care iese la iveală minciuna ce a
stat la baza antireformei din 1993. De exemplu una scrisă de Ion-
Heliade Rădulescu despre Byron şi publicată în 1837 la tipografia lui
personală (deci nu se poate spune că editorul sau tipograful au
modificat scrierea.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
http://tinyurl.com/heliade-byron
La pagina 6 există textul care transformat în alfabet latin spune:
O! Cine poate să spue cît sîntem de fericiţi?
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Pentru litera "î" (din "cît" şi "sînt") e folosit semnul chirilic
numit "Ius mare" (scris Ѫ). Acesta reprezintă sunetul Î, după cum se
spune şi în articolul despre alfabetul chirilic românesc.
http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Cyrillic_alphabet
Deci "î" era prezent în 1837 atît în mijlocul cuvintelor, cît şi în
verbul "sînt" (nu se folosea varianta "sunt", promovată ulterior în
mod artificial).
> Probabil că și povestea lui î este undeva pe la mijloc, Macedonski a
> criticat vehement și cu argumente inutilitatea scrierii cu î promovînd
> scrierea cu î pentru simplificarea limbii. Și rămîn la î ca să nu-mi complic
> existența inutil cu regulile scrierii cu î (la care de altfel am și fost
> apostrofat de utilizatori pentru unele astfel de greșeli).
>
> Înțeleg ca cei tineri de pe aici (15-25 de ani) să facă scandal la scrierea
> cu sînt și î, dar luați-o logic și veți constata că vă simplifică viața. În
> plus de asta este forma în care s-a scris și s-a vorbit de sute de ani
> înainte de formarea academiei romîne. Greșeala academiei a fost impunerea
> noii reguli și declararea greșită a celei de dinainte.
Motivul folosirii lui  în interiorul cuvintelor este explicat succint
în postul de mai jos:
http://www.pruteanu.ro/8forum/afisarecom.php?id=111075
Oricum, chiar dacă nu s-ar fi schimbat regimul politic în 1947, tot s-
ar fi făcut simplificarea limbii prin eliminarea lui  din mijlocul
cuvintelor. Era o chestie logică şi practică. Din păcate reforma din
1953 are dezavantajul că încă e asociată în mintea multora cu
comuniştii şi cu o fantezistă intervenţie sovietică de rusificare a
limbii. Cînd o să se ridice vălul de minciună de pe aceste lucruri se
va reveni la scrierea cu Î şi sînt.
Academuia n-a făcut o greşeală, ci o şmecherie care însă nu a reuşit
să-i prostească decît pe români, care au acceptat să scrie şi să
vorbească mai greoi doar pentru a se lăuda că sînt descendenţii
romanilor. Nu numai dacii şi-au abandonat limba în favoarea celei
latine, ci şi populaţiile de pe teritoriile cucerite de romani în
Franţa şi Peninsula Iberică. Însă francezii, spaniolii şi portughezii
sînt descendenţi ai romanilor nu numai cu limba, ci şi cu realizările,
toate aceste popoare creînd imperii coloniale pe modelul imperiului
roman. Românii n-au creat nici un imperiu, de aceea se pune atît de
mult preţ pe asemănarea limbii cu latina, e singurul lucru (alături de
numele poporului) care arată o înrudire cu romanii. Dar în fapt este
povestea formei fără fond într-o prezentare modernă. Pentru ca românii
să fie socotiţi descendenţii romanilor ar trebui să lucreze la partea
de realizări, nu la cea de propagandă.
Florin Cătălin RUSSEN
Academuia n-a făcut o greşeală, ci o şmecherie care însă nu a reuşit
să-i prostească decît pe români, care au acceptat să scrie şi să
vorbească mai greoi doar pentru a se lăuda că sînt descendenţii
romanilor. Nu numai dacii şi-au abandonat limba în favoarea celei
latine, ci şi populaţiile de pe teritoriile cucerite de romani în
Franţa şi Peninsula Iberică. Însă francezii, spaniolii şi portughezii
sînt descendenţi ai romanilor nu numai cu limba, ci şi cu realizările,
toate aceste popoare creînd imperii coloniale pe modelul imperiului
roman. Românii n-au creat nici un imperiu, de aceea se pune atît de
mult preţ pe asemănarea limbii cu latina, e singurul lucru (alături de
numele poporului) care arată o înrudire cu romanii. Dar în fapt este
povestea formei fără fond într-o prezentare modernă. Pentru ca românii
să fie socotiţi descendenţii romanilor ar trebui să lucreze la partea
de realizări, nu la cea de propagandă.
În plus italienii învaţă la şcoală despre noi ca fiind ţara din estul europei vorbind o limbă latină, nu de origine latină! Asta ca să dau două exemple rapide care-mi vin acum în minte. Dar există scrieri şi mai vechi decît cea prezentată de tine, scrise la fel cu î şi sînt şi alfabet chirilic. Da dragilor, se scria cu alfabet chirilic şi asta milt înainte de formarea imperiului rus comunist ca să acuzăm pe nedrept "încercarea de rusificare a limbii" :) ... nu vă cer decît un dram de minte şi puţină logică ...
Cred că totuşi, dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă (cu lejere diferenţe: varză, viezure, mînz...), iar cele două limbi s-au dezvoltat separat, româna rămînînd mai aproape de forma originală din cauza poziţiei relativ izolate a ţării şi procentului scăzut de oameni migratori (popor sedentar), iar romanii şi-au evoluat limba din cauza extinderii imperiului, a diversităţii de popoare ce-l compuneau şi procentajul ridicat de oameni migratori.
Dacă azi cu toată mass-media şi tehnologia informaţiei nu se poate obţine abandonarea unei limbi de către un popor (vezi alsacienii, bretonii, başcii şi corsicanii în Franţa, ba în plus au reuşit să obţină folosirea oficială a limbii lor, predarea în şcoli şi susţinerea bacalaureatului) cum se putea una ca asta în Dacia care nu fusese cucerită decît o treime, sudul ţării? În plus romanii s-au tirat repede, peste vreo 250 de ani, pentru că nu puteau stăpînii provincia. De ce? Păi din cauza atacurilor dacilor liberi de dincolo de munţi! Există şi dovezi istorice în acest sens.
Cred că mai degrabă ar trebui să punem în evidenţă ceea ce avem şi sîntem, decît să ne mîndrim şi să forţăm să părem ceea ce nu sîntem! (latinitatea cu â şi sunt + cavolul academiei române...)