1st party și 3rd party

[Arthur Țițeică]

Salut,

Mă tot gândesc și caut de câteva zile cum să traduc acești doi termeni în contextul unui blocant de scripturi web (extensia ublock pentru Firefox și Chrome).

Termenii exacți sunt '1st party scripts' și '3rd party scripts'.

Vreo idee?

Mulțumesc

[Ovidiu-Florin BOGDAN]

În ziua de Dum 15 Feb 2015, la 09:18:06, Arthur Țițeică a scris:

> Termenii exacți sunt '1st party scripts' și '3rd party scripts'.

 

„1st party” face referire la cel ce oferă produsul original.

„3rd party” face referire la completări (extensii) la produs, făcute de alte persoane, în afara organizației care oferă produsul principal.

 

3rd party am mai văzut tradus ca „terț” „persoană terță” ș.a.m.d.

 

Poate ar ajuta un context pentru o traducere mai potrivită.
--

Ovidiu-Florin BOGDAN

GeekAliens.com

Kubuntu România

[Adrian Vintu]

Salut tuturor! :) 

Am lansat versiunea 6 din DEX pentru Android, cu patru interfete/themes (fundal negru/alb x2) si multe alte imbunatatiri pentru utilizatorii nostri dragi!

Va dorim multa placere si spor la invatat si jucat! :)

Un update si pentru DEX pentru Windows Phone este in lucru.

DEX pentru Android

				DEX pentru Android DEX pentru Android este cel mai rapid, plin de optiuni si bineinteles gratuit dictionar explicativ roman, care contine termeni si definitii in limba romana, fondat ...
				View on goo.gl	Preview by Yahoo

 

[Adrian Vintu]

Salut tuturor! :) 

Am lansat versiunea 6 din DEX pentru Android, cu patru interfete/themes (fundal negru/alb x2) si multe alte imbunatatiri pentru utilizatorii nostri dragi!

Va dorim multa placere si spor la invatat si jucat! :)

Un update si pentru DEX pentru Windows Phone este in lucru.

DEX pentru Android

Numai bine,

Adrian

[Cristian Adam]

Felicitări pentru noua versiune!

Nu pot să nu observ că nu ai folosit diacritice pe pagina proiectului: http://dex.adrianvintu.com

Mi se pare neprofesional să nu folosești diacritice pe pagina unui proiect care promovează un dicționar românesc.

Am folosit uneltele de dezvoltare de la Firefox pentru a testa cum ar arăta cu diacritice și am observat

la http://adrianvintu.com/apps/stylesheets/font.css că ai folosit fontul  "Segoe UI" de la
url("http://cdn-resources.windowsphone.com/Resources/Fonts/Apollo/SegoeUI-webfonts-WestEuropean/Segoe-UI/3ca1af51-981a-4e1c-b9c6-a66d0a5fe3c0-3.woff") format("woff");

Am atașat o captură de ecran, fontul nu vine cu diacriticele românești (partea cu WestEuropean e pe bune).

Nu știu cât de legal este să folosești fontul "Segoe UI" de la Microsoft. Chiar în fișierul font.css avem:

        /* This CSS resource incorporates links to font software which is
        the valuable licensed property of Monotype Imaging and/or
        its suppliers and its use is covered under the terms of the
        Web Font Software License and Services Agreement agreed to between you
        and Monotype Imaging. Except as specifically permitted by the license,
        you may not redistribute, copy, convert, modify or reverse engineer
        this font software. Please contact Monotype Imaging for any questions
        regarding Web Fonts:  http://www.fontslive.com/ */

Dar dacă totuși vrei să folosești "Segoe UI" ia-l și tu de la Microsoft România:
url("//i.s-microsoft.com/fonts/segoe-ui/east-european/normal/latest.woff") format("woff");

Sau ai putea alege un font cu diacritice de la http://www.fontsquirrel.com/fonts/list/language/romanian. Avem acolo 226 familii de fonturi de
unde poți alege. "Open Sans" este folosit de multă lume, vezi totuși problema lui cu Firefox https://bugzilla.mozilla.org/show_bug.cgi?id=907793

Pentru diacritice ai putea folosi http://www.diacritice.com pentru a adăuga diacriticele la text fără a fi nevoit să te chinui cu tastarea lor.

Numai bine,

Cristian.

[Adrian Vintu]

Salut Cristian,

Multumesc mult pentru raspunsul tau. Sunt de acord cu tot ce ai spus :)

1. Nu folosesc diacritice pe site pentru ca nu stiu daca Google gaseste un text cu si fara diacritice - deci pentru SEO. Daca stii tu mai bine, as aprecia un sfat :)

2. Multumesc pentru heads up cu Open Sans. Voi incerca sa schimb fontul.

3. Diacritice.com suna bine, nu am mai folosit diacritice de foarte foarte multi ani. 

Iti multumesc mult,

Toate cele bune,

Adrian

[Cristian Adam]

2015-02-16 11:01 GMT+01:00 Adrian Vintu <adria...@gmail.com>:

Salut Cristian,

Multumesc mult pentru raspunsul tau. Sunt de acord cu tot ce ai spus :)

1. Nu folosesc diacritice pe site pentru ca nu stiu daca Google gaseste un text cu si fara diacritice - deci pentru SEO. Daca stii tu mai bine, as aprecia un sfat :)

2. Multumesc pentru heads up cu Open Sans. Voi incerca sa schimb fontul.

3. Diacritice.com suna bine, nu am mai folosit diacritice de foarte foarte multi ani. 

Iti multumesc mult,

Toate cele bune,

Adrian

Google se descurcă foarte bine cu diacriticele noastre, vezi:
https://www.google.ro/?q=dic%C8%9Bionar+pentru+android   rang 2 și 3.
https://www.google.ro/?q=dictionar+pentru+android rang 2 și 5.

https://www.google.ro/?q=dic%C8%9Bionar+rom%C3%A2nesc+pentru+android rang 1 și 4.
https://www.google.ro/?q=dictionar+romanesc+pentru+android rang 1 și 3.

Prima căutare a dat mai bine cu diacritice, a doua un pic mai prost.

Motoarele de căutare sunt aplicații folosite global, deci folosesc unicode.

Posibilitatea ca aceste aplicații să folosească librării specializate pentru
comparat text unicode gen ICU este foarte mare.

Google Chrome este o aplicație care folosește ICU. Încercă să cauți un

text într-o pagină cu diacritice scriind fără diacritice. O să vezi că Google
Chrome găsește tot.

Același lucru îl face motorul de căutare Google când caută texte în vasta
lor bază de date.

Se merită să primească saitul eticheta „neprofesional” doar pentru că există

mici diferențe de SEO?

Părerea mea este că argumentul SEO nu mai este actual cu motoare de
căutare gen Google.

Hai noroc,
Cristian.

[Adrian Vintu]

Iti multumesc Cristian, voi incerca sa schimb diacriticile cat mai repede.

Numai bine,

Adrian

[Mișu Moldovan]

On Sun, 15 Feb 2015 09:18:06 -0800 (PST) Arthur Țițeică wrote:
>
> Mă tot gândesc și caut de câteva zile cum să traduc acești doi termeni în
> contextul unui blocant de scripturi web (extensia ublock pentru Firefox și
> Chrome).
>
> Termenii exacți sunt '1st party scripts' și '3rd party scripts'.

Poți face diferența astfel: unele îs scripturi proprii respectivului domeniu, iar celelalte îs scripturi ce provin din alte domenii. Și «terțe» e un termen potrivit, dacă ți-e pe plac.

O sugestie pentru traducere, că îs și io utilizator uBlock și am remarcat (negativ, din păcate) traducerea în română. Nu mai traduce cuvânt cu cuvânt, te rog. Ce-i ăla „un blocant”? Ai auzit pe cineva vorbind așa când vine vorba despre filtrare de reclame? Dicționarele și netul returnează altceva:

https://www.google.ro/search?q=blocant
http://dexonline.ro/definitie/blocant

Am trecut și io ca traducător prin faza în care credeam că pot inventa cuvinte noi în română, ori releva sensuri noi pentru unele existente, dar adevărul e că-i pierdere de vreme și trebuie să ne conformăm de regulă vorbirii curente a utilizatorilor (de specialitate, dar și de rând), pe cât posibil respectând limba română și termenii din dicționare.

[Arthur Țițeică]

Salut,

Mersi pentru răspunsuri.

În data de 16 februarie 2015, 13:13, Mișu Moldovan <du...@l10n.ro> a scris:
>
> On Sun, 15 Feb 2015 09:18:06 -0800 (PST) Arthur Țițeică wrote:
> >
> > Mă tot gândesc și caut de câteva zile cum să traduc acești doi termeni în
> > contextul unui blocant de scripturi web (extensia ublock pentru Firefox și
> > Chrome).
> >
> > Termenii exacți sunt '1st party scripts' și '3rd party scripts'.
>
> Poți face diferența astfel: unele îs scripturi proprii respectivului domeniu,
> iar celelalte îs scripturi ce provin din alte domenii.
> Și «terțe» e un termen potrivit, dacă ți-e pe plac.

Cred totuși că nu m-am exprimat foarte clar. Cunosc sensul acestor
expresii. Problema este că încă nu am găsit ceva potrivit în română.

Mă gândesc să folosesc ceva de genul:

* 1st party scripts = Scripturi din saitul primar
* 3rd party scripts = Scripturi din saituri terțe

dar nu sunt foarte mulțumit și, mai important, nu știu cât clară va fi
traducerea pentru un cunoscător ai acestor termeni din engleză.

> O sugestie pentru traducere, că îs și io utilizator uBlock și am remarcat
> (negativ, din păcate) traducerea în română. Nu mai traduce cuvânt cu cuvânt,
> te rog. Ce-i ăla „un blocant”? Ai auzit pe cineva vorbind așa când vine
> vorba despre filtrare de reclame? Dicționarele și netul returnează altceva:
>
> https://www.google.ro/search?q=blocant
> http://dexonline.ro/definitie/blocant
>
> Am trecut și io ca traducător prin faza în care credeam că pot inventa
> cuvinte noi în română, ori releva sensuri noi pentru unele existente,
> dar adevărul e că-i pierdere de vreme și trebuie să ne conformăm de regulă
> vorbirii curente a utilizatorilor (de specialitate, dar și de rând), pe cât posibil
> respectând limba română și termenii din dicționare.

Mersi pentru sugestie. Nici mie mi-a sunat prea bine 'blocant' dar
lăsând la o parte ublock mi se pare puțin trasă de păr explicația din
dexonline.

Făcând o paralelă cu un cuvânt (după mine) format similar, cum ar
'dizolvant', și care este explicat cu „are însușirea de a dizolva” la
fel și 'blocant' are pentru mine însușirea de a bloca... ;). Dar în
fine... dexonline găsește 'blocant' doar în MDN și nu în DEX și poate
problema e mai complexă decât o văd eu.

--
Arthur Țițeică

[Iosif Fettich]

Bună ziua,

>>> Termenii exacți sunt '1st party scripts' și '3rd party scripts'.
>>
>> Poți face diferența astfel: unele îs scripturi proprii respectivului domeniu,
>> iar celelalte îs scripturi ce provin din alte domenii.
>> Și «terțe» e un termen potrivit, dacă ți-e pe plac.
>
> Cred totuși că nu m-am exprimat foarte clar. Cunosc sensul acestor
> expresii. Problema este că încă nu am găsit ceva potrivit în română.
>
> Mă gândesc să folosesc ceva de genul:
>
> * 1st party scripts = Scripturi din saitul primar
> * 3rd party scripts = Scripturi din saituri terțe
>
> dar nu sunt foarte mulțumit și, mai important, nu știu cât clară va fi
> traducerea pentru un cunoscător ai acestor termeni din engleză.

Poate ceva în direcția

scripturi venite la pachet/împreună cu aplicația
scripturi [adăugate chiar] de autor/producător
scripturi ce fac parte din pachetul de bază
scripturi originale

vs.

scripturi adăugate [de alții/terți]
scripturi [provenite] din alte[/terțe] surse
scripturi de completare

Ar ajuta probabil dacă există vreo frază sau niste propoziții complete
care includ sintagmele de tradus. Chiar și dacă sînt construite,
imaginate, numai pentru a defini un context mai restrîns.

E loc de text mai lung sau trebuie ca textul tradus să aibă cam aceeași
lungime ca și textul original?

Numai bine,

Iosif Fettich

[Mișu Moldovan]

On Mon, 16 Feb 2015 23:51:16 +0200 Arthur Țițeică wrote:

> În data de 16 februarie 2015, 13:13, Mișu Moldovan <du...@l10n.ro> a scris:
> >
> > On Sun, 15 Feb 2015 09:18:06 -0800 (PST) Arthur Țițeică wrote:
> > >
> > > Mă tot gândesc și caut de câteva zile cum să traduc acești doi termeni în
> > > contextul unui blocant de scripturi web (extensia ublock pentru Firefox și
> > > Chrome).
> > >
> > > Termenii exacți sunt '1st party scripts' și '3rd party scripts'.
> >
> > Poți face diferența astfel: unele îs scripturi proprii respectivului domeniu,
> > iar celelalte îs scripturi ce provin din alte domenii.
> > Și «terțe» e un termen potrivit, dacă ți-e pe plac.
>
> Cred totuși că nu m-am exprimat foarte clar. Cunosc sensul acestor
> expresii. Problema este că încă nu am găsit ceva potrivit în română.

Păi nici nu încercam să-ți explic… Erau niște sugestii de exprimare: „scripturi proprii domeniului” versus „scripturi din alte domenii”. Acuma tu știi dacă ai spațiu pentru exprimările astea sau cauți ceva mai scurt.

> Mă gândesc să folosesc ceva de genul:
>
> * 1st party scripts = Scripturi din saitul primar
> * 3rd party scripts = Scripturi din saituri terțe
>
> dar nu sunt foarte mulțumit și, mai important, nu știu cât clară va fi
> traducerea pentru un cunoscător ai acestor termeni din engleză.

Îmi dau seama că încerci să armonizezi traducerea ta cu cea a traducătorilor Firefox, dar dacă pornești de la sait și saituri, e greu… Io nu m-am înțeles cu ei acum câțiva ani, iar situația se pare că nu a evoluat în direcția pe care au ales-o:

https://www.google.ro/search?q=saituri
http://dexonline.ro/definitie/sait
https://www.google.ro/search?q=site-uri
http://dexonline.ro/definitie/site

Ai cu cine te înțelege acuma în echipa de traducători Firefox? Apropo, mai e careva pe aici? :)

> > O sugestie pentru traducere, că îs și io utilizator uBlock și am remarcat
> > (negativ, din păcate) traducerea în română. Nu mai traduce cuvânt cu cuvânt,
> > te rog. Ce-i ăla „un blocant”? Ai auzit pe cineva vorbind așa când vine
> > vorba despre filtrare de reclame? Dicționarele și netul returnează altceva:
> >
> > https://www.google.ro/search?q=blocant
> > http://dexonline.ro/definitie/blocant
> >
> > Am trecut și io ca traducător prin faza în care credeam că pot inventa
> > cuvinte noi în română, ori releva sensuri noi pentru unele existente,
> > dar adevărul e că-i pierdere de vreme și trebuie să ne conformăm de regulă
> > vorbirii curente a utilizatorilor (de specialitate, dar și de rând), pe cât posibil
> > respectând limba română și termenii din dicționare.
>
> Mersi pentru sugestie. Nici mie mi-a sunat prea bine 'blocant' dar
> lăsând la o parte ublock mi se pare puțin trasă de păr explicația din
> dexonline.
>
> Făcând o paralelă cu un cuvânt (după mine) format similar, cum ar
> 'dizolvant', și care este explicat cu „are însușirea de a dizolva” la
> fel și 'blocant' are pentru mine însușirea de a bloca... ;). Dar în
> fine... dexonline găsește 'blocant' doar în MDN și nu în DEX și poate
> problema e mai complexă decât o văd eu.

Problema e foarte simplă. Nu putem avea pretenția să influențăm evoluția limbii în vreo formă a sa: vorbită (de exemplu forțând sit/situri) sau scrisă (de exemplu forțând sait/saituri). Cu atât mai puțin să inventăm cuvinte noi.

Mai bine ciulim urechile la cum vorbesc utilizatorii din jurul nostru (mai ales cei non-tehnici), la ce auzim la TV, să mai urmărim ce e prin presa scrisă, fie de specialitate sau nu. Și cine e pe recepție, va avea o idee cam în ce direcție se duc lucrurile înainte să apară noile cuvinte și sensuri în dicționare.

[Dan Matei]

-----Original Message-----
From: Mișu Moldovan <du...@l10n.ro>
Date: Tue, 17 Feb 2015 23:22:04 +0200

> Problema e foarte simplă. Nu putem avea pretenția să influențăm evoluția limbii în vreo formă a sa: vorbită (de exemplu
> forțând sit/situri) sau scrisă (de exemplu forțând sait/saituri). Cu atât mai puțin să inventăm cuvinte noi.
>
> Mai bine ciulim urechile la cum vorbesc utilizatorii din jurul nostru (mai ales cei non-tehnici), la ce auzim la TV, să mai urmărim ce
> e prin presa scrisă, fie de specialitate sau nu. Și cine e pe recepție, va avea o idee cam în ce direcție se duc lucrurile înainte
> să apară noile cuvinte și sensuri în dicționare.

Ba, s-avem pardon ! Și noi avem dreptul să „influențăm evoluția limbii” ! Noi nu suntem „utilizatori” ? Ba chiar suntem mai îndreptățiți, fiindcă
reflectăm asupra cuvintelor. Adică, de ce tajghetarul are voie să inventeze cuvinte, iar noi nu ?

Iar îmi aduc aminte din tinerețea mea, când s-au format două școli de gândire: „blugi” contra „ginși”. Și lingviștii tot așa ziceau: stăm pe
margine și observăm: să decidă mahalaua.

Dan Matei (utilizator al limbii române contemporane :-)

[Mișu Moldovan]

On Wed, 18 Feb 2015 08:52:21 +0200 Dan Matei wrote:
>
> Ba, s-avem pardon ! Și noi avem dreptul să „influențăm evoluția limbii” ! Noi nu suntem „utilizatori” ? Ba chiar suntem mai îndreptățiți, fiindcă
> reflectăm asupra cuvintelor. Adică, de ce tajghetarul are voie să inventeze cuvinte, iar noi nu ?
>
> Iar îmi aduc aminte din tinerețea mea, când s-au format două școli de gândire: „blugi” contra „ginși”. Și lingviștii tot așa ziceau: stăm pe
> margine și observăm: să decidă mahalaua.

Păi bineînțeles că fiecare influențează limba, dar într-un mod imperceptibil. Făcând o comparație cu mașini, simplul fapt că traversez o stradă circulată la o oră de vârf are un anumit impact asupra traficului. Dar, dacă încerc să redirecționez traficul pe unde cred io că-i mai bine, n-am nicio șansă.

Fiecare e liber să încerce termenii care îi plac și să vorbească cum dorește, dar în traduceri suntem datori să ne străduim să urmăm evoluția limbii. Noi, traducătorii de software, nici dacă ne-am pune de acord toți la un loc asupra termenilor de bază (ceea ce e imposibil), tot nu cred că am răzbi să influențăm evoluția limbii.

Am auzit însă că în Franța ar exista un acord chiar la un nivel mai înalt, că ar fi o autoritate oficială care are în grijă asemenea chestiuni. Iar rezultatul ar fi că limba scrisă diferă din ce în ce mai mult de cea vorbită, în special din cauza englezismelor. Poate cineva știe mai multe despre asta…

[Dan Matei]

-----Original Message-----
From: Mișu Moldovan <du...@l10n.ro>

Date: Wed, 18 Feb 2015 09:46:05 +0200

>
> Am auzit însă că în Franța ar exista un acord chiar la un nivel mai înalt, că ar fi o autoritate oficială care are în grijă
> asemenea chestiuni. Iar rezultatul ar fi că limba scrisă diferă din ce în ce mai mult de cea vorbită, în special din cauza
> englezismelor. Poate cineva știe mai multe despre asta…

[Cred că v-am mai povestit...]

Pe la începutul anilor '90, Phillippe Rossillon (un tip minunat, s-a prăpădit de vreo 10-15 ani, pe atunci șeful Uniunii Latine, Paris), ne-a
povestit cum au inventat câțiva termenul „logiciel”, la el în birou, la un pahar de vin.

Termenul a rezistat (el zicea că din cauza bunei calități a vinului).

Dan

[Raul Malea]

marți, 17 februarie 2015, 23:22:15 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:

On Mon, 16 Feb 2015 23:51:16 +0200 Arthur Țițeică wrote:
 
> În data de 16 februarie 2015, 13:13, Mișu Moldovan <du...@l10n.ro> a scris:
> >
> > On Sun, 15 Feb 2015 09:18:06 -0800 (PST) Arthur Țițeică wrote:
> > >
> > > Mă tot gândesc și caut de câteva zile cum să traduc acești doi termeni în
> > > contextul unui blocant de scripturi web (extensia ublock pentru Firefox și
> > > Chrome).
> > >

Eu folosesc AdBlock. Cum e uBlock în comparație cu AdBlock?
 

> > > Termenii exacți sunt '1st party scripts' și '3rd party scripts'.
> >
> > Poți face diferența astfel: unele îs scripturi proprii respectivului domeniu,
> > iar celelalte îs scripturi ce provin din alte domenii.
> > Și «terțe» e un termen potrivit, dacă ți-e pe plac.
>
> Cred totuși că nu m-am exprimat foarte clar. Cunosc sensul acestor
> expresii. Problema este că încă nu am găsit ceva potrivit în română.

Păi nici nu încercam să-ți explic… Erau niște sugestii de exprimare: „scripturi proprii domeniului” versus „scripturi din alte domenii”. Acuma tu știi dacă ai spațiu pentru exprimările astea sau cauți ceva mai scurt.

 
> Mă gândesc să folosesc ceva de genul:
>
> * 1st party scripts = Scripturi din saitul primar
> * 3rd party scripts = Scripturi din saituri terțe
>
> dar nu sunt foarte mulțumit și, mai important, nu știu cât clară va fi
> traducerea pentru un cunoscător ai acestor termeni din engleză.

Poți scoate textul saituri. Se subînțelege de unde sunt. Poti lăsa scripturi primare (principale?) si scripturi terțe.

Îmi dau seama că încerci să armonizezi traducerea ta cu cea a traducătorilor Firefox, dar dacă pornești de la sait și saituri, e greu… Io nu m-am înțeles cu ei acum câțiva ani, iar situația se pare că nu a evoluat în direcția pe care au ales-o:

    https://www.google.ro/search?q=saituri
    http://dexonline.ro/definitie/sait
    https://www.google.ro/search?q=site-uri
    http://dexonline.ro/definitie/site

Ai cu cine te înțelege acuma în echipa de traducători Firefox? Apropo, mai e careva pe aici? :)

Da, mai este.
 

[Mișu Moldovan]

On Wed, 18 Feb 2015 07:36:56 -0800 (PST) Raul Malea wrote:
>
> Eu folosesc AdBlock. Cum e uBlock în comparație cu AdBlock?

Consumă sensibil mai puțină memorie. Ceea ce n-am observat înainte de a începe să folosesc Firefox/SeaMonkey pe un netbook cu 1GB de RAM. După care am și dezactivat prompt AdBlock pe el. În SeaMonkey nu simt că am uBlock activat, mâncă și el ceva în mod sigur, dar insesizabil. AdBlock în schimb îmi lua vreo 100MB în plus, așa ochiometric…

[…]

> > Îmi dau seama că încerci să armonizezi traducerea ta cu cea a
> > traducătorilor Firefox, dar dacă pornești de la sait și saituri, e greu… Io
> > nu m-am înțeles cu ei acum câțiva ani, iar situația se pare că nu a evoluat
> > în direcția pe care au ales-o:
> >
> > https://www.google.ro/search?q=saituri
> > http://dexonline.ro/definitie/sait
> > https://www.google.ro/search?q=site-uri
> > http://dexonline.ro/definitie/site
> >
> > Ai cu cine te înțelege acuma în echipa de traducători Firefox? Apropo, mai
> > e careva pe aici? :)
> >
>
> Da, mai este.

Mă bucur! Cum comentezi evoluția limbii române cu privire la forma scrisă pentru englezescul «site» din ultimii ani? Ați luat în considerare să vă conformați normelor în vigoare, consemnate în dicționarele MDN (din 2000), DOOM2 (din 2005) și DEX 2009? http://dexonline.ro/definitie/site

În ce privește uzanța, cred că putem consemna că varianta site/site-uri a câștigat convingător:

https://www.google.ro/search?q=site-uri
https://www.google.ro/search?q=saituri

Errare humanum est, perseverare autem diabolicum. :)

[Raul Malea]

On 19.02.2015 11:20, Mișu Moldovan wrote:
> On Wed, 18 Feb 2015 07:36:56 -0800 (PST) Raul Malea wrote:
>>
>> Eu folosesc AdBlock. Cum e uBlock în comparație cu AdBlock?
>
> Consumă sensibil mai puțină memorie. Ceea ce n-am observat înainte de a începe să folosesc Firefox/SeaMonkey pe un netbook cu 1GB de RAM. După care am și dezactivat prompt AdBlock pe el. În SeaMonkey nu simt că am uBlock activat, mâncă și el ceva în mod sigur, dar insesizabil. AdBlock în schimb îmi lua vreo 100MB în plus, așa ochiometric…
>
> […]

Am mai studiat niște comparații și am să îl încerc și eu.
Însă observ ca încă nu are traducere în limba română.

>
>>> Îmi dau seama că încerci să armonizezi traducerea ta cu cea a
>>> traducătorilor Firefox, dar dacă pornești de la sait și saituri, e greu… Io
>>> nu m-am înțeles cu ei acum câțiva ani, iar situația se pare că nu a evoluat
>>> în direcția pe care au ales-o:
>>>
>>> https://www.google.ro/search?q=saituri
>>> http://dexonline.ro/definitie/sait
>>> https://www.google.ro/search?q=site-uri
>>> http://dexonline.ro/definitie/site
>>>
>>> Ai cu cine te înțelege acuma în echipa de traducători Firefox? Apropo, mai
>>> e careva pe aici? :)
>>>
>>
>> Da, mai este.
>
> Mă bucur! Cum comentezi evoluția limbii române cu privire la forma scrisă pentru englezescul «site» din ultimii ani? Ați luat în considerare să vă conformați normelor în vigoare, consemnate în dicționarele MDN (din 2000), DOOM2 (din 2005) și DEX 2009? http://dexonline.ro/definitie/site
>
> În ce privește uzanța, cred că putem consemna că varianta site/site-uri a câștigat convingător:
>
> https://www.google.ro/search?q=site-uri
> https://www.google.ro/search?q=saituri
>
> Errare humanum est, perseverare autem diabolicum. :)
>

Încă rămân în vigoare argumentele de aici:
http://www.pruteanu.ro/4doarovorba/emis-s-043-angl4.htm

Mă întreb dacă mai există cuvinte în limba română al căror formă de
plural folosește liniuța.

Aegroto dum anima est, spes est. :)


jr. Raul Nicolae Malea
Mozilla România. Fundația Ceata. openSUSE România.
Vă rog să nu-mi trimiteți fișiere în formate Microsoft sau Apple.
Folosiți în schimb formatul liber ODF.
Linux user: #484894
GPG key: 5D208DE3
Web: http://www.rrmediaserv.ro
Tel.: 0770 827 618
Fax: 0354 814 778
YM: raulmalea
IRC: RaulM

[Mișu Moldovan]

On Thu, 19 Feb 2015 14:50:09 +0200 Raul Malea wrote:
>
> On 19.02.2015 11:20, Mișu Moldovan wrote:
> >
> > Mă bucur! Cum comentezi evoluția limbii române cu privire la forma scrisă pentru englezescul «site» din ultimii ani? Ați luat în considerare să vă conformați normelor în vigoare, consemnate în dicționarele MDN (din 2000), DOOM2 (din 2005) și DEX 2009? http://dexonline.ro/definitie/site
> >
> > În ce privește uzanța, cred că putem consemna că varianta site/site-uri a câștigat convingător:
> >
> > https://www.google.ro/search?q=site-uri
> > https://www.google.ro/search?q=saituri
> >
> > Errare humanum est, perseverare autem diabolicum. :)
>
> Încă rămân în vigoare argumentele de aici:
> http://www.pruteanu.ro/4doarovorba/emis-s-043-angl4.htm

Asta mi-aduce aminte de ziua în care profa mea de română din liceu ne-a prezentat reforma din 1993, cu trecerea la scrierea cu â din a. Ne-a explicat de ce crede că îi o idee proastă și a concluzionat „de acum înainte așa scrieți, astea-s regulile!”.

Îi respect opinia lui Pruteanu și o respect și pe a ta. *Scrieți* cum doriți pe propriile bloguri, în propriile cărți, în propriile reviste. Iar dacă vreți să contestați norma, contestați-o la cei în măsură să o schimbe. Dar *traduceți* după normele limbii române, nu după cum vă taie capul. Credeți că traducătorilor le-a picat bine reforma din 1993 cu trecerea la â din a? Te asigur că multora nu. Dar cu toate astea s-au conformat, din respect pentru cititori.

Nici în domeniul traducerilor software nu stau altfel lucrurile. Personal, când s-a trecut de la „nici o” la „nicio” am înghițit în sec, dar am schimbat peste tot. Îi drept că a durat ceva vreme și am fost tentat să nu o fac, deci vă înțeleg până la un punct. Dar e vorba despre a respecta utilizatorii și autorii softului respectiv. Nu e vorba despre o creație personală, ci despre o adaptare a muncii altora pentru uzul românilor de rând.

> Mă întreb dacă mai există cuvinte în limba română al căror formă de
> plural folosește liniuța.

Care-i relevanța? Nu traducătorii Mozilla stabilesc norma. Dacă vreți să schimbați norma, apelați la autoritățile în materie.

[Ștefan Fulea]

„dacă vreți să contestați norma, contestați-o la cei în măsură să o

schimbe. Dar *traduceți* după normele limbii române, nu după cum vă

taie capul.”
„Dacă vreți să schimbați norma, apelați la autoritățile în materie.”

Un îndemn sincer sau e doar o trimitere (de felul „unde a dus mutu'
roata și surdu' iapa”)? Din câte am ajuns să înțeleg chiar din
discuțiile de pe-aici de pe „Diacritice”, autoritățile în cauză sunt
cam vegetative și se mișcă nejustificabil de greu până și atunci când
ajung să fie îmboldite de alții (când de fapt ar trebui sau ar fi de
așteptat din partea lor să se afle în avangardă). Soluția
„site/site-uri” consemnată oficial, în lumina argumentelor domnului
Pruteanu, e o dovadă de lene și nimic mai mult! Din ce unghi să
privesc ca să le pot lua sugestia în serios?
_______________
P.S.: „Dar e vorba despre a respecta utilizatorii și autorii softului
respectiv.” e o prezumție neîmpărtășită și neîntărită în mod explicit
de nimeni până acum. Prima cauză pentru care sunt personal implicat în
traduceri este păstrarea integrității limbii române.

[Ștefan Fulea]

„autoritățile în cauză sunt cam vegetative și se mișcă nejustificabil

de greu până și atunci când ajung să fie îmboldite de alții (când de
fapt ar trebui sau ar fi de așteptat din partea lor să se afle în

avangardă)”
Critica adusă aici, deși o consider justificată, denaturează parțial
injust imaginea autorităților responsabile de limba română. Are sens
să vorbim de responsabilitate când există o împuternicire pe măsură,
dar cu toții știm cum a decurs infuzia tehnicii de calcul în public și
câtă (lipsă de) putere au avut autoritățile în cauză. Autoritățile
lingvistice nu au avut nici un control (nici măcar pe cele engleze,
din propria lor curte), prin urmare eforturile/dorințele de
intervenție (din partea autorităților limbii române) care au mai și
fost la vreun careva moment s-au diluat treptat (iar de aici și
argumentele anecdotice cum că nici autoritățile n-au putut face
nimic). Tot ce-a putut face Academia Română și demnitarii în nume a
fost doar să consimtă în izvoadele lor o realitate, deși nu într-un
mod foarte inspirat - „sait”/„saituri” era mai bine decât
„site”/„site-uri” și se reflecta la fel de bine realitatea
împrumutului brut. („sit”/„situri” e chiar mai bine pentru limba
română decât „sait”/„saituri”, doar că așa rectificări rămân în
responsabilitatea traducătorilor care, spre deosebire de autorități,
chiar au un control direct asupra împrumutului de termeni.)

[Mișu Moldovan]

On Wed, 4 Mar 2015 13:18:44 +0200 Ștefan Fulea wrote:

> „dacă vreți să contestați norma, contestați-o la cei în măsură să o
> schimbe. Dar *traduceți* după normele limbii române, nu după cum vă
> taie capul.”
> „Dacă vreți să schimbați norma, apelați la autoritățile în materie.”
>
> Un îndemn sincer sau e doar o trimitere (de felul „unde a dus mutu'
> roata și surdu' iapa”)? Din câte am ajuns să înțeleg chiar din
> discuțiile de pe-aici de pe „Diacritice”, autoritățile în cauză sunt
> cam vegetative și se mișcă nejustificabil de greu până și atunci când
> ajung să fie îmboldite de alții (când de fapt ar trebui sau ar fi de
> așteptat din partea lor să se afle în avangardă). Soluția
> „site/site-uri” consemnată oficial, în lumina argumentelor domnului
> Pruteanu, e o dovadă de lene și nimic mai mult! Din ce unghi să
> privesc ca să le pot lua sugestia în serios?

Nu era în derâdere îndemnul meu… Cristian Secară a demonstrat că se poate schimba ceva și la noi, dacă insiști cu argumentele potrivite. Dar nu știu ce le lipsește celor care merg pe sait/saituri, poate nu e dreptatea de partea lor sau poate n-au insistat unde trebuie. Cam asta era ideea propunerii mele.

> _______________
> P.S.: „Dar e vorba despre a respecta utilizatorii și autorii softului
> respectiv.” e o prezumție neîmpărtășită și neîntărită în mod explicit
> de nimeni până acum. Prima cauză pentru care sunt personal implicat în
> traduceri este păstrarea integrității limbii române.

Să respecți utilizatorii de limbă română și autorii softului localizat ar fi o „prezumție”?!? Despre ce discutăm aici? :)

Și ce înseamnă „păstrarea integrității limbii române”?!? Care-i limba română „integrală”, mă rog? Io cred că e ceva ce evoluează în timp, nu rămâne fixată în niște tipare ce i-ar defini o așa-zisă „integritate”. Nu vreau să dezvolt subiectul, cred că „integritatea limbii române”, precum „puritatea limbii române” și alte bazaconii de genul ăsta îs niște iluzii.

#rant (urmează ceva de citit doar pentru cei foarte interesați ori cu mult timp liber)

Limba română este un organism viu, evoluează ca orice limbă vie, după cum bate vântul. Unora li se poate părea că asta e dovadă de lene din partea autorităților ce reglementează regulile de scriere și formele acceptate pentru neologisme. Dar, din moment ce avem o formă normată pentru acest termen, înseamnă că autoritățile în materie au considerat că asta e variantă cea mai potrivită, nu? Până la proba contrară, vorbim totuși despre niște propuneri venite de la lingviști, adoptate de niște academicieni.

Ce studii au cei ce inventează și/sau folosesc reguli alternative, după cum îi taie capul sau după cum ar fi zis o vedetă de televiziune cândva, într-un context depășit… Domnul Pruteanu nu era lingvist, ci un critic literar ce dădea bine pe sticlă. Și un politician zgomotos și traseist, care cred că mai mult rău a făcut cu inițiativa sa legislativă în domeniu, așa-numita „lege Pruteanu”. Apropo, să folosești sait/saituri în traducerile de software e împotriva spiritului acestei legi, care spune „Art. 1. (1) Orice text scris sau vorbit în limba română, având caracter de interes public, în sensul prevăzut la art. 2, trebuie să fie corect din punctul de vedere al proprietăţii termenilor, precum şi sub aspect gramatical, ortografic, ortoepic, ca şi sub aspectul punctuaţiei, *conform normelor academice în vigoare*.” Câtă ironie!

În fine, până la urmă cred că e mai mult o chestie de obișnuință… Are cineva ceva cu puzzle/puzzle-uri? Pentru a defini acest tip de joc s-ar fi putut folosi un sens nou pentru șaradă/șarade, dacă chiar voiam un echivalent neaoș, dar n-a fost o problemă să ne obișnuim cu un asemenea englezism și nu scrie mai nimeni pazăl/pazăluri. Îs niște forme caraghioase, nu?

Ei bine, caraghioase îs și sait/saituri, vă asigur! Am fost martor la glume pe tema asta și concluzia de regulă e „Vedeți! De aia io am totul în engleză!”. Asta-i o altă bubă, pe lângă celelalte pe care le-am menționat în firul ăsta de discuție… Pentru ca realitatea e că este în detrimentul localizărilor românești de software faptul că într-un produs așa răspândit ca Firefox există asemenea năstrușnicii.

Și ce poți să-i zici unui asemenea utilizator, care mai apoi descarcă doar soft în engleză, schimbă opțiunile de localizare pe calculatoare ori reconfigurează interfața telefoanelor pentru el și toți cei ce-i cer ajutorul? Utilizatori care mai apoi bineînțeles că încep să „targheteze”, să „menagiuiască”, să „daunlodeze” șamd. E un cerc vicios, în care încăpățânarea traducătorilor Mozilla joacă un rol negativ.

[Ștefan Fulea]

luni, 9 martie 2015, 14:30:11 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:

Să respecți utilizatorii de limbă română și autorii softului localizat ar fi o „prezumție”?!? Despre ce discutăm aici? :)

Respectarea oamenilor și a muncii lor e un lucru admirabil, însă acest respect nu e ceea ce mă motivează pe mine personal sau pe alții ca mine. Prezumția pe care (cred că ai ales să) o înțelegi greșit din textul meu se referă la importanța pe care o conferi respectului menționat mai sus. Deci repet, deși respect atât autorii cât și utilizatorii de logică computațională (software), consider că că rolul meu în traduceri își are motivația în altă parte.

luni, 9 martie 2015, 14:30:11 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:

Io cred că e ceva ce evoluează în timp, nu rămâne fixată în niște tipare ce i-ar defini o așa-zisă «integritate».

O invitație la polemică? Hai să zic unde NU avem controverse - sunt de acord că limba evoluează în timp. Unde s-ar putea să avem divergențe e în ce numim „evoluție”. Ce facem noi pe-aici, pe „Diacritice” căutând termeni echivalenți în limba română sau punându-ne de acord cu un careva împrumut atunci când nu se poate altfel, se numește „evoluție” în mintea mea. Asimilarea brută de cuvinte străine (fie ele englezisme, rusizme, țigănisme, sau ce vreți voi) e calificată ca altceva decât „evoluție”, pentru că au fost luate măsuri active fie de asimilare organică, fie de înlăturare a lor prin încurajarea unei „evoluții” fără ele, atât în română cât și în alte limbi. Deci o limbă nu rămâne „fixată”, dar „niște tipare” de integritate se pare că totuși există. :)

[Ștefan Fulea]

Mișule, m-a împins curiozitatea și am citit și declamația (rant-u') care a urmat după...

luni, 9 martie 2015, 14:30:11 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:

Limba română este un organism viu, evoluează ca orice limbă vie, după cum bate vântul. Unora li se poate părea că asta e dovadă de lene din partea autorităților ce reglementează regulile de scriere și formele acceptate pentru neologisme. Dar, din moment ce avem o formă normată pentru acest termen, înseamnă că autoritățile în materie au considerat că asta e variantă cea mai potrivită, nu? Până la proba contrară, vorbim totuși despre niște propuneri venite de la lingviști, adoptate de niște academicieni.

Domnul Pruteanu tot autoritate în materie a fost și întrebările pe care le-a ridicat au fost la mintea cocoșului. Cât timp restul autorităților din materie aprobă lucruri fără o justificare logică, cel mai blând/bun lucru pe care-l pot spune este o dovadă de lene. Consemnarea adopțiilor de o asemenea calitate merită o critică mult mai dură dar, din respect pentru ceea ce reprezintă instituția și titulatura celor implicați, mă abțin.
După cum spui, limba evoluează și lucrurile nu-s bătute-n cuie. O depreciere a adopțiilor bastarde e (teoretic) posibilă în orice moment și astfel s-ar rezolva tot, iar lucrurile ar intra în normalitate.


luni, 9 martie 2015, 14:30:11 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:

Domnul Pruteanu nu era lingvist, ci un critic literar ce dădea bine pe sticlă. Și un politician zgomotos și traseist, care cred că mai mult rău a făcut...

Hmm... „George Pruteanu a studiat literatura la universitățile din Iași și București, obținând ulterior titlul de doctor în filosofie” (Wikipedia). În afară de asta, opinia articulată de dumneata relativ la un om mort e mult prea intensă ca să mai îndrăznesc să spun ceva.

luni, 9 martie 2015, 14:30:11 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:

Apropo, să folosești sait/saituri în traducerile de software e împotriva spiritului acestei legi

Așa cum am spus, prefer „sit/situri”, „sait/saituri” ar fi doar o formă de compromis (temporară, sper).

luni, 9 martie 2015, 14:30:11 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:

În fine, până la urmă cred că e mai mult o chestie de obișnuință… Are cineva ceva cu puzzle/puzzle-uri? Pentru a defini acest tip de joc s-ar fi putut folosi un sens nou pentru șaradă/șarade, dacă chiar voiam un echivalent neaoș, dar n-a fost o problemă să ne obișnuim cu un asemenea englezism și nu scrie mai nimeni pazăl/pazăluri. Îs niște forme caraghioase, nu?

De ce trebuie musai să forțăm „pazăl/pazăluri”? La o adică, mai toate articolele ne-engleze din Wikipedia pentru „puzzle” traduc acest cuvânt! De ce să nu fie o problemă să ne obișnuim cu un englezism când poate să nu fie o problemă să ne obișnuim cu un cuvânt românesc? Aș fi spus că astfel se evita și cu zgârietura la ureche pentru „pazăl” sau pentru un oarecare alt cuvânt, însă natura estetică a cuvintelor e de fapt o problemă artificială. Nu prea întâlnesc în vorbirea literară cuvântul „a căra” (pentru că o fi prea arhaic în urechea cuiva?). În engleză totuși n-au nici o problemă a folosi „carry”, inclusiv în tehnică, și iacă brusc acest cuvânt nu-i mai miroase nimănui nimic nici în română, că se acceptă fără probleme și se mai și pune la loc de cinste! Hai să fim onești și să recunoaștem acum că asemenea lucruri se întâmplă cu limba română pe scară largă, iar unii dintre noi îi mai pun și eticheta frumoasă de „evoluție”.

luni, 9 martie 2015, 14:30:11 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:

Și ce poți să-i zici unui asemenea utilizator, care mai apoi descarcă doar soft în engleză, schimbă opțiunile de localizare pe calculatoare ori reconfigurează interfața telefoanelor pentru el și toți cei ce-i cer ajutorul? Utilizatori care mai apoi bineînțeles că încep să „targheteze”, să „menagiuiască”, să „daunlodeze” șamd.

E vorba de un efect psihologic. La moment te percep într-o poziție de persoană dominată psihic de către utilizatorii de „soft” pe care-i descrii. O conștientizare și un pic de atenție asupra propriei tale persoane în acest sens îți va prinde bine.

[Mișu Moldovan]

On Tue, 10 Mar 2015 12:13:18 -0700 (PDT) Ștefan Fulea wrote:

[…]

> luni, 9 martie 2015, 14:30:11 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:
>
> > Și ce poți să-i zici unui asemenea utilizator, care mai apoi descarcă doar
> > soft în engleză, schimbă opțiunile de localizare pe calculatoare ori
> > reconfigurează interfața telefoanelor pentru el și toți cei ce-i cer
> > ajutorul? Utilizatori care mai apoi bineînțeles că încep să „targheteze”,
> > să „menagiuiască”, să „daunlodeze” șamd.
>
>
> E vorba de un efect psihologic. La moment te percep într-o poziție de
> persoană dominată psihic de către utilizatorii de „soft” pe care-i descrii.
> O conștientizare și un pic de atenție asupra propriei tale persoane în
> acest sens îți va prinde bine.

Mulțumesc pentru vorbele pline de duh maistre! Promit că vă voi urma sfatul și voi scrie doar pazăl, pazăluri, hobi, hobiuri, intermețo, intermețouri, lobi, lobiuri, șou și șouri de acum înainte, nici într-un caz puzzle, puzzle-uri, hobby, hobby-uri, intermezzo, intermezzo-uri, lobby, lobby-uri, show ori show-uri. Cum numai niște leneși lipsiți de logica unei minți de cocoș, dar cu pretenții de lingviști și academicieni, ar putea gândi că ar fi corect…

Cu „un pic de atenție asupra propriei mele persoane” cred că am să vă pășesc pe urme maistre și am să încep să traduc «player» cu «lector», «fork» prin «bifurcare» și «driver» ca «modul pilot». În felul ăsta cred că toți utilizatorii traducerilor mele vor „conștientiza” propria-mi personalitate, posibil chiar în detrimentul funcționalității respectivului program… Dar, ah, cine oare ar putea „prezuma” că ar fi vorba despre așa ceva? Se mai gândește cineva la utilizatori când traduce un program într-o limbă română pură, integră, nepieritoare!?!

În fine, ce mai atâta șou, promit să apgradez toate localizațiunile mele pentru compiutere conform lobiului făcut de Pruteanu, pare cel mai bun bisnis. Am clicat puțin saitul plin de sexapil al acestui badigard nepereche al limbii române, pe care nu pot acum să-l compar cu niște lingviști decât eventual în măsura în care l-aș nedreptăți pe Adrian Păunescu considerându-l un simplu poet, ori pe Gheorghe Funar un adevărat patriot!

#sarcasm #endofthread

[Ștefan Fulea]

miercuri, 11 martie 2015, 00:23:23 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:

Mulțumesc pentru vorbele pline de duh maistre! Promit că vă voi urma sfatul și voi scrie doar pazăl, pazăluri, hobi, hobiuri, intermețo, intermețouri, lobi, lobiuri, șou și șouri de acum înainte, nici într-un caz puzzle, puzzle-uri, hobby, hobby-uri, intermezzo, intermezzo-uri, lobby, lobby-uri, show ori show-uri. Cum numai niște leneși lipsiți de logica unei minți de cocoș, dar cu pretenții de lingviști și academicieni, ar putea gândi că ar fi corect…

Cu „un pic de atenție asupra propriei mele persoane” cred că am să vă pășesc pe urme maistre și am să încep să traduc «player» cu «lector», «fork» prin «bifurcare» și «driver» ca «modul pilot». În felul ăsta cred că toți utilizatorii traducerilor mele vor „conștientiza” propria-mi personalitate, posibil chiar în detrimentul funcționalității respectivului program… Dar, ah, cine oare ar putea „prezuma” că ar fi vorba despre așa ceva? Se mai gândește cineva la utilizatori când traduce un program într-o limbă română pură, integră, nepieritoare!?!

În fine, ce mai atâta șou, promit să apgradez toate localizațiunile mele pentru compiutere conform lobiului făcut de Pruteanu, pare cel mai bun bisnis. Am clicat puțin saitul plin de sexapil al acestui badigard nepereche al limbii române, pe care nu pot acum să-l compar cu niște lingviști decât eventual în măsura în care l-aș nedreptăți pe Adrian Păunescu considerându-l un simplu poet, ori pe Gheorghe Funar un adevărat patriot!

#sarcasm #endofthread

Domnule Moldovan, văd că am forțat nota cam tare de te-am împins într-o diatribă plină de cabotinisme. Pentru asta mă simt parțial responsabil și îmi pare rău. Prezența mea în forul grupului „Diacritice” trebuia să fie doar pentru contribuții pozitive (în limitele necontroversate ale definiției de „pozitiv”), nu pentru a aliena pe cineva.
Ca o contribuție pozitivă, vreau să evidențiez un fenomen pe care l-am menționat mai sus („carry”/„căra”) întărindu-l printr-un nou exemplu proaspăt  - „fork” (ca substantiv) și „furcă”. Fiindcă în română nu merge „a furca”, avem „a bifurca”. Deși „a bifurca” este cât se poate de potrivit în contextele în care este folosit „fork”, însăși ideea de a folosi termenul românesc este denigrată/ridiculizată. La fel ca în cazul consemnării din partea autorităților a unor neologisme fără a reuși o explicație logică pentru simplele obiecții ridicate de către dl. Pruteanu, nici aici nu am găsit din partea dumitale vreo justificare argumentată relativ la termenii preferați sau criticați. O atare justificare ar fi fost de bun simț.
Într-o ultimă notă, recunosc și eu că discuția s-a lungit suficient de mult, și sper să-ți respecți propria intenție („#endofthread”) de a sfârși. Pentru alte discuții politice, putem deschide un nou fir separat.

[Mihai Cristescu]

Salut

Îmi cer scuze că intervin, nu se poate traduce „show” sau „șou” cu „spectacol” sau „tămbălău” în funcție de context? :) în fine...eu sunt mai de mijloc așa ... uneori merge să păstrezi engleza alteori nu. 

Ieri traduceam ceva pt un viewer - ah nu merge, parcă vizualizator sună mai ok - de fișiere pdf, și m-am tot gândit cum e mai bine pentru „anti-aliasing”... anti-zimțare cum vă sună?

Cineva care nu știe termenul în engleză nu ar avea șanse sa dibuiască la ce se referă (fără o conexiune la net bineînțeles). Deci până la urmă eu cu cine votez stimabililor?

În altă ordine de idei, secțiunea în română de la proiectul TP (translations project) a sucombat de vreo 2 ani... Eu am tradus recent nano, aștept disclaimer-ul (exonerarea de răspundere de la FSF) pentru a putea folosi robotul. S-a implicat cineva pe acolo? 

Iar în rest traducătorii voluntari de software liber sunt destul de împrăștiați, nu pare să existe un proiect centralizat. TP, kde, gnome, xfce, libreoffice, etc. etc. Am dreptate? Pare o utopie organizarea unei comunități mari care să gestioneze mai consistent traducerile măcar ale software-ului liber? 

[Tiberiu-Cezar Tehnoetic]

On 11.03.2015 00:23, Mișu Moldovan wrote:
> am să încep să traduc «player» cu «lector», «fork» prin «bifurcare» și «driver» ca «modul pilot».

În Fundația Ceata folosim ultimele două traduceri și mie mi se pare că
are sens. „Fork” nu are sensul de a bifurca? „Driver” nu se referă la
condus apelurile de sistem la mașina fizică, prin instrucțiuni specifice?

În ceea ce privește „player”, folosim „program de redare”. Nu-mi dau
seama care ar fi explicația pentru „lector”.

Mulțumesc anticipat,

--
Tiberiu-Cezar Tehnoetic
Președinte, Fundația Ceata
+40-749-057-880

Susții libertatea artelor și tehnologiilor?
Înscrie-te ca membru: http://ceata.org/%C3%AEnscrieri

[Mișu Moldovan]

On Wed, 11 Mar 2015 21:50:45 +0200 Tiberiu-Cezar Tehnoetic wrote:

> On 11.03.2015 00:23, Mișu Moldovan wrote:
> > am să încep să traduc «player» cu «lector», «fork» prin «bifurcare» și «driver» ca «modul pilot».
>
> În Fundația Ceata folosim ultimele două traduceri și mie mi se pare că
> are sens. „Fork” nu are sensul de a bifurca? „Driver” nu se referă la
> condus apelurile de sistem la mașina fizică, prin instrucțiuni specifice?

Au sens, bineînțeles că au sens… Problema e că nu le prea folosește nimeni în vorbirea curentă. Degeaba traduci (corect, în principiu) «fork» ca «bifurcare» dacă toată lumea zice că „face fork”.

Fă asta pentru toate barbarismele ce nu-ți convin, nerespectând termenii normați și neologismele din jargonul de specialitate, iar rezultatul va fi o traducere artificială. Pe care utilizatorul obișnuit o să o respingă, pentru că una vede pe ecran și alta aude în jur.

Offtopic: Tu ești Tiberiu Turbureanu? Care-i treaba cu Tehnoetic ca nume de familie? Cu Google nu m-am lămurit… Mulțam.

[Tiberiu-Cezar Tehnoetic]

On 11.03.2015 22:12, Mișu Moldovan wrote:
> On Wed, 11 Mar 2015 21:50:45 +0200 Tiberiu-Cezar Tehnoetic wrote:
>
>> On 11.03.2015 00:23, Mișu Moldovan wrote:
>>> am să încep să traduc «player» cu «lector», «fork» prin «bifurcare» și «driver» ca «modul pilot».
>>
>> În Fundația Ceata folosim ultimele două traduceri și mie mi se pare că
>> are sens. „Fork” nu are sensul de a bifurca? „Driver” nu se referă la
>> condus apelurile de sistem la mașina fizică, prin instrucțiuni specifice?
>
> Au sens, bineînțeles că au sens… Problema e că nu le prea folosește nimeni în vorbirea curentă. Degeaba traduci (corect, în principiu) «fork» ca «bifurcare» dacă toată lumea zice că „face fork”.

Noi, cei de la Fundația Ceata, considerăm că nu e degeaba, dar ne-am
asumat faptul că cel puțin la început nu ne vom bucura de succes la
scară largă nici cu programele complet libere (fără părți care refuză
dreptul utilizatorului de a comercializa programul sau alte drepturi),
nici cu sistemele de operare complet libere (fără părți nelibere de
interfață cu componentele calculatorului, fără programe nelibere de
comunicare etc.) nici cu totul publicat de noi și pretenția noastră față
de alți autori ca totul să fie publicat doar sub o licență de cultură
liberă, nici cu orientarea și recomandarea de licențe de stâng(i) de
autor (copyleft) - (A)GPL și CC BY-SA, nici cu folosirea și recomandarea
exclusiv a rețelelor descentralizate care rulează programe libere, în
fine, nici cu traducerile (mai/aproape) originale. Aparatele libere sunt
piatra de încercare, dar măcar există câteva exemple de procesoare și
imprimante cu arhitectură liberă și din ce în ce mai multe aparate care
pot fi folosite cu programe libere, fără dependență de cele părți nelibere.

Suntem de nișă și nu ne-am propus să fim cu curentul, ci să încercăm să
fim opoziția și poate rezultatul per ansamblu va fi mai acceptabil și
din perspectiva noastră. Nu suntem, nu pretindem și nu ne propunem să
fim autoritate în domeniu, ci doar unul dintre jucători. Suntem
activiști, pe scurt. Și oamenii care intră în contact cu noi,
colaboratori (chiar și organizații nonprofit mari și firme și
întreprinzători mai pe la început) și membrii noștri sunt vizibil
influențați să-și modifice stilul, lucru care nouă ne dă încredere, ne
confirmă că avem un oarecare succes, oricât de mic sau mediu este, după caz.

Am observat că mai sunt și alți traducători care cred că nu e greșit să
încercăm să inducem niște reglementări în limba română, cât e încă
posibil și nu se modifică anumite standarde pentru a justifica alegeri
pripite de termeni din alte limbi, fără a ne uita la ceea ce există și
ce putem eventual să construim sau în cel mai rău caz să adaptăm.

Umanitatea în general este amnezică de la o generație la alta, noi
încercăm să punem noutatea în contextul istoric, să contribuim la o
continuitate.

Poate interesează pe cineva paginile acestea de filozofie.

https://ceata.org/filozofie.html

Nu sunt cele mai fericite exprimări, sunt convins că nu e totul formulat
clar și poate există și erori. Aș fi dat legătura doar la pagina despre
limba română, dar din moment ce suntem mai toți tehnici pe aici, mă
gândesc că putem primi niște impresii folositoare (poate pe un alt fir
sau în particular, sunt disponibil). Poate există persoane care gândesc
similar și doresc chiar să ni se alăture sau să colaboreze cu Ceata pe
proiecte concrete.

> Fă asta pentru toate barbarismele ce nu-ți convin, nerespectând termenii normați și neologismele din jargonul de specialitate, iar rezultatul va fi o traducere artificială. Pe care utilizatorul obișnuit o să o respingă, pentru că una vede pe ecran și alta aude în jur.

E la latitudinea lui Ubuntu și a proiectelor care compun sistemul dacă
vor să tragă modificările de traduceri pe care le facem în distribuția
noastră bazată pe Trisquel (la rândul ei, complet liberă și bazată pe
Ubuntu). Sau Arch de la Parabola, unde s-ar putea să contribuim mai mult
odată ce devenim sponsorul fiscal al acestui proiect din urmă.

Totodată, e la latitudinea utilizatorilor dacă vor să ne folosească
traducerea. Nici Trisquel, nici Parabola nu sunt distribuții utilizate
pe scară largă, pentru că nu au programele nelibere de care majoritatea
utilizatorilor este dependentă.

> Offtopic: Tu ești Tiberiu Turbureanu? Care-i treaba cu Tehnoetic ca nume de familie? Cu Google nu m-am lămurit… Mulțam.

Este un pseudonim. Mi se pare mai potrivit. :-)

[Mișu Moldovan]

On Wed, 11 Mar 2015 09:17:06 -0700 (PDT) Ștefan Fulea wrote:
>
> Domnule Moldovan, văd că am forțat nota cam tare de te-am împins într-o
> diatribă plină de cabotinisme. Pentru asta mă simt parțial responsabil și
> îmi pare rău. Prezența mea în forul grupului „Diacritice” trebuia să fie
> doar pentru contribuții pozitive (în limitele necontroversate ale
> definiției de „pozitiv”), nu pentru a aliena pe cineva.
> Ca o contribuție pozitivă, vreau să evidențiez un fenomen pe care l-am
> menționat mai sus („carry”/„căra”) întărindu-l printr-un nou exemplu
> proaspăt - „fork” (ca substantiv) și „furcă”. Fiindcă în română nu merge
> „a furca”, avem „a bifurca”. Deși „a bifurca” este cât se poate de potrivit
> în contextele în care este folosit „fork”, însăși ideea de a folosi
> termenul românesc este denigrată/ridiculizată. La fel ca în cazul
> consemnării din partea autorităților a unor neologisme fără a reuși o
> explicație logică pentru simplele obiecții ridicate de către dl. Pruteanu,
> nici aici nu am găsit din partea dumitale vreo justificare argumentată
> relativ la termenii preferați sau criticați. O atare justificare ar fi fost
> de bun simț.
> Într-o ultimă notă, recunosc și eu că discuția s-a lungit suficient de
> mult, și sper să-ți respecți propria intenție („#endofthread”) de a sfârși.
> Pentru alte discuții politice, putem deschide un nou fir separat.

Hopa, am ajuns de la „Mișule” la „domnul Moldovan”… Nu că m-ar bucura asta, dimpotrivă, se conturează tabloul unui comportament pasiv-agresiv în textul de mai sus, în care pe de o parte mă domnești, pe alta mă porcăiești ca fiind lipsit de bun-simț și cabotin. În public… Iar după ce lovești, mai și fugi, rugându-mă nu care cumva să-ți răspund! :)

În fine, mi s-a părut ridicol să primesc consiliere psihologică în mailul anterior de la tine și în felul ăsta am considerat io că îmi pot permite să fac haz de necaz. Auzi dom'le, aș fi „dominat psihic de către utilizatorii de soft pe care îi descriu”… Și „o conștientizare și un pic de atenție” asupra propriei mele persoane „mi-ar prinde bine”. Ei, ce să vezi, întâmplător am o diplomă de licență în domeniu și am mai și practicat 5 ani înainte de a o vira spre IT. Tu ce calificări ai pentru a-mi da mie consiliere psihologică prin mail? După cum te manifești, zero barat.

Dacă vrei să deschizi noi subiecte, inițiază un nou fir de discuție. Dar nu te mira de ceilalți membri ai listei nu marșează la ideea de a inventa cuvinte și sensuri noi. S-a discutat de atâtea ori subiectul de la înființarea listei și încă n-avem exemple de cuvinte ori sensuri noi inventate de vreun traducător de free software care să fi prins. De crezi că ai vreun ingredient magic ce nouă ne-a scăpat în ultimii 15 ani, ești binevenit să redeschizi discuția pe tema asta.

Și las-o mai moale cu Pruteanu ca lingvist cu autoritate în domeniu. Nu este îndeajuns că a terminat literele, că a avut o emisiune de succes la TV despre greșeli de exprimare sau chiar că a inițiat o lege (nefuncțională, se pare) privind respectarea normelor academice. Io înțeleg și am oareșce considerație pentru persoanele ce se cultivă în principal privind la televizor și care își aleg modelele dintre vedetele de televiziune. Numa' să nu se aștepte să le și împărtășesc pe de-a întregul opiniile și stima.

Se înțelege mai bine așa ce am vrut să zic? Nu totdeauna funcționează în scris umorul și special sarcasmul, chiar marcate ca atare. Așa că am făcut un ultim efort să explic cât mai simplu și direct poziția mea.

[Mișu Moldovan]

On Wed, 11 Mar 2015 23:05:40 +0200 Tiberiu-Cezar Tehnoetic wrote:

> On 11.03.2015 22:12, Mișu Moldovan wrote:
> >
> > Au sens, bineînțeles că au sens… Problema e că nu le prea folosește nimeni în vorbirea curentă. Degeaba traduci (corect, în principiu) «fork» ca «bifurcare» dacă toată lumea zice că „face fork”.

[…]

> Am observat că mai sunt și alți traducători care cred că nu e greșit să
> încercăm să inducem niște reglementări în limba română, cât e încă
> posibil și nu se modifică anumite standarde pentru a justifica alegeri
> pripite de termeni din alte limbi, fără a ne uita la ceea ce există și
> ce putem eventual să construim sau în cel mai rău caz să adaptăm.

Da, mai sunt traducători de free software care inventează cuvinte noi, dar sunt cei care încă nu s-au lămurit că e în van. Unii nu se vor lămuri niciodată, pentru că abandonează înainte să se primească îndeajuns feedback de la utilizatori. Fie pentru că traduc doar pentru o scurtă perioadă de timp (ceea ce e foarte des întâlnit), fie pentru că traduc un soft pe care mai nimeni nu-l folosește în limba română, ceea ce e un soi de masturbare intelectuală. De care, ca să fie clar, mai sufăr și io, câteodată… :)

[…]

> > Fă asta pentru toate barbarismele ce nu-ți convin, nerespectând termenii normați și neologismele din jargonul de specialitate, iar rezultatul va fi o traducere artificială. Pe care utilizatorul obișnuit o să o respingă, pentru că una vede pe ecran și alta aude în jur.
>
> E la latitudinea lui Ubuntu și a proiectelor care compun sistemul dacă
> vor să tragă modificările de traduceri pe care le facem în distribuția
> noastră bazată pe Trisquel (la rândul ei, complet liberă și bazată pe
> Ubuntu). Sau Arch de la Parabola, unde s-ar putea să contribuim mai mult
> odată ce devenim sponsorul fiscal al acestui proiect din urmă.
>
> Totodată, e la latitudinea utilizatorilor dacă vor să ne folosească
> traducerea. Nici Trisquel, nici Parabola nu sunt distribuții utilizate
> pe scară largă, pentru că nu au programele nelibere de care majoritatea
> utilizatorilor este dependentă.

Desigur, e la latitudinea utilizatorilor să folosească sau nu Trisquel/Parabola sau să le folosească în limba română sau în limba engleză. Înțeleg purismul în contextul licențelor copyleft, dar purismul nu își are locul în utilizarea limbii române. Evoluția unei limbi este un proces departe de a fi pur, an de an se „murdărește” cu importuri din alte limbi. Este ceva inevitabil și imposibil de stăvilit de orice autoritate. Să nu mai vorbesc de unii mărunți, precum suntem noi, traducătorii de free software.

Opinia mea personală e că doar vă diminuați șansele de reușită încercând să fiți puriști în exprimarea în limba română în același fel în care sunteți puriști în crearea și utilizarea de free software. Un soft liber poate fi pur, limba română nu va fi niciodată! Scriind și zicând „licență de stâng de autor” în loc de „licență copyleft”, de exemplu, cred că vă acoperiți singuri cu ridicol. Iar utilizatorii români de Trisquel/Parabol/etc ar putea ajunge să prefere să le folosească în limba engleză, efectul opus celui pentru care v-ați strofocat să le traduceți.

E fain că promovați utilizarea limbii române, că vă numiți Ceata și nu nu-știu-ce conglomerat de majuscule, prime litere ale unor cuvinte în engleză precum ROSEDU ori RLUG, dar ați împins prea departe lucrurile. Nu poți localiza absolut toți termenii în română în același fel în care poți încerca să înlocuiești orice soft proprietar cu free software. Pentru că importul continuu de termeni noi din engleză va duce la o disparitate între limbajul cotidian și cel pe care l-ați putea voi dezvolta în mod independent în încercarea de a menține limba română ferită de orice barbarisme. Puritatea limbii este o iluzie!

Sper că apreciezi sinceritatea și exprimarea directă, nu mă dau după tufiș… Io îmi doresc să aveți mai mult succes, nu să vă irosiți eforturile într-o direcție în care nu cred că aveți sorți de izbândă. Îs deschis să discutăm în continuare subiectul, nu consider că-s deținătorul adevărului absolut pe tema asta, de aia am și deschis un nou fir de discuție.

[Ștefan Fulea]

miercuri, 11 martie 2015, 21:50:54 UTC+2, Tiberiu-Cezar Tehnoetic a scris:

În ceea ce privește „player”, folosim „program de redare”. Nu-mi dau seama care ar fi explicația pentru „lector”.

Program de lectură.

miercuri, 11 martie 2015, 22:12:41 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:

Au sens, bineînțeles că au sens… Problema e că nu le prea folosește nimeni în vorbirea curentă. Degeaba traduci (corect, în principiu) «fork» ca «bifurcare» dacă toată lumea zice că „face fork”.

Lumea poate fi (și trebuie, cred eu) educată. Mulți dintre cei care folosesc cuvinte străine nu sunt activiști politici, promotori ai barbarismelor, ci fac asta din lipsa vreunui termen neenglezesc la îndemână în momentul în care au nevoie. Lucrurile se vor schimba odată ce le va intra în minte „a bifurca” (cu sens tehnic).


miercuri, 11 martie 2015, 22:12:41 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:

Fă asta pentru toate barbarismele ce nu-ți convin, [...] iar rezultatul va fi o traducere artificială.
...utilizatorul obișnuit [...] una vede pe ecran și alta aude în jur.

Ce trebuia să devină clar deja e că localizarea care nu prezintă mai nimic altceva decât traducerea cuvintelor de legătură între termeni bruți, nu prea-și are rostul. Utilizatorul o poate la fel de bine ignora și folosi versiunea nelocalizată. Hai să le oferim motive pentru a prefera versiunile localizate. Utilizatorii aud până la urmă ce scrie de fapt pe ecrane.


joi, 12 martie 2015, 11:51:25 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:

Nu poți localiza absolut toți termenii în română [...] Pentru că importul continuu de termeni noi din engleză va duce la o disparitate între limbajul cotidian și cel pe care l-ați putea voi dezvolta în mod independent în încercarea de a menține limba română ferită de orice barbarisme.

Încercăm să localizăm atât cât se poate, împrumutăm/importăm când nu. Referitor la disparitate, s-ar putea întâmpla doar dacă am fi o comunitate izolată de (restul maselor care au vreo treabă cu) limbajul cotidian, dar nu suntem.

_______________
P.S.: Dle Moldovan. După cum am mai spus-o, nu încerc să alienez pe nimeni, dar nu am nici o putere în cazul oamenilor care încearcă din răsputeri să fie alienați!

[Mișu Moldovan]

On Thu, 12 Mar 2015 05:59:40 -0700 (PDT) Ștefan Fulea wrote:
>
> Lumea poate fi (și trebuie, cred eu) educată. Mulți dintre cei care
> folosesc cuvinte străine nu sunt activiști politici, promotori ai
> barbarismelor, ci fac asta din lipsa vreunui termen neenglezesc la îndemână
> în momentul în care au nevoie. Lucrurile se vor schimba odată ce le va
> intra în minte „a bifurca” (cu sens tehnic).

Bineînțeles că e necesară educarea utilizatorilor, dar nu prea o poți faci prin intermediul traducerilor de free software din cauză că acestea au prea puțini utilizatori. Doar cam 1% dintre utilizatorii de la noi folosesc free software și cei mai mulți dintre ei nu folosesc limba română. Apropo, la capitolul statistici, să nu vă lăsați păcăliți de cifrele Mozilla, ei numără descărcările și li se pare că-s în creștere și când le scade cota de piață.

Revenind, utilizatorii se educă singuri prin softul pe care îl folosesc, prin cărțile pe care le citesc, prin intermediul celor din cercul apropiat, la școală/liceu/facultate, serviciu, cursuri de specializare și așa mai departe. Influența noastră ca traducători de free software este infimă, noi trebuie mai degrabă să ne conformăm normelor academice în vigoare, jargonului de specialitate și vorbirii curente a utilizatorilor. Numai așa putem produce localizări de calitate, care să cucerească utilizatorii prin naturalețe și nu unele care să le producă un număr cât mai mare de WTF-uri pe minut. Referință înrudită: https://i.imgur.com/J1svNp7.jpg

> miercuri, 11 martie 2015, 22:12:41 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:
> >
> > Fă asta pentru toate barbarismele ce nu-ți convin, [...] iar rezultatul va
> > fi o traducere artificială.
> > ...utilizatorul obișnuit [...] una vede pe ecran și alta aude în jur.
> >
>
> Ce trebuia să devină clar deja e că localizarea care nu prezintă mai nimic
> altceva decât traducerea cuvintelor de legătură între termeni bruți, nu
> prea-și are rostul. Utilizatorul o poate la fel de bine ignora și folosi
> versiunea nelocalizată. Hai să le oferim motive pentru a prefera versiunile
> localizate. Utilizatorii aud până la urmă ce scrie de fapt pe ecrane.

Citation needed. Cunoști vreun termen inventat de un traducător de free software care a prins în vorbirea curentă? Unul singur te rog… Mulțam!

Pot să îți fac însă o listă lungă cu cele care n-au prins în cei 15 ani de când traduc. Chiar și io am avut încercări în sensul ăsta la început, dar mi-am dat seama că-s futile.

> joi, 12 martie 2015, 11:51:25 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:
> >
> > Nu poți localiza absolut toți termenii în română [...] Pentru că importul
> > continuu de termeni noi din engleză va duce la o disparitate între limbajul
> > cotidian și cel pe care l-ați putea voi dezvolta în mod independent în
> > încercarea de a menține limba română ferită de orice barbarisme.
> >
>
> Încercăm să localizăm atât cât se poate, împrumutăm/importăm când nu.
> Referitor la disparitate, s-ar putea întâmpla doar dacă am fi o comunitate
> izolată de (restul maselor care au vreo treabă cu) limbajul cotidian, dar
> nu suntem.

În cazul Cetei mi se pare că există deja o asemenea disparitate pentru că ai nevoie de traducere din jargonul lor în limba română. O dovadă în sensul ăsta e chiar mesajul de ieri al lui Tiberiu, în care ne explica în paranteze ce înseamnă unii dintre termenii lor. De exemplu „stâng de autor”, recte „copyleft”.

> _______________
> P.S.: Dle Moldovan. După cum am mai spus-o, nu încerc să alienez pe nimeni,
> dar nu am nici o putere în cazul oamenilor care încearcă din răsputeri să
> fie alienați!

Ar fi destul de greu spre imposibil să mă alienezi de o listă pe care am înființat-o împreună cu Cristian Secară și în care mai îs încă moderator și owner. Mă bucur însă că n-ai făcut pe supăratul și n-ai trântit ușa ofuscat, părăsind lista, cum recent am pățit-o cu un Wikipedian ofensat pentru că l-am moderat pe un co-listaș cu veleități de troll.

În mod sigur ne-am înțelege mai bine în realitate decât pe o listă de discuție unde e greu uneori să te prinzi ce a zis celălalt, în special de glumește. Sper că și tentativa ta de consiliere psihologică tot o glumă era, numa' ai grijă să nu faci asemenea oferte unuia cu studii în domeniu, că riști să se întoarcă împotriva ta. :)

Și haideți să discutăm mai mult la obiect și mai puțin despre subiecți, mai bine traducem ceva între timp, îs atâtea de făcut în lumea free software… Mulțam!

[Ștefan Fulea]

vineri, 13 martie 2015, 17:39:48 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:

Bineînțeles că e necesară educarea utilizatorilor, dar nu prea o poți faci prin intermediul traducerilor de free software din cauză că acestea au prea puțini utilizatori. Doar cam 1% dintre utilizatorii de la noi folosesc free software și cei mai mulți dintre ei nu folosesc limba română.

Mai importantă decât cota de piață ar fi consensul pe care-l obținem în discuțiile noastre. Grupurile de localizare al programelor comerciale sunt restrânse la un om sau doi și lucrează cu termeni-limită. În asemenea condiții rodul deliberărilor noastre le poate deveni o resursă de referință utilă.

 

Revenind, utilizatorii se educă singuri prin softul pe care îl folosesc, prin cărțile pe care le citesc, prin intermediul celor din cercul apropiat, la școală/liceu/facultate, serviciu, cursuri de specializare și așa mai departe. Influența noastră ca traducători de free software este infimă, noi trebuie mai degrabă să ne conformăm normelor academice în vigoare, jargonului de specialitate și vorbirii curente a utilizatorilor.

Se pare că divergența perspectivelor noastre n-a fost însușită pe deplin, de vreme ce ideea infimității influenței noastre (ca traducători) mai persistă. Am menționat mai sus: „Tot ce-a putut face Academia Română și demnitarii în nume a fost doar să consimtă în izvoadele lor o realitate, deși nu într-un mod foarte inspirat [...] «sit»/«situri» e chiar mai bine pentru limba română decât «sait»/«saituri», doar că așa rectificări rămân în responsabilitatea traducătorilor care, spre deosebire de autorități, chiar au un control direct asupra împrumutului de termeni.” Deci, dacă există cineva cu un minim de influență reală în această privință, suntem noi.
În privința utilizatorilor, ai vrut să zici că sunt (sau vor fi) educați prin resursele enumerate. Traducerile noastre reprezintă resurse de primă mână. (Manualele de utilizare, tutorialele traduse sau alte resurse de educație sunt de fapt dependente de adopțiile existente din localizări.)

 

Citation needed. Cunoști vreun termen inventat de un traducător de free software care a prins în vorbirea curentă? Unul singur te rog… Mulțam!

În primul rând, vreau o rectificare - noi traducem, nu inventăm termeni. Cuvântul „a bifurca” (sau o mulțime de altele ca el) exista deja. Nu consider că fac o invenție când îi suprapun semnificația tehnică echivalentă pe care a ajuns să-i fie suprapusă și englezescului „fork”.
Acum hai să mă dau la provocare și să încerc un exemplu:
„Apăs butonul de alimentare al calculatorului și aștept să se încarce sistemul de operare. Deschid apoi fișierul care mă interesează în fereastra aplicației și utilizând tastatura mă apuc de lucru. La sfârșit păstrez noile modificări...”
„Press-uiesc power-button-ul computer-ului și aștept să se load-uiască operating-system-ul. Fac open pe file-ul (de pește) care mă interesează în window-ul application-ului și utilizând keyboard-ul mă apuc de lucru (sau de work, că merge mai bine). La sfârșit salvez (adică fac save pentru) noile modificări...”
...apropo de WTF? Cine e suficient de motivat nu prea are limite în (re)definirea calității, nici când e vorba de un context pur tehnic. Aici fie înțelegi despre ce vorbesc, fie ar trebui să te consideri un om fericit care sper să nu ajungă să cunoască vreodată la ce m-am referit.

 

Pot să îți fac însă o listă lungă cu cele care n-au prins în cei 15 ani de când traduc. Chiar și io am avut încercări în sensul ăsta la început, dar mi-am dat seama că-s futile.

Îmi pare rău pentru dumneata, însă îmi pare totuși bine că disperarea dumitale nu mă prinde și pe mine. Sper să fie un fapt valabil și pentru alții.

 

În cazul Cetei mi se pare că există deja o asemenea disparitate pentru că ai nevoie de traducere din jargonul lor în limba română. O dovadă în sensul ăsta e chiar mesajul de ieri al lui Tiberiu, în care ne explica în paranteze ce înseamnă unii dintre termenii lor. De exemplu „stâng de autor”, recte „copyleft”.

Aici sunt de acord, dar concluzia mea nu e să renunțăm la ideea de a traduce termeni, ci să mai lăsăm o vreme problema pe masă. Să mai lăsăm deocamdată traducerea termenilor pretențioși deschisă la noi opțiuni. Pentru „copyleft” e îndestul de greu, pentru că termenul e de fapt un joc de cuvinte (și se știe că jocurile de cuvinte de regulă își pierd din sens la traduceri). În română „drept”, la fel ca și „right”, are atât sens orientativ cât și juridic, deci poate încă ar merge (teoretic) ca și „copyleft” să încapă cumva într-o construcție similară în română, deși mă îndoiesc și eu că ar prinde. („Copyleft” totuși nu e un termen suficient de utilizat și poate crea foarte ușor confuzii și în rândul vorbitorilor de engleză dacă nu au referința „copyright” în minte, deci n-ar trebui să fie de mirare dacă ar apărea careva confuzii și în română.)

 

În mod sigur ne-am înțelege mai bine în realitate decât pe o listă de discuție unde e greu uneori să te prinzi ce a zis celălalt, în special de glumește. Sper că și tentativa ta de consiliere psihologică tot o glumă era, numa' ai grijă să nu faci asemenea oferte unuia cu studii în domeniu, că riști să se întoarcă împotriva ta. :)

S-ar putea să fiu (perceput) caustic, dar textele mele au foarte rar o încărcătură personală. Pot doar spera în calitățile cititorului pentru a se putea preveni interpretările anapoda.

_______________
P.S.: Am fost nevoit să răspund, cel puțin la cererea de citație. :)

[Mișu Moldovan]

On Mon, 16 Mar 2015 10:57:02 -0700 (PDT) Ștefan Fulea wrote:

> vineri, 13 martie 2015, 17:39:48 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:

[…]

Multă vorbăraie ieftină… Din păcate un kil de practică trage mai greu decât unul de teorie.

> > Citation needed. Cunoști vreun termen inventat de un traducător de free
> > software care a prins în vorbirea curentă? Unul singur te rog… Mulțam!
> >
>
> În primul rând, vreau o rectificare - noi traducem, nu inventăm termeni.
> Cuvântul „a bifurca” (sau o mulțime de altele ca el) exista deja. Nu
> consider că fac o invenție când îi suprapun semnificația tehnică
> echivalentă pe care a ajuns să-i fie suprapusă și englezescului „fork”.

Vorba unul clasic, dacă nu am zis, am să mă repet: nu e vorba doar despre a inventa cuvinte noi, ci și despre a inventa sensuri noi pentru cuvinte existente, după cum am tot repetat aici în ultimii ani… Exemplul cu „to fork” este drăguț, un sens nou pentru „a bifurca” care nu prinde și nu va prinde, cum nu a prins nici până acum, deși e corect și potrivit. Dar limba este un organism viu care evoluează după propriile reguli, nu după cele ale unor traducători cu veleități de puriști.

> Acum hai să mă dau la provocare și să încerc un exemplu:
> „Apăs butonul de alimentare al calculatorului și aștept să se încarce
> sistemul de operare. Deschid apoi fișierul care mă interesează în fereastra
> aplicației și utilizând tastatura mă apuc de lucru. La sfârșit păstrez
> noile modificări...”
> „Press-uiesc power-button-ul computer-ului și aștept să se load-uiască
> operating-system-ul. Fac open pe file-ul (de pește) care mă interesează în
> window-ul application-ului și utilizând keyboard-ul mă apuc de lucru (sau
> de work, că merge mai bine). La sfârșit salvez (adică fac save pentru)
> noile modificări...”
> ...apropo de WTF? Cine e suficient de motivat nu prea are limite în
> (re)definirea calității, nici când e vorba de un context pur tehnic. Aici
> fie înțelegi despre ce vorbesc, fie ar trebui să te consideri un om fericit
> care sper să nu ajungă să cunoască vreodată la ce m-am referit.

Niciunul dintre termenii din exemplul dat ca răspuns la provocare nu a fost inventat de un traducător de free software. Ți se pare că ai dat un răspuns adecvat provocării doar pentru că n-ai înțeles-o… Nu era vorba doar despre a folosi doar cuvinte pre-existente în limba română, eventual încărcându-le cu noi sensuri. Deși și aici cred că ai zbârcit-o, pentru că «tastatură» e un termen nou, echivalentul pre-existent în limba română fiind «claviatură».

Provocarea constă în a identifica un singur termen tehnic inventat de un traducător de free software care a prins în dicționare sau măcar în vorbirea curentă. Acest termen poate un fi un nou cuvânt în limba română (cum e de exemplu «font») sau un sens nou pentru un cuvânt existent dinainte (cum e de exemplu «aplicație»). Sper că am fost îndeajuns de clar acuma, deși provocarea asta am repetat-o deja de câteva ori pe listă, mă așteptam de la un membru cu vechime să fie familiar cu ea.

Desigur, nimeni nu te poate împiedica să continui să traduci ReactOS cu «bifurcație» pentru «fork», „lector PDF” (sic!) pentru „PDF viewer” și altă năzbâtii asemenea. Deși faptul că folosești „office” în loc de „birou” are așa, o adiere de ipocrizie… Sau îmi scapă ceva? :)

[Janos Fazakas]

On 16 Mar 2015 at 10:57, Ștefan Fulea wrote:

> S-ar putea sã fiu (perceput) caustic, dar textele mele au foarte rar o

> încãrcãturã personalã. Pot doar spera în calitã?ile cititorului pentru

> a se putea preveni interpretãrile anapoda.

Dragă Ștefane!

Ai pus degetul pe rană. Orice încercare a nostră ca traducători, să nu fim trădători ai limbii române, se lovește de un zid, nu invizibil ci foarte vizibil și concret. Uzul o face piața, și atâta timp cât nu suntem în stare să convingem pe vreun „celebru” (fie vedetă de film, canțonete sau muzică rap) să folosească un termen pe care-l propunem noi cu cele mai bune intenții, pur și simplu nu avem șut la poartă. Protipendada de politicieni și alte celebrități agramate, nu sunt de natură să ne ajute în atingerea acestor scopuri. Trist, dar nu prea avem ce face, ne luptăm cu morile de vânt. Sigur, asta nu înseamnă să devenim inactivi. Cred că în primul rând conștiința nu ne lasă, fir-ar să fie de conștiința asta... Sigur, nu trebuie să fim mai catolici ca papa, sunt unele expresii aglicizante de care nu cred că mai putem scăpa. Dar trebuie să ne străduim ca cel puțin expresiile anglicizante față de care și furculisionul coanei Chirița este o plăcere, și care se potrivesc limbii române ca nuca în perete, ei bine măcar acestea să le excludem, să le eliminăm, să le eradicăm. Vrabia mălai visează, nu-i așa, dar cred că nu trebuie să descurajăm, nu este pierdut totul (încă nu este).

Salutti,

Janos

================================================

Janos Fazakas (Ph.D. in Chemistry)

Translations/Interpreting (Hungarian-Romanian-English-French)

tran...@t-online.hu   j.fa...@upcmail.hu  j.fa...@rdslink.ro

http://www.proz.com/profile/3963

Mobile phone: +36-70-3197289; Skype: fazajani1949

[Ștefan Fulea]

luni, 16 martie 2015, 21:12:24 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:

Niciunul dintre termenii din exemplul dat ca răspuns la provocare nu a fost inventat de un traducător de free software.

Eu percep un pic cam forţată restricţia asta de a fi "traducător de free software" cu o contribuţie în inventarea (mă rog, semantic vorbind) de termeni tehnici în limba română. Dacă miza e câştigul unei dispute, atunci sunt de acord (pentru orgoliul oricui) să admitem oricâte cămăşi de forţă vor fi necesare pentru a stoarce un răspuns acceptabil cuiva. Dar, cum am mai menţionat, adevărata miză (cel puţin pentru mine) e însăşi limba română. Faptul că preferăm şi susţinem nişte termeni româneşti care apar de-acum cât se poate de natural într-un context tehnic e un rezultat real. Respect pentru cei 15 ani de contribuţie în traduceri, în organizare şi în tot ce-a contat la constituirea bagajului curent de termeni. Acest bagaj putea fi mult mai mic (săru' mâna pentru că nu e) şi de asemenea pute fi mult mai mare, dacă ar fi fost mai mult efort implicat (mai mulţi oameni, mai multe resurse, mai multă determinare, etc.). Acum e timpul meu şi al altora ca mine, cu sau fără susţinerea celor ca dumneata (şi aici trebuie să admitem că cea de natură morală nu prea e).

 

Desigur, nimeni nu te poate împiedica să continui să traduci ReactOS cu «bifurcație» pentru «fork», „lector PDF” (sic!) pentru „PDF viewer” și altă năzbâtii asemenea. Deși faptul că folosești „office” în loc de „birou” are așa, o adiere de ipocrizie… Sau îmi scapă ceva? :)

Înţeleg aversiunea dumitale faţă de unele dintre alegerile mele. Par „năzbâtii”, însă au fost alegeri raţionale.  În privinţa termenului „lector” chiar dumneata ai admis că are sens (doar că nu e folosit). Aversiunea şi sentimentele aferente, cred eu, pot dispare. Sensul va rămâne.
Mai folosesc pe undeva „office” în loc de „birotică”? Se pare că ceva e ce mi-a scăpat mie.
Atenţia este apreciată.

luni, 16 martie 2015, 21:36:41 UTC+2, Janos a scris:

Uzul o face piața, și atâta timp cât nu suntem în stare să convingem pe vreun „celebru” (fie vedetă de film, canțonete sau muzică rap) să folosească un termen pe care-l propunem noi cu cele mai bune intenții, pur și simplu nu avem șut la poartă. Protipendada de politicieni și alte celebrități agramate, nu sunt de natură să ne ajute în atingerea acestor scopuri. Trist, dar nu prea avem ce face, ne luptăm cu morile de vânt.

Ba să am pardon! Nu consider că „nu prea avem ce face”. Aşa cum am spus-o şi mai înainte, suntem printre puţinii care au pârghiile necesare de a face (în mod conştient) ceva. Iar referitor la strategia sugerată aici, de a folosi necesitatea de excentric, merge pentru promovarea unui alt soi de lucruri, nu pentru ce ne-ar trebui nouă.

[Mișu Moldovan]

On Mon, 16 Mar 2015 17:53:15 -0700 (PDT) Ștefan Fulea wrote:
[…]

> luni, 16 martie 2015, 21:12:24 UTC+2, Mișu Moldovan a scris:
>
> > Desigur, nimeni nu te poate împiedica să continui să traduci ReactOS cu
> > «bifurcație» pentru «fork», „lector PDF” (sic!) pentru „PDF viewer” și altă
> > năzbâtii asemenea. Deși faptul că folosești „office” în loc de „birou” are
> > așa, o adiere de ipocrizie… Sau îmi scapă ceva? :)
> >
>
> Înţeleg aversiunea dumitale faţă de unele dintre alegerile mele. Par
> „năzbâtii”, însă au fost alegeri raţionale. În privinţa termenului
> „lector” chiar dumneata ai admis că are sens (doar că nu e folosit).
> Aversiunea şi sentimentele aferente, cred eu, pot dispare. Sensul va rămâne.
> Mai folosesc pe undeva „office” în loc de „birotică”? Se pare că ceva e ce
> mi-a scăpat mie.
> Atenţia este apreciată.

Deși am din ce în ce mai puțină dispoziție pentru a-ți mai răspunde, cu ceva tot m-am ales, cred am început să înțeleg cum percepi lucrurile… Așa cum Tiberiu Turbureanu încearcă să aplice în limba română principii din ideologia GNU (de unde și numele schimbat al firului de discuție), tu cred că încerci să aplici în traduceri principii din crearea de software. Probabil de aia ți se pare normal să încerci să îmbunătățești lucrurile folosind termeni noi, chiar dacă nu-i mai folosește nimeni. Merge în software uneori, nu și în traduceri.

Posibil ca și ăsta să fie motivul pentru care nu înțelegi de ce trebuie respectați utilizatorii. Tu crezi că dacă traducerea ta e mai cu moț dintr-un anume punct de vedere (în speță, mai neaoșă), unii utilizatori se vor simți atrași de noua ta abordare și vor adopta termenii tăi. Ceea ce s-a dovedit a fi o iluzie și pentru software mai răspândit precum Firefox, d'apoi pentru ReactOS…

În domeniul localizării trebuie să te conformezi, nu prea e loc nici de inovații, nici de purism. Urmezi niște norme ale limbii române pe care le respectă și scriitorii, și traducătorii, și editurile, și manualele, și profesorii, și elevii șamd. Iar unde nu-s norme încă, te conformezi în principiu uzului. Nici chiar cele mai folosite programe din lumea free software nu-și permit să impună un trend, pentru că nu au tracțiunea suficientă.

Sper ca traducătorii Mozilla să înțeleagă asta după atâția ani în care au folosit sait/saituri și NU A PRINS! Dacă respectă limba română și utilizatorii români de Firefox, ar fi cazul să treacă la forma normată site/site-uri. Da, exact ca hobby/hobby-uri, puzzle/puzzle-uri, lobby/lobby-uri, intermezzo/intermezzo-uri, show/show-uri șamd. Nu e o nicio tragedie! Tragic e mai degrabă deserviciul pe care îl aduc limbii române dând un motiv în plus unor utilizatori să evite localizările românești și semănând confuzie în rândul unora dintre cei ce chiar folosesc Firefox în română și acuma poate nici nu mai știu săracii care-i forma corectă…

E adevărat că trebuie să luptăm împotriva barbarismelor, dar la modul realist, concentrându-ne forțele acolo unde există sorți de izbândă. De exemplu pentru navigator versus browser, unde putem lupta contra uzului pentru că norma e de partea noastră, dat fiind că nu există „browser” în dicționare. Să lupți însă atât împotriva normei, cât și împotriva uzului, asta este o luptă pierdută din start!

[Mihai Cristescu]

test test test test test test test test test test test test test test
test test test test test test test test test test test test test test
test test test test test test test test test test test test test test
test test test test test test test test test test test test test test
test test test test test test test test test test test test test test
test test test test test test test test test test test

[Mihai Cristescu]

>> utilizatori se vor simți atrași de noua ta abordare și vor adopta
>> termenii tăi. Ceea ce s-a dovedit a fi o iluzie și pentru software
>> mai răspândit precum Firefox, d'apoi pentru ReactOS…
>>
>
> test test test test test test test test test test test test test test
> test test test test test test test test test test test test test test
> test test test test test test test test test test test test test test
> test test test test test test test test test test test test test test
> test test test test test test test test test test test test test test
> test test test test test test test test test test test

Scuze de mesajul anterior, făceam un test cu opțiunile de wrap, și am
dat „send” din greșeală. Rog un moderator sa șteargă mesajele, dacă se
poate. Mulțumesc.