Debugare / depanare (a fost: Re: traducerea modificată de la FileZilla)
Lucian Adrian Grijincu
> Repet, "bug" este o pană specială, o pană a unui program de
> calculator, americanii au inventat un termen specific pentru asta. Nu
> e o greşeală ca şi în română să se inventeze un termen pornind de la
> cel american.
Cât timp în școală (școala generală, liceu, facultate și cluburi de
copii) se folosește termenul „depanare" de ce este nevoie de un alt
termen. „A depana" se folosește ca traducere pentru „to debug"
dinainte de revoluție.
>> Ai dreptate, ce m-oi fi chinuind eu cu partajare ? Ia să schimb eu peste
>> tot cu șeruire ...
>> Și cred că voi face la fel cu mergiuire, printare, encodare, etc..
Știu că se folosește și „a debuga", dar întră în aceleași rânduri cu
„a downloada", „a șara", „a encoda" cum a spus și Cristi.
> Analogia pe care o foloseşti ca argument e complet nepotrivită. Pentru
> ceilalţi termeni la care faci referire americanii folosesc termenii
> obişnuiţi, nu au inventat unii noi, ca în cazul lui "bug". E normal ca
> şi în română să se folosească termenii româneşti obişnuiţi, nu unii
> inventaţi plecînd de la cei englezeşti.
Cuvântul „bug" e folosit din vremuri mai vechi (1878):
„'Bugs' — as such little faults and difficulties are called — show
themselves and months of intense watching, study and labor are
requisite before commercial success or failure is certainly reached."
http://en.wikipedia.org/wiki/Software_bug
Sensul e același: găsirea și eliminarea unei pene.
--
.
..: Lucian
muntealb
wrote:
> copii) se folosește termenul „depanare" de ce este nevoie de un alt
> termen. „A depana" se folosește ca traducere pentru „to debug"
> dinainte de revoluție.
aşa de fidele sau sînt de-a dreptul greşite.
Am discutat deja situaţia lui "cropping", care trebuie tradus cu un
cuvînt special, nu cu "decupare", pentru că acesta din urmă e prea
general, la fel cum prea general e şi "depanare". Problema se pune
însă şi într-un fel mai concret. Se foloseşte expresia "he found a bug
in the file manager", iar eu n-am văzut să se folosească "el a găsit o
pană în managerul de fişiere". Cu alte cuvinte "pană/pene" nu are
flexibilitatea lui "bug/buguri" în toate situaţiile în care e folosit
acest termen.
> Știu că se folosește și „a debuga", dar întră în aceleași rânduri cu
> „a downloada", „a șara", „a encoda" cum a spus și Cristi.
jos.
*****************************************************************
> > ceilalţi termeni la care faci referire americanii folosesc termenii
> > obişnuiţi, nu au inventat unii noi, ca în cazul lui "bug". E normal ca
> > şi în română să se folosească termenii româneşti obişnuiţi, nu unii
> > inventaţi plecînd de la cei englezeşti.
> Sensul e același: găsirea și eliminarea unei pene.
posibilitatea folosirii în toate situaţiile în care e folosit termenul
original. Aici se vede clar faptul că "pană" nu poate reprezenta cea
mai bună traducere pentru "bug", pentru că de fapt sensul celor doi
termeni nu se suprapune.
PÁNĂ2, pene, s.f. 1. Oprire accidentală a funcţionării unei maşini, a
unui mecanism, a unui vehicul. (din DEX)
BUG A software bug (or just “bug”) is an error, flaw, mistake,
failure, fault or “undocumented feature” in a computer program that
prevents it from behaving as intended (e.g., producing an incorrect or
unexpected result). (din Wikipedia)
Deci se vede clar că "pană" înseamnă o defecţiune majoră, pe cînd
"bug" poate fi o defecţiune majoră sau minoră, ba chiar poate să nu
fie o defecţiune, ci un comportament neaşteptat sau o facilitate
nedocumentată, uneori chiar cu efect interesant/benefic pentru
utilizator.
Lucian Adrian Grijincu
>
> On 16 Noi, 21:59, "Lucian Adrian Grijincu" <lucian.griji...@gmail.com>
> wrote:
>> Cât timp în școală (școala generală, liceu, facultate și cluburi de
>> copii) se folosește termenul „depanare" de ce este nevoie de un alt
>> termen. „A depana" se folosește ca traducere pentru „to debug"
>> dinainte de revoluție.
>
> Eu prefer traducerile fidele, nu pe cele deja folosite care nu sînt
> aşa de fidele sau sînt de-a dreptul greşite.
Ce nu vrei să accepți e, de mai bine de 30 de ani, limba română are
deja un termen care traduce „to debug": „a depana". Profesoarele mele
de info și mate (care au făcut școala muult timp în urmă) „a depana"
îi spuneau. Profii mei de la facultate tot așa îi spun. Singurii care
o iau pe „a debuga" sunt cei mai tineri care nu prea folosesc termeni
în română când vine vorba de calculatoare.
OK, recunosc, nu există în limba română un cuvânt cu aceeași acoperire
semantică ca „bug", dar nu despre ăsta vorbim acum (poți deschide un
fir de discuție nou).
Dacă profesori universitari sau liceu, vechi sau noi și specialiști îi
spun „a depana", de ce te pui tu de-a curmezișul și folosești un alt
termen? Ok, poate aș fi fost mai înțelegător dacă toți care foloseau
greșit termenul sau era un englezism/franțuzism/etceterims pentru care
limba noastră avea un echivalent, dar situația e tocmai opusă.
>> Sensul e același: găsirea și eliminarea unei pene.
>
> Sensul e un lucru important, dar la fel de importantă e şi
> posibilitatea folosirii în toate situaţiile în care e folosit termenul
> original. Aici se vede clar faptul că "pană" nu poate reprezenta cea
> mai bună traducere pentru "bug", pentru că de fapt sensul celor doi
> termeni nu se suprapune.
>
> PÁNĂ2, pene, s.f. 1. Oprire accidentală a funcţionării unei maşini, a
> unui mecanism, a unui vehicul. (din DEX)
> BUG A software bug (or just "bug") is an error, flaw, mistake,
> failure, fault or "undocumented feature" in a computer program that
> prevents it from behaving as intended (e.g., producing an incorrect or
> unexpected result). (din Wikipedia)
>
> Deci se vede clar că "pană" înseamnă o defecţiune majoră, pe cînd
> "bug" poate fi o defecţiune majoră sau minoră, ba chiar poate să nu
> fie o defecţiune, ci un comportament neaşteptat sau o facilitate
> nedocumentată, uneori chiar cu efect interesant/benefic pentru
> utilizator.
PÁNĂ s. f. 1. nefuncţionare accidentală a unei maşini, a unui autovehicul.
Acum despicăm firu-n patru. Oare zeii care au scris dicționarul ăsta
la ce s-au referit când au spus „nefuncționare"? Ceva care
funcționează greșit este intepretabil ca „nefuncțional"?
Cât de mot-a-mot luăm definițiile din dicționar? Și cei care le-au
scris sunt oameni, între edițiile din 75, 84, 96 și 98 ale DEX sunt
ceva diferențe: cuvinte, sensuri sau singtame lipsă sau greșite.
Și oricum, cu toate astea, nu orice cuvânt e trecut într-un dicționar
(cele mai ușoar exemple sunt „pulă"/„pizdă" - poate unele din cele mai
căutate cuvinte în dicționar). Uită-te pe dexonline să vezi și ce
diferențe sunt între dicționare pentru fiecare cuvânt. Vezi că sunt și
sensuri diferite, ușor modificate sau chiar lipsă.
--
.
..: Lucian
muntealb
wrote:
> deja un termen care traduce „to debug": „a depana". Profesoarele mele
> de info și mate (care au făcut școala muult timp în urmă) „a depana"
> îi spuneau. Profii mei de la facultate tot așa îi spun. Singurii care
> o iau pe „a debuga" sunt cei mai tineri care nu prea folosesc termeni
> în română când vine vorba de calculatoare.
>
> OK, recunosc, nu există în limba română un cuvânt cu aceeași acoperire
> semantică ca „bug", dar nu despre ăsta vorbim acum (poți deschide un
> fir de discuție nou).
traducere a lui "debugging" nu legitimează acest termen ca fiind cea
mai bună traducere posibilă. În fapt e o traducere greşită. Şi pentru
a demonstra asta trebuie să analizăm sensul lui "bug". De aici trebuie
pornit, pentru că "debugging" e un cuvînt derivat din "bug", el nu se
poate traduce separat de acesta, ba mai mult, el trebuie tradus după
ce este tradus "bug", nu înaintea lui.
> Dacă profesori universitari sau liceu, vechi sau noi și specialiști îi
> spun „a depana", de ce te pui tu de-a curmezișul și folosești un alt
> termen? Ok, poate aș fi fost mai înțelegător dacă toți care foloseau
> greșit termenul sau era un englezism/franțuzism/etceterims pentru care
> limba noastră avea un echivalent, dar situația e tocmai opusă.
moderne, anume că autoritatea şi tradiţia bat raţiunea. Dar există o
problemă încă şi mai gravă, anume că majoritatea populaţiei acceptă cu
seninătate faptul că autoritatea şi tradiţia bat raţiunea. Cu alte
cuvinte dacă un anumit lucru are girul autorităţii şi/sau tradiţiei el
este legitimat automat şi impus ca lege, chiar dacă e ceva prost/
ilogic/iraţional/nepractic.
> PÁNĂ s. f. 1. nefuncţionare accidentală a unei maşini, a unui autovehicul.
> Acum despicăm firu-n patru. Oare zeii care au scris dicționarul ăsta
> la ce s-au referit când au spus „nefuncționare"? Ceva care
> funcționează greșit este intepretabil ca „nefuncțional"?
clar că "bug" este cauza, nu efectul. Efectele produse de un "bug" pot
fi multiple, de la neplăceri minore (neîmprospătarea automată a unei
liste la adăugarea unui item nou) pînă la disfuncţionalităţi majore
(prăbuşirea programului sau chiar a SO).
"Pana" este o disfuncţionalitate majoră, ea este deci efectul, nu
cauza. Cauza este un "bug", adică o eroare de programare care duce la
apariţia penei. Folosirea lui "pană" e nepotrivită, tocmai pentru că
"pană" înseamnă defecţiune majoră cu oprire din funcţionare, ori un
"bug" poate produce o gamă largă de probleme, care nu totdeauna se
manifestă foarte puternic. De exemplu un program care ajunge să
consume permanent foarte mult CPU sau RAM are în mod sigur un "bug" în
codul sursă, dar asta nu înseamnă că programul respectiv nu
funcţionează, el poate funcţiona bine-mersi acaparînd toate resursele
calculatorului.
Deci "bug" nu se poate traduce prin "pană", ar fi greşit, pentru că nu
s-ar respecta sensul cuvîntului original. La fel, "debugging" nu
trebuie tradus cu "depanare", aceşti doi termeni nu au acelaşi sens.
Un programator care face "debugging" nu depanează programul, pentru că
acesta poate că merge acceptabil, programatorul în cauză încearcă să
corecteze erorile de cod care pot duce la efecte neaşteptate sau care
împiedică funcţionarea la parametrii optimi.
În plus de asta, "bug" nu e legat totdeauna de o disfuncţionalitate a
unui program care-i afectează performanţa. Uneori e legat de condiţii
care pot afecta siguranţa programului. Există deja celebrele "security
bugs", erori de codare care permit preluarea controlului asupra
programului sau a SO, unde este evident pentru oricine că nu e vorba
de pene legate de funcţionarea programului, ci de breşe de securitate.
Apoi, în folosirea curentă "pană" nu are flexibilitatea lui "bug".
Dacă un program e "buggy" nu se poate spune că e "plin de pene", dar
se poate spune că e "plin de buguri".
Toate aceste argumente duc la concluzia că "bug/bugs" trebuie tradus
"bug/buguri" iar "debugging" trebuie tradus "debugare".
În luarea deciziei de alegere ca traducere a unui anumit termen
trebuie să primeze argumentele raţionale, nu cele legate de autoritate
sau tradiţie.
> Cât de mot-a-mot luăm definițiile din dicționar? Și cei care le-au
> scris sunt oameni, între edițiile din 75, 84, 96 și 98 ale DEX sunt
> ceva diferențe: cuvinte, sensuri sau singtame lipsă sau greșite.
neologism, mă interesează să reflecte cît mai bine sensul termenului
original şi să se încadreze perfect în limba română dpdv gramatical şi
ortografic. Termenii "bug" şi "debugare" respectă aceste condiţii. Cum
în limba română nu există la acest moment doi termeni la fel de buni,
trebuie adaptaţi cei englezeşti.
Dicţionarele explicative trebuie luate în serios, ele oferă nişte
definiţii bazate pe uzul curent al termenului. Sigur că se pot adăuga
sensuri noi, însă a-i adăuga lui "pană" şi sensul de "bug" e o
greşeală, tocmai pentru că pana este efectul, iar bugul este cauza
efectului.
Există termeni noi, la care nu se pot găsi corespondenţe printre
termenii deja existenţi în DEX. Descoperirile ştiinţifice şi
tehnologice pot impune introducerea de termeni noi în DEX. Acesta e şi
cazul lui "bug".
> Și oricum, cu toate astea, nu orice cuvânt e trecut într-un dicționar
> (cele mai ușoar exemple sunt „pulă"/„pizdă" - poate unele din cele mai
> căutate cuvinte în dicționar). Uită-te pe dexonline să vezi și ce
> diferențe sunt între dicționare pentru fiecare cuvânt. Vezi că sunt și
> sensuri diferite, ușor modificate sau chiar lipsă.
prezenţi în DEXI.
http://www.dictionar-explicativ.ro/
http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20071022&pagina=1&articol=14576
muntealb
"debuggare".
http://www.google.ro/search?num=100&hl=ro&q=deboguer
http://www.google.ro/search?num=100&hl=ro&q=debuggare
În cazul lui "bug" italienii folosesc "bug", iar francezii "bogue".
http://fr.wikipedia.org/wiki/Bogue_(informatique)
http://it.wikipedia.org/wiki/Bug_(informatica)
Lucian Adrian Grijincu
>
> On 16 Noi, 23:14, "Lucian Adrian Grijincu" <lucian.griji...@gmail.com>
> wrote:
>> Ce nu vrei să accepți e, de mai bine de 30 de ani, limba română are
>> deja un termen care traduce „to debug": „a depana".
> Faptul că în şcoli, licee şi universităţi se foloseşte "depanare" ca
> traducere a lui "debugging" nu legitimează acest termen ca fiind cea
> mai bună traducere posibilă.
Azi am fost la facultate și mi-am întrebat o parte din colegi și un
prof: cum se traduce în română „to debug". Ghici ce? Marea majoritate
mi-a răspuns „a depana" (câțiva nu știau că există o traducere în
limba română a acestui termen - dar nu au spus „a debuga"). Ia un
manual de informatică de liceu și vezi ce găsești. Proful de care
vorbesc e unul din fondatorii facultății, el spune că a preluat
termenul de la predecesorii din elecronică. 2008-1963=45 de ani măcar
de folosire în domeniul calculatoarelor. Chiar nu are nici o
importanță?
Câți ani trebuie folosit un cuvânt (după opinia ta de traducător
profesionist de software) pentru ca acel sens să fie cel corect?
Cincizeci, o sută, două, un mileniu?
Sunt sigur că limba noastră a împrumutat cuvinte din alte limbi și
le-a dat un sens oarecum diferit de cel original.
Uite unul: „milieu": http://dexonline.ro/search.php?cuv=milieu
MILIÉU, milieuri, s.n. Obiect din pânză (brodată) sau din dantelă,
care se aşază (ca ornament) pe o mobilă. [Pr: -li-eu] – Din fr.
milieu.
MILIÉU s.n. Obiect (rotund) de pânză sau de dantelă care se aşază pe o
masă sau pe o altă mobilă ca ornament. [Pron. -li-eu. / < fr. milieu
(de table)].
Îți propun să cauți pe expresia „milieu de table" pe net (încearcă un
image-search). Majoritatea rezultatelor pe care le-am găsit vorbeau
despre obiecte ceramice, de sticlă (aparent, faimosul pește de sticlă
e de sorginte franceză), de marmură, de lemn, etc.
Ce propui? Când traducem un text din franceză care vorbește despre un
obiect care nu e de pânză dar este denumit „milieu" îi spunem tot
„milieu" și în română? S-a comis o eroare acu una-două sute de ani
(sau când s-o fi împrumutat cuvântul și trebuie corectată).
Nu crezi că e puțin exagerat?
Te rog fii înțelegător. Noi aici nu ne-am adunat să te răstignim, dar
am găsit câteva exemple negative (desigur, din punctul nostru de
vedere) în traducerile tale.
> În fapt e o traducere greşită. Şi pentru
> a demonstra asta trebuie să analizăm sensul lui "bug". De aici trebuie
> pornit, pentru că "debugging" e un cuvînt derivat din "bug", el nu se
> poate traduce separat de acesta, ba mai mult, el trebuie tradus după
> ce este tradus "bug", nu înaintea lui.
Tu ai auzit de depanatori de televizoare? Sau depanator electric? Sau
„Ghidul depanatorului amator"? Toți oamenii ăștia se ocupau de
eliminarea unor „bug"-uri (în sensul pe care l-a dat Tomas Edison în
1878). Vrei să redenumim profesia lor la „debuguitori"?
> În România e o problemă foarte veche care persistă şi în timpurile
> moderne, anume că autoritatea şi tradiţia bat raţiunea.
E și normal. Știi cum se pronunța în vremuri imemoriale „moi" în
franceză? Exact cum îl pronunțăm noi când îl citim ca și când ar fi
fost scris fonetic. Știi de ce? Pentru că scrierea franceză era odată
fonetică. Acum nu mai e. Dacă te duci la un examen de franceză și
scrii fonetic ești cel mai probabil picat. Poți invoca un milion de
argumente raționale.
Tradiția se impune.
> Dar există o
> problemă încă şi mai gravă, anume că majoritatea populaţiei acceptă cu
> seninătate faptul că autoritatea şi tradiţia bat raţiunea.
Asta e o realitate globală și se aplică pe foarte multe planuri.
> Cu alte
> cuvinte dacă un anumit lucru are girul autorităţii şi/sau tradiţiei el
> este legitimat automat şi impus ca lege, chiar dacă e ceva prost/
> ilogic/iraţional/nepractic.
/eretic (schimbă ceva impus prin autoritatea bisericii sau „Sfânta
Tradiție" și ai să vezi ce etichetă frumoasă îți
primești)/idealist/etc.
Din nou, asta e una din realitățile lumii în care trăim.
>> PÁNĂ s. f. 1. nefuncţionare accidentală a unei maşini, a unui autovehicul.
>> Acum despicăm firu-n patru. Oare zeii care au scris dicționarul ăsta
>> la ce s-au referit când au spus „nefuncționare"? Ceva care
>> funcționează greșit este intepretabil ca „nefuncțional"?
>
> "Bug" este o eroare de cod care produce efecte neaşteptate. Se vede
> clar că "bug" este cauza, nu efectul. Efectele produse de un "bug" pot
> fi multiple, de la neplăceri minore (neîmprospătarea automată a unei
> liste la adăugarea unui item nou) pînă la disfuncţionalităţi majore
> (prăbuşirea programului sau chiar a SO).
>
> "Pana" este o disfuncţionalitate majoră,
Pe bune? Când un depanator umbla în televizor să-l facă să focalizeze
mai bine, sau repara un receptor radio să nu mai emită „purici" el nu
depana aparatul respectiv nu? Trebuia să iasă fum din aparatul radio,
să fie negru ecranul televizorului ca el să-și poată efectua munca,
nu?
„A depana" se poate folosi și pentru a denumi acțiunea în care elimini
defecțiuni mai mici, nu doar cele catastrofale, mai mult, de aproape
jumătate de secol are sens distinct în calculatoare. Nu a fost cules
în nici un dicționar cum n-au fost cules nici „placă de bază" (uită-te
câte expresii distincte are „placă" în dicționar. Niciunul nu se
potrivește cu „placă de bază". Gata nu-l mai folosim pentru că
dicționarul omite acest caz.)
Ți-am mai spus, dar mă ignori: nu trebuie să-ți legi dicționarul de
gât. Și cei care-l fac sunt oameni. Pot greși sau omite ceva. Nu
te-nchina la autoritatea unui dicționar, folosește-ți rațiunea pe care
o predici.
> ea este deci efectul, nu
> cauza.
> Cauza este un "bug", adică o eroare de programare care duce la
> apariţia penei.
> Folosirea lui "pană" e nepotrivită, tocmai pentru că
> "pană" înseamnă defecţiune majoră cu oprire din funcţionare, ori un
> "bug" poate produce o gamă largă de probleme, care nu totdeauna se
> manifestă foarte puternic.
Din nou, nu lua „pa
> De exemplu un program care ajunge să
> consume permanent foarte mult CPU sau RAM are în mod sigur un "bug" în
> codul sursă, dar asta nu înseamnă că programul respectiv nu
> funcţionează, el poate funcţiona bine-mersi acaparînd toate resursele
> calculatorului.
Nu e bug atât timp cât nu deranjează. Multe programe nu-și eliberează
toate resursele ocupate pentru că au un timp de viață scurt (de ex.
unele compilatoare).
Analogie cu electronica: am un circuit defect care se supraîncălzește
- atât de mult cât să-l detectez eu un utilizator simplu (echivalent
în calculatoare: dau un memstat sau deschid task-managerul și mă uit
la consumul de memorie în creștere al unui program) . Dacă îl las să
funcționeze o oră se arde. Dacă îl pronesc/opresc regulat va funcționa
aparent corect. Să zicem că în modul obișnuit de funcționare aparatul
respectiv e închis/deschis regulat până să se ardă circuitul (exact ca
un compilator).
Oare e „depanare" procesul prin care piesele defecte sunt înlocuite cu
unele care funcționează corect? Eu așa aș zice. Presupun (sper să mă
înșel) că vei fi de altă părere: e depanare doar dacă am ars tot
aparatul din care face parte circuitul.
Dacă aș avea un fișier imens de compilat compilatorul meu ar putea
crăpa din lipsă de memorie. Oare nu e „debugging" procesul în care eu
determin unde e problema, și o repar astfel încât dacă are de compilat
o oră întreagă să nu crape din lipsă de memorie?
> La fel, "debugging" nu
> trebuie tradus cu "depanare", aceşti doi termeni nu au acelaşi sens.
Cam au. Cel puțin în modul în care sunt folosiți în viața reală, nu în
pseudo-realitatea construită doar pe baza cuvintelor și sensurilor
descrise în dicționar în afara cărora nu există nimic altceva.
> Un programator care face "debugging" nu depanează programul, pentru că
> acesta poate că merge acceptabil, programatorul în cauză încearcă să
> corecteze erorile de cod care pot duce la efecte neaşteptate sau care
> împiedică funcţionarea la parametrii optimi.
Vezi mai sus. Ți-am demonstrat vă poți depana când cauți cauza unei
probleme care nu duce numaidecât la crăpăuri apocaliptice.
Nu mai am răbdare/timp să continui discuția
Dacă nu vrei să înțelegi că „to debug" se traduce „a depana" fiind
introdus (ca la americani/englezi) pe filieră electronică, tradu cum
știi.
Am văzut că nu-ți pasă să de traduceri uniforme (de ex. folosirea
aceluiași timp/persoană/mod de adresare în contexte similare), traduci
cu majuscule unde în engleză era cu majuscule (vorbește un un
traducător real sau cu un profesor de limba română/engleză și vezi
dacă la noi se păstrează cuvintele cu majuscule când se traduc - e o
chestie de stil - așa se face la noi prin tradiție - la ei se scriu
cuvintele cu majuscule tot din tradiție. Chiar nu glumesc, intră
într-o școală și cere unui profesor să vorbească cu tine vreo cinci
minute, să nu crezi că cei de pe lista asta sunt niște obtuzi cretini
și tu singurul bastion al rațiunii), etc.
--
.
..: Lucian
muntealb
traduc prin "pană" şi "depanare". Cred că ceilalţi au înţeles, doar tu
continui să spui că aceste traduceri GREŞITE ar trebui păstrate în
virtutea tradiţiei. Electronica şi informatica sînt discipline
diferite, cu terminologie diferită.
Dar hai să-ţi mai dau un argument. Termenul "depanner" a fost inventat
de francezi. Românii l-au preluat din franceză. Ei bine, francezii nu-
l folosesc pentru a treduce "debugging", ci folosesc termenul specific
"deboguer", aşa cum am mai zis.
Deci francezii au fost îndeajuns de deştepţi să renunţe în informatică
la tradiţia folosirii unui cuvînt vechi de sute de ani (pentru că e de
pe vremea vaselor cu pînze) şi care se află şi la ei în uz în domeniul
electronicii.
În schimb românii trebuie să fie mai fraieri şi să se ţină cu dinţii
de tradiţie, chiar în condiţiile în care tradiţia propune un termen
greşit.
======================
http://www.cnrtl.fr/definition/depanner
http://fr.encarta.msn.com/dictionary_/depanner.html
http://fr.wiktionary.org/wiki/d%C3%A9panner
http://www.larousse.fr/encyclopedie/#recherche/depanner
http://dictionnaire.reverso.net/francais-definitions/depanner
======================
http://fr.encarta.msn.com/dictionary_/deboguer.html
http://fr.wiktionary.org/wiki/d%C3%A9boguer
http://www.granddictionnaire.com/btml/fra/r_motclef/index1024_1.asp
http://www.larousse.fr/encyclopedie/#recherche/deboguer
http://dictionnaire.reverso.net/francais-definitions/deboguer
Lucian Adrian Grijincu
> În schimb românii trebuie să fie mai fraieri şi să se ţină cu dinţii
> de tradiţie, chiar în condiţiile în care tradiţia propune un termen
> greşit.
„Uzul impune norma, nu invers, asta e regula."
Tu tradu cum vrei.
--
.
..: Lucian
Cristian Secară
> Credeam că am explicat destul de clar că "bug" şi "debugare" nu se
> traduc prin "pană" şi "depanare". Cred că ceilalţi au înţeles, doar tu
> continui să spui că aceste traduceri GREŞITE ar trebui păstrate în
> virtutea tradiţiei. Electronica şi informatica sînt discipline
> diferite, cu terminologie diferită.
Îți propun să faci un lobby național cu reforma globală necesară a
limbii române, că înțeleg că de fapt aproape nimic nu este
corespunzător.
Iar ca să grăbești reforma în privința depanării, să te duci la fiecare
servis auto în parte și să le explici că depanare este greșit și că
mașina de „depanări și tractări auto” care vine la locul unde am rămas
în pană pe marginea șoselei din cauză că mi-a intrat un gândac uriaș în
carburator de când am scos filtrul de aer că era prea îmbâcsit de aerul
pur al bucureștilor, trebuie neapărat redenumită în „debugări și
tractări auto”.
(și probabil că trebuie corectat și tractări, că cine știe ce mai este
greșit și aici)
(pe scurt, tu propui ca nimeni să nu se mai înțeleagă cu nimeni, despre
asta este vorba de fapt)
Cristi
--
Cristian Secară
http://www.secarica.ro/
Cristian Secară
> „Uzul impune norma, nu invers, asta e regula."
Pot să confirm că și în standardizare (ASRO, ISO, etc.) este la fel
aproape întotdeauna *), un standard se face pe baza concluziilor din
realitate, nu invers.
*) cu unele mici excepții, ce-i drept: de exemplu standardul OOXML
promovat de Microsoft a fost făcut standard înainte de a fi cu adevărat
implementat, lucru care a generat un scandal mondial