Mic studiu privind termenii folosiți de utilizatori pentru navigarea în taburi
Mișu Moldovan
'mneața,
După cum am anunțat în firul de discuție „traducere greșită TAB =
filă ?” de pe lista Diacritice, m-am pornit să fac o mică cercetare de
teren în rândul utilizatorilor non-tehnici din grupul de firme în care
lucrez ca administrator de rețea, adică grupul GECAD. Scopul inițial a
fost de a afla termenul utilizat în vorbirea lor curentă pentru a
desemna elementul de interfață cunoscut în engleză ca «tab», dar
rezultatele finale sunt de un interes mai larg, sper.
Eșantionul a fost format din angajați ce au îndeplinit cumulat
următoarele criterii:
* fără studii din domeniul IT. Am exclus persoane ce au făcut un liceu
de informatică ori o facultate din domeniu (calculatoare, automatică,
electronică, comunicații, informatică, cibernetică), indiferent de
postul ce îl ocupă în prezent (am descalificat astfel unele persoane cu
pregătire IT din departamentele de vânzări ori marketing).
* fără atribuții specifice IT. Am exclus cu totul departamentele de
programare, dezvoltare web, testare beta, suport tehnic, dar și o
persoană dintr-un departament de marketing ce se ocupă de SEO (search
engine optimization).
Într-un final a rezultat un eșantion de 44 de persoane format din:
directori de firmă, directori de vânzări, reprezentanți de vânzări,
angajați ai departamentelor de marketing, un web designer, contabili,
avocați, operatori în call-center, secretare, un administrator (în
sensul de intendent) și șoferi.
Pe lângă întrebările pe care mi le-am propus inițial în acel fir de
discuție, am mai adăugat și una în final privind percepția personală a
termenilor «tab» și «filă» pe o scară cu 5 grade de adecvare: «foarte
rea», «rea», «așa ș-așa», «bună», «foarte bună». Explicații mai
detaliate în fișierul protocol.txt în care descriu foarte amănunțit
protocolul utilizat.
Rezultatele brute le aveți atașate în fișierul rezultate.ods, l-am
creat în OpenOffice, cu ceva probleme legate de formatarea automată
a coloanelor 5 și 6, OpenOffice insista să-mi transforme în date (adică
zi, lună, an) ce mai introduceam pe acolo așa că le-am formatat ca
text simplu.
Coloana 0 ne dă 27 de răspunsuri «tab» când utilizatorii sunt rugați să
denumească acel element de interfață, 9 pentru «fereastră», 7 pentru
«pagină» și un răspuns lipsă (am explicat în protocol de ce). NIMENI nu
a folosit termenul «filă» din proprie inițiativă la întrebările
inițiale. Totuși am observat o persoană (una din 44) care la un moment
dat s-a referit din proprie inițiativă la acel element de interfață cu
termenul «filă» înainte de a ajunge la completarea câmpului 6 în care
puneam și io în discuție termenul. Dar chiar și acea persoană, inițial
a folosit termenul «pagină», iar «tab» l-a considerat „bun”.
Coloana 1 ne arată vârstele intervievaților, cuprinse între 25 și 53 de
ani, cu o vârstă medie de 31,43 ani. Coloana 2 ne arată anii de
experiență pe Internet, în medie 10,73.
Coloanele 3 și 4 indică navigatorul primar și, dacă există, cel
secundar. Coloana 5 indică numărul de ferestre și taburi deschise în
medie, de exemplu „2/6” pentru două ferestre cu șase taburi în total,
ori „1/3 + 1/2” pentru primul navigator cu o fereastră și trei taburi,
iar navigatorul secundar cu o fereastră și două taburi.
Coloana 6 indică percepția utilizatorului cu privire la adecvarea
termenilor «tab» și «filă» pe o scară unitară de la -2 la 2. Nota medie
pentru tab este de aproximativ 1,02, iar pentru filă este de
aproximativ -0,7, o diferență mare ce se traducea de regulă prin
diverse reacții de respingere a termenului «filă»: ochi peste cap,
grimase, onomatopee gen „bleah!”, dovadă și predominanța răspunsurilor
negative pentru «filă», utilizatorul considerând că îi sună «rău»
sau «foarte rău» în acest context.
Feedback, vă rog... :)
--
mișu
P.S. La o ultimă verificare a tabelului cu rezultate, am observat că
OpenOffice mi-a mai jucat feste cu auto-corectarea. Pentru o verificare
ulterioară, pun foile cu rezultate la http://l10n.ro/sondaj/ , sunt
poze făcute în viteză, dar, mă scuzați, sunt pe picior de plecare din
București... Ceea ce înseamnă că am să răspund sporadic și poate fără
diacritice la eventualele întrebări.
P.P.S. Pun și protocol.txt la http://l10n.ro/sondaj/protocol.txt , că
văd că amărâtul meu de client de mail are probleme la atașarea lui.
Adi Roiban
[Snip]
> Feedback, vă rog... :)
Având în vedere că mai toți folosec browserele în limba engleză era de
aștept să fie pentru „Tab”.
În sondaj pre puțină lume folosește Firefox, Chromium sau IE în limba
română pentru a fi relevante răspunsurile lor.
Cam toți sunt tineri. Nu știu exact care sunt datele, dar mă aștept că
media de vârstă pentru utilizatorii de calculatoare să fie undeva la
35-40 de ani. Probabil că 70% dintre utilizator sunt sub 30 de ani, dar
și restul de 30% sunt importanți, iar în contextul traducerilor consider
că utilizatorii peste 35 de ani sunt cei mai importanți.
Cred că în chestionare era bine de notat nivelul de cunoștințe a limbi
engleză ... de la 1 la 3 sau la 5.
Idea cu feedbackul e foarte bună. Mă gândesc și eu să fac un astfel de
test cu angajații primăriei din Sighișoara.
Ar fi mers și în parc dar cred că lumea se va feri crezând că vrem să le
cerem bani :)
Spor!
--
Adi Roiban
Florin Cătălin RUSSEN
Este drept că în domeniul interfețelor se facă analogie, folosindu-se termeni uzuali, dar o fereastră de calculator este reprezentată grafic într-un spațiu plan și nu are două pagini.
Părerea mea este că nu-i o crimă lingvistică și nici un act de barbarism dacă importăm 1:1 termenul tab. Se scrie cum se pronunță, se declinează ușor (tab, taburi, tabulare, tabulat, etc.), iar omonimia cu TAB (transportor amfibiu blindat) nu-i nici o scofală.
Acum sinceri fiind, nu toți termenii pot fi traduși, calcați sau să li-se găsească un termen neaoș asemenător sau echivalent. Uneori se mai fac și compromisuri și se poate importa ca atare dacă se respectă regulile limbii române.
Mulțumesc Mișu pentru rezultate și pentru munca depusă. Sînt convins că la o scară mai largă se vor obține aceleași rezultate.
Importarea unor termeni originali nu poate decît ajuta la scimbarea părerii puriștilor (care nu acceptă decît versiunea originală) față de versiunile traduse și duce încet încet la acceptarea și utilizarea lor.
Mișu Moldovan
> On Sat, 2010-06-12 at 16:44 +0300, Mișu Moldovan wrote
> [Snip]
>> Feedback, vă rog... :)
>
> Având în vedere că mai toți folosec browserele în limba engleză era de
> aștept să fie pentru „Tab”.
> În sondaj pre puțină lume folosește Firefox, Chromium sau IE în limba
> română pentru a fi relevante răspunsurile lor.
Scopul sondajului nu a fost de a găsi termenii folosiţi de cei ce
folosesc navigatoare în română, ci acela de a identifica termenii
folosiţi în vorbirea curentă de românii de rând, utilizatori intensivi
de calculatoare şi de Internet, cei ce de regulă navighează în taburi.
Din păcate, în rândul utilizatorilor români asta e realitatea, peste
90% folosesc software în limba engleză, chiar dacă li se oferă o
alternativă în română mai ieftină ori mai accesibilă (primul link de
download).
Ce-am vrut să zic cu „alternativă în română mai ieftină”... Una dintre
firmele din grupul Gecad este unul dintre marii distribuitori de
produse Microsoft, iar pe responsabilul principal pentru vânzările MS
l-am intervievat pentru acest test. După test, mi-a povestit că, deşi
Office în română e mai ieftin cu vreo 30%, mai puţin de 10% dintre
cumpărători preferă această variantă, peste 90% merg pe variantă mai
scumpă, în engleză! Deci slabe şanse să reuşească să se impună în
limba română un termen folosit doar în localizări...
În plus, înainte de sondaj, aş fi crezut că folosirea unui navigator
în română influenţează termenii vorbirii curente a utilizatorilor
variantei localizate, dar chiar şi utilizatorii cu navigator primar în
română nu asimilează un termen precum «filă», din ce am observat. Era
hilar când rugam utilizatorul să apese Ctrl-T în Chrome, pe noul
element de interfaţă scria „Filă nouă”, iar utilizatorul îmi spunea
orice altceva numai nu «filă», când îl rugam să-mi denumească acel nou
element apărut pe ecran...
> Cam toți sunt tineri. Nu știu exact care sunt datele, dar mă aștept că
> media de vârstă pentru utilizatorii de calculatoare să fie undeva la
> 35-40 de ani. Probabil că 70% dintre utilizator sunt sub 30 de ani, dar
> și restul de 30% sunt importanți, iar în contextul traducerilor consider
> că utilizatorii peste 35 de ani sunt cei mai importanți.
>
> Cred că în chestionare era bine de notat nivelul de cunoștințe a limbi
> engleză ... de la 1 la 3 sau la 5.
M-am rezumat la date concrete, precum vârsta ori experienţa pe net.
Dacă îi puneam să se auto-evalueze introduceam o chestie subiectivă în
plus, şi nu ştiu de aveam nevoie de ea. La ce mi-ar fi folosit? Din ce
am văzut concret, nici cei ce nu ştiu engleză, nu prea folosesc un
navigator în română, în primul rând pentru că asta li s-a instalat,
dar probabil şi pentru a comunica mai uşor cu cei ce îi pot asista
când au probleme. Din ce am văzut, prima cauză a răspândirii
variantelor localizate în rândul utilizatorilor testaţi a fost
comoditatea, adică aşa s-a nimerit să descarce de pe net...
> Idea cu feedbackul e foarte bună. Mă gândesc și eu să fac un astfel de
> test cu angajații primăriei din Sighișoara.
> Ar fi mers și în parc dar cred că lumea se va feri crezând că vrem să le
> cerem bani :)
Dacă ai o relaţie la primărie, încearcă mai degrabă acolo. E important
ca subiectul testului să fie în faţa propriului calculator, iar în
cazul studiului meu, a fost important să interacţioneze cu navigatorul
preferat precum face zi de zi. Io i-am şi recompensat în final cu ceva
dulce, a prins foarte bine, poate îţi foloseşte şi ţie dacă ţi-e frică
că se vor feri pentru că le cereţi bani... :)
--
mișu
P.S. Am observat că în Gmail, primul mesaj din acest fir de discuţie a
ajuns în folderul Spam. Pe utilizatorii Gmail interesaţi de datele
primare, îi rog să fac acest mic efort în plus şi să-l recupereze din
Spam. Mulţumesc!
Cristian Secară
> Din păcate, în rândul utilizatorilor români asta e realitatea, peste
> 90% folosesc software în limba engleză, chiar dacă li se oferă o
> alternativă în română mai ieftină ori mai accesibilă (primul link de
> download).
În viteză – la prima vedere, faptul că majoritatea au browserul în
engleză se datorează departamentului IT de la ei de acolo, despre care
nu mă aștept să dorească să știe vreodată că mai există și altă limbă
decât engleza la un calculator. Chestia cu alternativă mai accesibilă
nu este valabil la Mozilla Firefox, probabil nici la Chrome (nu știu),
am un coleg care vroia musai Firefox în engleză și se chinuia și
bombănea pentru că nu era deloc la îndemână (iar varianta localizată nu
conține și fișierul de engleză).
Faptul că utilizatorii obișnuiți nu au voință proprie când vine vorba de
calculatoare este un lucru verificat în practică (inclusiv când vine
vorba de diacritice).
Iar acolo în testul tău cei care au zis că au deschis o fereastră par
a nu avea habar despre ce este vorba, nici cu ferestre nici cu taburi.
> Ce-am vrut să zic cu „alternativă în română mai ieftină”... Una dintre
> firmele din grupul Gecad este unul dintre marii distribuitori de
> produse Microsoft, iar pe responsabilul principal pentru vânzările MS
> l-am intervievat pentru acest test. După test, mi-a povestit că, deşi
> Office în română e mai ieftin cu vreo 30%, mai puţin de 10% dintre
> cumpărători preferă această variantă, peste 90% merg pe variantă mai
> scumpă, în engleză! Deci slabe şanse să reuşească să se impună în
> limba română un termen folosit doar în localizări...
Depinde cine sunt cei care cer varianta engleză în mod expres. Nu cumva
cei din departamentele IT ale firmelor ? Ei vor prefera engleza
întotdeauna, iar faptul că este mai scump este irelevant, pentru că nu
ei sunt cei care dau banii.
*
Din plăcerile mobile – am fost plecat câteva zile și m-am folosit de
telefon pentru majoritatea e-mailului (și chiar a internetului, așa
puchinos). Mi-a fost imposibil să aflu toate informațiile din mesajul
tău.
Pe de o parte, Samsungul meu nu pare să știe să decodeze quoted
printable, astfel încât citeam „'mnea=C8=9Ba, Dup=C4=83 cum am
anun=C8=9Bat etc.”. Adică aproape imposibil de citit.
Bun, m-am dus pe interfața googlegroups cu Opera mini, unde pe ecranul
telefonului meu (240 px pe orizontală) mesajele sunt ciuntite în partea
dreaptă, deci nu puteam citi ultimul sfert din fiecare rând.
Am renunțat, m-am dus pe goglegroups cu Nokia nevesti-mii, care vede
pătrate în loc de ș și ț. Să zicem că am putut citi chinuit.
Tot pe Nokia am vrut să deschid .ods-ul. N-a fost chip.
Miniofficele de pe telefon nu știe decât Excel binar.
Am încercat să iau de pe internet un vizualizator de format open
document pentru Symbian, am găsit ceva, dar nu am putut instala – zicea
ceva cu certificat expirat, dar habar n-am dacă al telefonului sau al
aplicației.
Așa că mai e cale lungă până la „interoperabilitate”. Asta cu limba
română sau cu diacriticele devine așa, o chestie în fundal.
Cristi
--
Cristian Secară
http://www.secarica.ro
Strainu
> On Thu, 17 Jun 2010 15:28:50 +0300, Mișu Moldovan wrote:
>
>> Din păcate, în rândul utilizatorilor români asta e realitatea, peste
>> 90% folosesc software în limba engleză, chiar dacă li se oferă o
>> alternativă în română mai ieftină ori mai accesibilă (primul link de
>> download).
>
> În viteză – la prima vedere, faptul că majoritatea au browserul în
> engleză se datorează departamentului IT de la ei de acolo, despre care
> nu mă aștept să dorească să știe vreodată că mai există și altă limbă
> decât engleza la un calculator.
Dac'am înțeles eu bine, Mișu face parte din departamentul IT de la ei
de-acolo :))
Mișu Moldovan
Da, e adevărat, fac parte din departamentul IT din Gecad, dar fac doar
muncă de netadmin, nu-s implicat de regulă în cea de helpdesk pentru
utilizatori. Impresia mea este că, înafară de Internet Explorer în
engleză, care este navigatorul implicit, celelalte navigatoare (în
speță: Firefox și Chrome) sunt instalate de regulă de utilizatori. Am
să revin cu un răspuns mai exact săptămâna viitoare, după ce revin în
firmă.
Dar într-adevăr, e amuzant să citesc cum Cristi poate să dea o
sentință clară cu privire la instalările de software de la mine de la
serviciu, io personal mă abțin până mă lămuresc pe de-a întregul... Ca
o concluzie, în cazul particular al acestui studiu nu e nevoie să vă
dați cu părerea, putem afla exact ce și cum. Dacă nu am notat în
rezultate, ori în protocol, întrebați-mă și am să vă răspund, ori pe
loc, ori după documentare suplimentară la locul faptei... :)
--
mișu
Mișu Moldovan
[snip]
> Chestia cu alternativă mai accesibilă
> nu este valabil la Mozilla Firefox, probabil nici la Chrome (nu știu),
> am un coleg care vroia musai Firefox în engleză și se chinuia și
> bombănea pentru că nu era deloc la îndemână (iar varianta localizată nu
> conține și fișierul de engleză).
Mă refeream la linkul de download, care ți-e oferit pentru varianta
localizată în anumite condiții (IP de origine, setări locale ale
OS-ului, nu știu sigur). Asta e alternativa mai accesibilă, cea care
ți-e oferită prima oară la download când vrei Firefox de la
mozilla.com ori Chrome de la mama lui.
[snip]
> Iar acolo în testul tău cei care au zis că au deschis o fereastră par
> a nu avea habar despre ce este vorba, nici cu ferestre nici cu taburi.
Te asigur că se refereau exact la acel element de interfață pe care în
engleză îl denumim cu termenul «tab». Detaliile lămuritoare sunt în
fișierul protocol.txt unde descriu pașii urmați. Un singur utilizator
chiar nu avea habar despre ce e vorba, nu folosea navigare în taburi
și prin urmare nici nu am forțat obținerea unui rezultat, ci am notat
că nu folosește niciun termen pentru a denumi acest nou (pentru el)
element de interfață.
>> Ce-am vrut să zic cu „alternativă în română mai ieftină”... Una dintre
>> firmele din grupul Gecad este unul dintre marii distribuitori de
>> produse Microsoft, iar pe responsabilul principal pentru vânzările MS
>> l-am intervievat pentru acest test. După test, mi-a povestit că, deşi
>> Office în română e mai ieftin cu vreo 30%, mai puţin de 10% dintre
>> cumpărători preferă această variantă, peste 90% merg pe variantă mai
>> scumpă, în engleză! Deci slabe şanse să reuşească să se impună în
>> limba română un termen folosit doar în localizări...
>
> Depinde cine sunt cei care cer varianta engleză în mod expres. Nu cumva
> cei din departamentele IT ale firmelor ? Ei vor prefera engleza
> întotdeauna, iar faptul că este mai scump este irelevant, pentru că nu
> ei sunt cei care dau banii.
Te asigur că în vremurile de azi e foarte relevantă o diferență de 30%
când se fac achiziții de mii de euro, în special în mediul privat. Dar
l-am întrebat și io cine sunt ăia care vor morțiș în limba engleză
(adică dacă sunt cei din departamentele IT), iar răspunsul omului de
vânzări a fost că *toți* vor varianta în engleză, chiar și cei ce nu
știu engleză. Concret, mi-a povestit și despre agenții guvernamentale
și regii autonome unde media de vârstă e destul de ridicată, iar
cunoștințele de engleză, aproape nule, iar dorința lor a fost să
cumpere Office în engleză, că în ăla în română se încurcă și nu
înțeleg, că s-au obișnuit cu cel în engleză etc.
[snip]
> Tot pe Nokia am vrut să deschid .ods-ul. N-a fost chip.
> Miniofficele de pe telefon nu știe decât Excel binar.
> Am încercat să iau de pe internet un vizualizator de format open
> document pentru Symbian, am găsit ceva, dar nu am putut instala – zicea
> ceva cu certificat expirat, dar habar n-am dacă al telefonului sau al
> aplicației.
Scuze, m-am gândit la chestia asta, dar am uitat, în viteza cu care am
procesat datele ca să le pot publica înainte de a pleca în concediu.
Atașez acum un fișier XLS cu rezultatele.
> Așa că mai e cale lungă până la „interoperabilitate”. Asta cu limba
> română sau cu diacriticele devine așa, o chestie în fundal.
Este într-adevăr o chestie mai puțin importantă la noi, din păcate.
Dar lista Diacritice chiar asta e, un loc în care ne întâlnim cei
interesați de localizarea de software în limba română.
--
mișu
Florin Cătălin RUSSEN
Văzînd cum stau lucrurile, și cum a reușit academia să bage pe gît poporului („turmei de oi”) reguli învechite retrogradînd limba, iar legislativul care a stat cu mîinile-n buruiană, eu văd o singură ieșire:
1) să se dea legi prin care să oblige editorii de programe și vînzătorii de calculatoare să ofere numai sisteme cu tastaturi românești și versiuni localizate; nerespectarea legii ducînd de la taxe suplimentare pînă la interzicerea vînzării.
2) să se instaureze un forum oficial, sau o comisie, care să definească regulile de traducere și termenii utilizați și să-i impună pe cale legală.
Deci, poporul român se poate conduce numai cu o mînă de fier, iar dacă vrei să-l urnești trebuie să-i impui pentru că el nu știe decît să se supună.
Deci, într-un final traducerea cu tab este cea mai indicată, iar filă o aberație.
Paul Fogarassy
> 1) să se dea legi prin care să oblige editorii de programe și vînzătorii de calculatoare să ofere numai sisteme cu tastaturi românești și versiuni localizate;
> nerespectarea legii ducînd de la taxe suplimentare pînă la interzicerea vînzării.
Cu tot respectul, nu-mi place ideea de legi care să ne oblige să facem una şi alta. Un guvern perfect este un guvern care nu guvernează.
După modelul din alte ţări, pârghiile trebuie folosite în mod înţelept şi cu aspect pozitiv. Aşadar, cred că tastaturile româneşti şi programele localizate are trebui introduse mai întâi „la stat”, prin introducerea în caietul de sarcini, NU a obligaţiei ci a PRIORITĂŢII pentru acestea. Astfel, dacă cineva vinde o tastatură românească cu 100 de lei şi altul una QWERTY cu 10 lei, totuşi tastatura românească va câştiga licitaţia. Deşi pare absurd, ca urmare a acestei legi şi a precedentelor create în licitaţii, importatorii români se vor înghesui să aducă ceea ce se cere. La fel şi cu localizarea programelor. Dacă la o licitaţie participă un sistem de analiză cu elemente finite cu interfaţa tradusă în limba română, acesta va câştiga deşi ar putea fi mai puţin performant. Astfel, distribuitorii sistemului nelocalizat vor traduce interfaţa (sau vor plăti pe cineva care se pricepe).
Desigur, sectorul privat nu trebuie obligat; am convingerea însă că dacă diverse aplicaţii vor fi localizate pentru a intra în licitaţiile din sectorul de stat, privaţii vor opta şi ei tot pentru acestea. Identic se va întâmpla şi pentru tastaturile.
> 2) să se instaureze un forum oficial, sau o comisie, care să definească
regulile de traducere și termenii utilizați și să-i impună pe cale legală.
Nu cred că limba română trebuie impusă prin lege. Totuşi, dacă o mică parte din prea mulţii bani care sunt aruncaţi pentru „cercetare” fără finalitate ar fi dirijaţi şi pentru controlul asupra neologismelor care forţează zilnic limba română, atunci nu am avea decât de câştigat, iar traducătorii ar avea o referinţă, aşa cum începe să fie deja glosarul.
> Deci, poporul român se poate conduce numai cu o mînă de fier, iar dacă
vrei să-l urnești trebuie să-i impui pentru că el nu știe decît să se supună.
Eh ... nici chiar aşa. Deşi, dacă mă gândesc cum s-a terminat precedenta criză economică, atunci într-adevăr către aşa ceva ne îndreptăm. În ceea ce priveşte interpretarea democraţiei, mă aştept ca poporul suveran să ceară modificarea constituţiei pentru a elimina limita celor două mandate prezindenţiale ...
Cristian Secară
> > 2) să se instaureze un forum oficial, sau o comisie, care să
> > definească regulile de traducere și termenii utilizați și să-i
> > impună pe cale legală.
>
> Nu cred că limba română trebuie impusă prin lege. Totuşi, dacă o mică
> parte din prea mulţii bani care sunt aruncaţi pentru „cercetare” fără
> finalitate ar fi dirijaţi şi pentru controlul asupra neologismelor
> care forţează zilnic limba română, atunci nu am avea decât de
> câştigat, iar traducătorii ar avea o referinţă, aşa cum începe să fie
> deja glosarul.
Impunerea prin lege a unei limbi, sau a unei terminologii, mi se pare o
aiureală. N-ar avea nicio șansă de reușită, ba s-ar putea să aibă
efectul invers. Oricum însă nu este cazul, academia nu se bagă la
terminologie (ci doar la gramatică). În DOOM sau Dex se face doar o
consemnare a unor lucruri deja existente în târg, o referință scrisă la
ceva considerat deja utilizat și răspândit într-un procent suficient de
mare.
Plus că eu mai am o temere: dacă s-ar impune ceva mă aștept să apară
destui oportuniști care să facă o treabă de mântuială, la limita
legalului, atât cât să ia banii. Asta ar însemna traduceri făcute pe
genunchi, sterile și posibil fără legătură cu realitatea. Nu știu de ce,
dar (de exemplu) există o diferență foarte mare între calitatea textelor
în limba română de la subtirlurile de la televiziune pe de o parte și
cele de la aplicațiile de caclulator pe de altă parte, indiferent dacă
traduse sau scrise direct în română.
Paul Fogarassy
> destui oportuniști care să facă o treabă de mântuială, la limita
> legalului, atât cât să ia banii. Asta ar însemna traduceri făcute pe
> genunchi, sterile și posibil fără legătură cu realitatea.
Aşa cum am propus eu, adică prioritate la licitaţii pentru produsele localizate, va exista o "impunere", iar cei care vor face lucru de mântuială vor exista întotdeauna.
Este greu să "impui" calitatea (în general). Trebuie găsite mijloace pentru ca mecanismele de piaţă să funcţioneze libere. Nu ştiu cum ar putea două produse (să zicem identice calitativ din toate punctele de vedere) dintre care unul localizat aiurea şi unul localizat conştiincios să se diferenţieze în cazul unei licitaţii publice. Dacă şi calitatea localizării ar fi un criteriu de departajare, atunci va trebui întrunită o comisie competentă (!) care să dea un punctaj pentru aceasta.
Eu cred că dacă am reuşi să impunem prin reglementări, care să se reflecte în caietul de sarcini al licitaţiilor publice, prioritatea pentru produsele localizate, după mai mulţi ani sper că vom avea o sedimentare a termenilor corecţi.
Deocamdată nici măcar accesibilitatea nu este un criteriu de departajare, aşa că poate le promovăm împreună; eu consider că nu orice român este obligat să înveţe engleza, deci nevorbitorii de limbă engleză pot fi consideraţi discriminaţi de interfeţele nelocalizate iar accesul acestora la TIC nu este asigurată.
Neobligativitatea învăţării limbii engleze (în acest context) trebuie înţeleasă în sensul în care nu poţi obliga pe nimeni să aibă acuitate vizuală de 100% pentru a folosi o interfaţă grafică.
Mișu Moldovan
> On Thu, 17 Jun 2010 15:28:50 +0300, Mișu Moldovan wrote:
>
> > Din păcate, în rândul utilizatorilor români asta e realitatea, peste
> > 90% folosesc software în limba engleză, chiar dacă li se oferă o
> > alternativă în română mai ieftină ori mai accesibilă (primul link de
> > download).
>
> În viteză – la prima vedere, faptul că majoritatea au browserul în
> engleză se datorează departamentului IT de la ei de acolo, despre care
> nu mă aștept să dorească să știe vreodată că mai există și altă limbă
Am rămas dator cu explicația privind originea instalărilor de IE,
Firefox și Chrome în rândul utilizatorilor testați. Am vorbit cu
colegii din departamentul helpdesk, ca să fiu sigur... Practica
ultimilor doi ani în firmă a fost ca, la instalare, pe lângă IE-ul
inclus în Windows, să se instaleze implicit și Firefox. Mai demult, se
instala Firefox doar la cererea utilizatorilor, ceea ce de regulă se
și întâmpla, pentru că utilizatorii nu au drepturi de admin pe
stațiile lor Windows. Instalările de Chrome sunt făcute de utilizatori,
neavând nevoie de drepturi de admin pentru asta.
Remarca cu privire la departamentul de IT din firmă (din care și io fac
parte, după cum cei mai atenți și-au dat seama) e deplasată, s-au făcut
nu doar instalări în română, ci și în franceză, rusă și chiar limbi din
Extremul Orient. Iar localizarea de software e destul de des discutată
la noi în departament, dat fiind că toți mă știu ca traducător, cel
puțin pentru Pidgin.
Din ce am observat însă, în rândul utilizatorilor avansați (adică cei
ce de regulă folosesc navigarea în taburi), instalările în română sunt
accidentale, adică s-a nimerit să descarce kitul de instalare în limba
română, de mult ori nici nu sunt conștienți că au navigatorul în
română, cel puțin în cazul utilizatorilor Chrome, unde interfața are
puține etichete cu text vizibil. Deci chiar dacă în rezultate mai apare
câte un navigator localizat, nu vă faceți iluzii că ar fi vorba de
preferințe personale în direcția asta, ci pur și simplu asta s-a
nimerit să instaleze utilizatorii, la serviciu sau acasă (unii au
precizat că folosesc navigatorul secundar doar acasă).
Una peste alta, situația nu cred că diferă prea mult de ce se întâmplă
în rândul utilizatorilor avansați dinafara firmei. Din ce am văzut,
există un curent puternic împotriva folosirii de software localizat în
limba română în rândurile acestei categorii de utilizatori. Probabil că
și io le-am dat un motiv în plus cu acest test celor mai interesați de
subiect, cu care am mai povestit de motivația sondajului după ce le-am
înregistrat răspunsurile. Asta pentru că, atunci când auzeau că în
Firefox «tab» e «filă», răspunsul tipic era ceva de genul „Vezi! De ce
să o mai înghit și pe asta? Nu mai înțelegi nimic...”
--
mișu
Mișu Moldovan
> On Sat, 2010-06-12 at 16:44 +0300, Mișu Moldovan wrote
> [Snip]
> > Feedback, vă rog... :)
>
> Având în vedere că mai toți folosec browserele în limba engleză era de
> aștept să fie pentru „Tab”.
>
> În sondaj pre puțină lume folosește Firefox, Chromium sau IE în limba
Trecând și pe la ai mei în zilele de concediu, l-am văzut în fața unei
interfețe în limba română pe unicul utilizator pe care îl știu ce e
nevoit să folosească o interfață localizată: tatăl meu. Trecând peste
dificultatea de a sonda o asemenea categorie de utilizatori (nu știu de
unde aș putea scoate alte câteva zeci de utilizatori în aceeași
situație), nu cred că în cazul particular al disputei tab/filă ar
folosi la ceva un asemenea sondaj...
Să mă explic... În rândul românilor ce se dau pe net, o bună parte
folosesc interfața în engleză (asta au primit, asta preferă, nu
contează). Notăm această mulțime, cea mai mare, cu A. Notăm cu B
mulțimea, mai mică, a utilizatorilor ce folosesc navigarea în taburi.
Notăm cu C mulțimea, cea mai mică, a utilizatorilor nevoiți să
folosească interfața în limba română (nu cei ce folosesc, că am
observat că mulți folosesc în română și nici nu-și dau seama). Evident,
A cu C nu se intersectează. Dar părerea mea e că nici mulțimile B cu C
nu prea au multe elemente în comun... :)
De exemplu, tatăl meu nu știe nici cei mai elementari termeni în
engleză. Dar și navigarea lui pe net este foarte rudimentară. Deschide
maxim două, trei ferestre Firefox și doar prin clic pe iconița din
„Quick Launch” ori prin clicuri de maus, prima dată pe meniul „Fișier”,
iar apoi pe „Fereastră nouă”. Tot navigând în contul lui de utilizator,
mai deschideam trei, patru taburi în Firefox. Când le vedea, reacționa
negativ și mă ruga „să-i fac ordine”, adică să reduc la unu numărul
taburilor din acea fereastră, pentru a-i dispărea bara cu taburi.
--
mișu
Cristian Secară
> După cum am anunțat în firul de discuție „traducere greșită TAB =
> filă ?” de pe lista Diacritice, m-am pornit să fac o mică cercetare
> [...] Scopul inițial a fost de a afla termenul utilizat în vorbirea
> lor curentă pentru a desemna elementul de interfață cunoscut în
> engleză ca «tab», [...]
La Opera am pus la loc „tab” în versiunea 10.60, care a fost lansată
ieri.
Motivele sunt mai multe, cu ponderea în ordinea asta:
- propriul „feeling” la utilizarea zilnică a programului, unde timp de
vreo două luni am avut cu filă/file; cam tot timpul trebuia să
translatez mental „aha, filă, adică tab (deh, subiectivism accentuat)
- am recitit discuțiile de mai demult de aici de pe diacritice și cele
de pe Mozilla și am considerat că toate argumentele înclinau către tab
(deși cu criterii cam subiective ale participanților la discuții, dar
nu m-a convins ca obiectivism nici partea pro-filă)
- sondajul lui Mișu Moldovan
- faptul că în discuțiile diverse pe care le-am purtat separat atât eu
cât și Mișu nu a ieșit niciodată în evidență un alt termen clar, dacă
nu afirmat cu convingere, măcar propus; cel puțin în cazul meu n-a zis
nimeni clar „da dom'le, tab” (în cel mai bun caz au zis hm-hm), filă
nicidecum (tot hm-hm), dar nici altcumva; așa că între mai multe hm-hm
neconvingătoare am preferat tab (similar ca raționament pentru
păstrarea lui „skin” a atare)
Rămâne Opera Mini, unde tab dă ca dracu'.
Asta e.
Mișu Moldovan
> On Sat, 12 Jun 2010 16:44:52 +0300, Mișu Moldovan wrote:
>
> > După cum am anunțat în firul de discuție „traducere greșită TAB =
> > filă ?” de pe lista Diacritice, m-am pornit să fac o mică cercetare
> > [...] Scopul inițial a fost de a afla termenul utilizat în vorbirea
> > lor curentă pentru a desemna elementul de interfață cunoscut în
> > engleză ca «tab», [...]
>
> La Opera am pus la loc „tab” în versiunea 10.60, care a fost lansată
> ieri.
Felicitări! Io mă bucur... :)
[snip]
> Rămâne Opera Mini, unde tab dă ca dracu'.
> Asta e.
Tot tab e și în engleză, don't worry...
--
mișu