cum se traduce: firewall
Adi Roiban
M-am uitat pe open-tran si văd că doar Echiga foloseşte acest termen
http://ro.en.open-tran.eu/suggest/firewall
în rest toate traducerile folosesc firewall.
E ok dacă folosim firewall sau trebuie să trecem la paravane şi ziduri
de protecţie?
--
Adi Roiban
Alexandru Szasz
>
> Am văzut că în glosar Firewall era tradus ca „Zid de protecţie"
>
> M-am uitat pe open-tran si văd că doar Echiga foloseşte acest termen
> http://ro.en.open-tran.eu/suggest/firewall
>
> în rest toate traducerile folosesc firewall.
Nu chiar toate, eu am folosit paravan de protecție în Fedora.
Am luat decizia asta având în vedere următoarele lucruri:
- e vorba de o unealtă accesibilă utilizatorului cu cunoștințe medii
- așa este tradus în cel mai răspând sistem de operare
- utilizatorii cu cunoștințe avansate folosesc editorul, nu unealta aia
„Zid" e mai scurt, dar paravan e mai explicit, spune că te ascunzi după ceva.
--
Alexandru Szasz
Eddy Petrișor
Eu zic să folosim firewall, e prea conoscut deja să mai putem face ceva. În plus, paravanul
stârnește râsul.
--
Regards,
EddyP
=============================================
"Imagination is more important than knowledge" A.Einstein
Alexandru Szasz
>
>
> Adi Roiban wrote:
> > Am văzut că în glosar Firewall era tradus ca „Zid de protecţie"
> >
> > M-am uitat pe open-tran si văd că doar Echiga foloseşte acest termen
> > http://ro.en.open-tran.eu/suggest/firewall
> >
> > în rest toate traducerile folosesc firewall.
> >
> > E ok dacă folosim firewall sau trebuie să trecem la paravane şi ziduri
> > de protecţie?
>
> Eu zic să folosim firewall, e prea conoscut deja să mai putem face ceva. În plus, paravanul
> stârnește râsul.
>
Traducem pentru cei care nu știu, nu pentru cei care știu.
--
Alexandru Szasz
Adi Roiban
Firewall
Dau un search pe site-ul MS romania si dau peste acest articol in care
firewall este folosit mai des decat `paravan`... dar oricum totul este o
varza acolo si termenul e interschimbabil.
http://www.microsoft.com/romania/securitate/protejare/despre_firewall.mspx
--
Adi Roiban
Mişu Moldovan
Greşit, traducem nu doar pentru cei ce nu ştiu engleză (care o să ne
accepte orice rebut, că oricum e mai bine decât în engleză), ci pentru
*toţi* cei ce folosesc o interfaţă în limba română. Iar cei ce
cunosc engleză şi ştiu câte ceva în domeniu sunt criticii de care
trebuie să ţinem seama în cea mai mare măsură.
--
mişu
Alexandru Szasz
>
> Iar cei ce
> cunosc engleză şi ştiu câte ceva în domeniu sunt criticii de care
> trebuie să ţinem seama în cea mai mare măsură.
>
Cu afirmaţia asta nu pot fi de acord, depăşeşte ceea ce presupune
localizarea prin definiţie, adică adaptarea unui program la *nevoile*
unei limbi.
Mai precis, localizarea nu înseamnă adaptarea la *preferinţele* unor
vorbitori de limbă, nu rescrii programul.
--
Alexandru Szasz
Alexandru Szasz
Eu mă întreb, deşi sună retoric, nu e, de ce în asemenea discuţii se
discută despre ce au făcut alţii, când ştim cu toţii că nu sunt încă
repere laudative în loc să se studieze dacă o traducere este
descriptivă. În cazul ăsta dacă paravan de protecţie este echivalent
sau nu cu ceea ce concepem noi prin firewall. Mie mi-e greu să cred că
într-o zi 50% din utilizatorii români de calculatoare vor şti ce e
firewall şi ce face. În schimb dacă ar fi paravan de protecţie sau un
cuvânt la fel de descriptiv, aş da şanse acelui 50%.
Oare eşecul traducerilor în română nu este că vrem să păstrăm termenii
aşa cum îi înţelegem noi, cei care nu avem *nevoie* de traduceri ?
--
Alexandru Szasz
sorin.paliga
Întrebarea „cum traduc firewall” este absolut corectă și relevantă.
Sînt multe variante posibile:
zid de foc (mot-à-mot, calc perfect)
zid de protecție
zid protector
paravan
paravan protector
paravan de protecție
etc. (alte variante posibile)
Sigur că noi toți știm ce înseamnă, întrebarea rămîne: care ar fi
varianta optimă pt. firewall? Eu aș vota pt „zid protector”, e clar ce
înseamnă și e tot clar la ce se referă. Cel mai bine ar fi să ne
întrebăm soțiile ce înțeleg ele dacă văd undeva „zid de foc”.
Părerea mea este se poate traduce în multe feluri, esențial este să se
decidă odată care dintre formele posibile să fie aleasă și NUMAI aceea
să devină standard. Altfel, cinci traducători vor traduce în cinci
feluri diferite. În clipa cînd e clar sensul, importantă e unificarea
terminologică, indiferent dacă forma aleasă e cea mai bună sau nu e
cea mai bună. În fond, cine decide care e forma cea (mai) bună?
Alexandru Szasz
Nu înţeleg nevoia asta de unificare care mă duce cu gândul la
comunism, de ce există sinonime ? Pentru că nu toţi 22 de milioane de
oameni folosesc acelaşi cuvânt pentru a descrie ceva.
Dacă se pot găsi mai multe forme înseamnă că termenul poate fi descris
uşor, ceea ce e de apreciat. Mai greu e când nu este de ales.
--
Alexandru Szasz
Mișu Moldovan
Mai concret, ca să mă fac mai bine înțeles, în cazul «firewall» aș face
comparație între tatăl meu (care habar n-are ce-i aia „firewall”, chiar
de-i zici „paravan de protecție”) și un coleg administrator de rețea.
Tatăl meu o să aibă aceeași reacție gen „mâță-n calendar” indiferent de
care dintre variantele vehiculate s-ar lovi într-un program. Un coleg
administrator de rețea și utilizator de programe în engleză e îndeajuns
de competent pentru a-mi atrage atenția la eventualele exprimări
greșite sau de-a dreptul ridicole.
Personal aș merge pe «firewall», e deja intrat în vorbirea curentă a
utilizatorilor. Degeaba i-am zice noi „paravan nu-știu-de-care” în
speranța că vreun utilizator necunoscător de engleză ar pricepe despre
ce e vorba, e necesar ca respectiva persoană să înțeleagă la ce
folosește un asemenea soft, iar cine o să-i explice e foarte probabil
că o să-i povestească folosind termenul «firewall».
--
mișu
Alexandru Szasz
E ca şi cum ai face comparaţie între un scris în chineză şi unul în
română. Textul în română îţi spune ceva, cel în chineză nimic. Trebuie
să întrebi. Normal că nu înţelegi din două cuvinte despre ce e vorba.
Dar ai o idee măcar. Nu ştiu de ce tot daţi exemplu pe tata. Eu am
întâlnit multe cazuri la tineri între 20-30 care ar vrea tot în română
că nu cunosc engleza.
Aţi încercat să vorbiţi o limbă străină pe care nu o cunoaşteţi cu
ajutorul unui ghid sau dicţionar? Tot la fel de greu este să foloseşti
un program cu texte care nu sunt în limba ta şi trebuie să fugi să
întrebi ce înseamnă fiecare lucru. Dacă ai pe cine să întrebi, cred că
ştim că vreo 100 de oameni au o cunoştinţă la care apelează dacă e
nevoie de ceva cu calculatorul, iar unii nu au nici măcar acea
cunoştinţă.
--
Alexandru Szasz
sorin.paliga
> Nu înţeleg nevoia asta de unificare care mă duce cu gândul la
> comunism, de ce există sinonime ? Pentru că nu toţi 22 de milioane de
> oameni folosesc acelaşi cuvânt pentru a descrie ceva.
> Dacă se pot găsi mai multe forme înseamnă că termenul poate fi descris
> uşor, ceea ce e de apreciat. Mai greu e când nu este de ales.
>
> --
> Alexandru Szasz
traducem un poem și nici o piesă de teatru. Traducem un termen tehnic
precis care nu poate avea cinci echivalări la cinci traducători. Păi
cum ar fi dacă header/footer ar fi tradus în cinci feluri diferite de
cinci traducători diferiți. Sau cum ar fi, să zicem, dacă „gear” ar fi
tradus prin cinci termeni diferiți?
Sînt dispus să ascult orice contraargument rațional, dar nu cred că
putem traduce firewall fiecare cum îl taie capul, oricît de bine ar fi
tăiat. Acuma, sincer, comparația dintre nevoia de unificare
terminologică și comunism mi se pare chiar aiurea, nu te supăra. Nici
de sinonime nu poate fi vorba aici, deoarece - repet - ar trebui găsit
acel termen unic și clar pe care să-l folosească toți. Păi cum ar fi
să zic eu zid de foc, tu să zici paravan, altul paravan de protecție,
al patrulea zid de protecție, al cincilea perete etc. etc.? Corect,
sînt sinonime, dar și harababuric, nu mai pricepe nimeni nimic, la un
moment dat.
Nu, serios, nu merge așa...
Eddy Petrișor
> Nu înţeleg nevoia asta de unificare care mă duce cu gândul la
> comunism, de ce există sinonime ? Pentru că nu toţi 22 de milioane de
http://en.wikipedia.org/wiki/Godwin's_law
Cristian Secară
> Tot la fel de greu este să foloseşti un program cu texte care nu sunt
> în limba ta şi trebuie să fugi să întrebi ce înseamnă fiecare lucru.
> Dacă ai pe cine să întrebi, cred că ştim că vreo 100 de oameni au o
> cunoştinţă la care apelează dacă e nevoie de ceva cu calculatorul,
> iar unii nu au nici măcar acea cunoştinţă.
Tu ai dreptate în ce spui, dar consider că nu ții cont de un fenomen
întâlnit în practică: dacă se duce vestea că traducerile sunt
caraghioase, gen cum era mai demult paravan de foc pentru firewall,
influența celor care știu ce-i aia pe engleză și se strâmbă la traduceri
are pindere mai mare asupra novicilor timorați decât eventuala traducere
concepută special pentru aceștia.
Pentru cazul concret de aici, s-ar putea totuși ca paravan de ceva (dar
nu de foc) să fie în avantajul novicilor, de bine de rău fiind ceva
descriptiv (spre deosebire de „fără fir” pe care îl consider prea vag,
de exemplu).
Noi mai vorbim de personaje gen „tata” pentru că pentru unii (mine) este
cel mai apropiat personaj afon și de calculatoare și de engleză și care
mă bombardează cu frecvență semnificativă cu întrebări gen „ce e aia
hard (ware) ?” și este util ca exercițiu.
Cristi
--
Cristian Secară
http://www.secarica.ro/
Adi Roiban
Nu prea are importanță că îi zici zid , paravan sau firewall, atâta timp
cât este acelați termen.
În mod normal un utilizator întâlnește mesajul:
Dezactivați firewall-ul?
Prin dezactivare lui vă expuneți la .... bla, bla
În acest cat putea să fie tradus firewall și cu „măgăoaie” . E mult mai
important restul textului și urmările acțiunii.
Mulți utizatori de calculatoare nu încarcă să își imagineze cum ar arăta
un firewall sau care este corespondența lui cu realitatea. Important e
să le zică cumva, iar acțiunile care îi afectează sa fie înțelese.
M-am uitat la terminologia folosită de producătorii de firewall-uri
deoarece dacă tatăl meu merge la mall și cere un paravan de protecție de
la nod32 vânzătorul o să fie cam nedumerit, el știind că pe raft are
antiviruși și firewall-uri
În industria software nevoia de unificare e mană cerească pentru
programatori și utilizatori. Personal până acum nu am auzit nici un
programator sau utilizator care să zică ca nu mai vrea să folosească
„username” pentru ca s-a plictisit de el, iar utilizatorii sunt foarte
bucuroși când văd că cut/paste-ul din paint e la fel cu cel din wordpad.
--
Adi Roiban
Alexandru Szasz
> În industria software nevoia de unificare e mană cerească pentru
> programatori și utilizatori. Personal până acum nu am auzit nici un
> programator sau utilizator care să zică ca nu mai vrea să folosească
> „username" pentru ca s-a plictisit de el, iar utilizatorii sunt foarte
> bucuroși când văd că cut/paste-ul din paint e la fel cu cel din wordpad.
>
Username nu e un exemplu bun: credentials, user, authId, login,
account sunt doar câteva peste care am dat.
Deci sunt utilizatori trişti care văd tradus „Edit" cu „Modifică" şi
bucuroşi cei care văd „Edit" cu „Editează" ? Exemplul ăsta e valabil
şi în engleză: Edit / Change / Modify
Nu spun eu că fiecare ar trebui să traducă după capul lui, însă
planurile astea pentru a hotărî ce e consistent şi ce nu vor eşua
întotdeauna.
Dacă e nevoie de un termen care să n-aibă decât o traducere folosită,
atunci el va avea chiar doar o traducere. (Cut->Taie, Tools->Unelte,
etc).
Oare de ce apar mai multe traduceri la termeni care sunt păstraţi
ostentativ în engleză? Nu pentru că oamenii caută fiecare o explicaţie
pentru termeni în loc să-l mănânce aşa cum este? (Eddy, e o listă de
discuţii, nu e nimic retoric)
--
Alexandru Szasz
sorin.paliga
Dacă acest grup (sau alt grup) nu reușește, în ciuda numărului relativ
restrîns de participanți, să ajungă la un minim consens privind măcar
termenii esențiali, atunci e muncă în zadar: fiecare va traduce cum
vede el treaba, nu-l va interesa părerea altuia, vor fi zece variante
a zece autori diferiți... Care ar fi partea bună că fiecare aplicație
va traduce altfel „firewall” sau „edit” sau...?
Poate s‑ar urgenta cumva treaba dacă s‑ar implica și specialiști ai
Inst. de Lingvistică, deși sînt sceptic. Important este ca, relativ
repede, să existe un lexicon fie și minimal, care să ofere un solid
punct de plecare, apoi să rămînă de rezolvat doar problemele mai
dificile.
Alexandru Szasz
>
> Alex,
>
> Dacă acest grup (sau alt grup) nu reușește, în ciuda numărului relativ
> restrîns de participanți, să ajungă la un minim consens privind măcar
> termenii esențiali, atunci e muncă în zadar:
Nu e muncă în zadar, sunt o gramadă de pagini traduse care folosesc
vorbitorilor de limbă română indiferent cum sunt traduse.
Recent am descoperit că cineva a reluat traducerea manualului PHP în
română, Simion Onea. Nu-l cunosc, n-o să-l contactez să-l forțez să se
alăture unui grup și mai mult să folosească termenii pe care-i decidem
noi.
Repet, orice încercare de a convinge oamenii să facă la fel a eșuat
de-a lungul istoriei. Ceea ce încercați unii dintre voi este să
forțați oamenii să folosească anumite cuvinte, or nici dicționarul nu
face asta, el doar consemnează ce au ales oamenii să vorbească și cel
mult corectează pe linia limbii, dar foarte ușor, cel mult o
terminație de cuvânt.
--
Alexandru Szasz
Mişu Moldovan
> >
> > Dacă acest grup (sau alt grup) nu reușește, în ciuda numărului
> > relativ restrîns de participanți, să ajungă la un minim consens
> > privind măcar termenii esențiali, atunci e muncă în zadar:
>
> Repet, orice încercare de a convinge oamenii să facă la fel a eșuat
> de-a lungul istoriei. Ceea ce încercați unii dintre voi este să
> forțați oamenii să folosească anumite cuvinte, or nici dicționarul nu
> face asta, el doar consemnează ce au ales oamenii să vorbească și cel
> mult corectează pe linia limbii, dar foarte ușor, cel mult o
> terminație de cuvânt.
Să nu exagerăm, nu încercăm să forţăm traducătorii să folosească
anumite cuvinte. Lista e pentru discuţii libere (dar la subiect şi
după câteva reguli elementare de „netichetă”), iar resursele web sunt
pentru a ajuta traducătorii în munca lor, nu pentru a-i forţa.
Manifestul lui Sorin Sbârnea[1] (la care văd că ai aderat) e cel ce
recomandă cu tărie uniformitatea în traduceri, chiar împotriva
convingerilor personale. Dar acest manifest nu este obligatoriu pentru
membrii listei ori pentru alţi traducători.
--
mişu
Alexandru Szasz
> "Alexandru Szasz" <ale...@gmail.com> a scris:
> > 2008/3/19 sorin.paliga <sorin....@gmail.com>:
> > >
> > > Dacă acest grup (sau alt grup) nu reușește, în ciuda numărului
> > > relativ restrîns de participanți, să ajungă la un minim consens
> > > privind măcar termenii esențiali, atunci e muncă în zadar:
> [snip]
> >
> > Repet, orice încercare de a convinge oamenii să facă la fel a eșuat
> > de-a lungul istoriei. Ceea ce încercați unii dintre voi este să
> > forțați oamenii să folosească anumite cuvinte, or nici dicționarul nu
> > face asta, el doar consemnează ce au ales oamenii să vorbească și cel
> > mult corectează pe linia limbii, dar foarte ușor, cel mult o
> > terminație de cuvânt.
>
> Să nu exagerăm, nu încercăm să forţăm traducătorii să folosească
> anumite cuvinte. Lista e pentru discuţii libere (dar la subiect şi
> după câteva reguli elementare de „netichetă"), iar resursele web sunt
> pentru a ajuta traducătorii în munca lor, nu pentru a-i forţa.
Sună frumos, dar când apar oameni care vor să folosească ceva gen
„parafoc" se sare sistematic la luptă.
>
> Manifestul lui Sorin Sbârnea[1] (la care văd că ai aderat) e cel ce
> recomandă cu tărie uniformitatea în traduceri, chiar împotriva
> convingerilor personale. Dar acest manifest nu este obligatoriu pentru
> membrii listei ori pentru alţi traducători.
Eu am propus punctul 2 care face opțională utilizarea termenilor din
glosar, se pare că punctul 3 contrazice punctul 2. Cu punctul 3 nu
sunt de acord decât dacă votează utilizatorii nu traducătorii.
--
Alexandru Szasz
Sorin Sbarnea
2008/3/19 Alexandru Szasz <ale...@gmail.com>:
--
Cu stimă,
Sorin Sbârnea
ANdrei
> un firewall sau care este corespondența lui cu realitatea. Important e
> să le zică cumva, iar acțiunile care îi afectează sa fie înțelese.
>
> M-am uitat la terminologia folosită de producătorii de firewall-uri
> deoarece dacă tatăl meu merge la mall și cere un paravan de protecție de
> la nod32 vânzătorul o să fie cam nedumerit, el știind că pe raft are
> antiviruși și firewall-uri
de acord.
dacă ţin bine minte, mi-am mai exprimat părerea în legătură cu "firewall",
care mi se pare că ar fi cel mai bine să rămână aşa cum este. Dacă în
Germania m-aş duce la magazin şi aş vedea Feuerwand de vânzare (=firewall,
mot-a-mot) aş spune că s-au dilit şi ăştia, ca şi francezii... este o limită
pt orice, uneori e cazul sa mai şi imporţi cuvinte...
Şi ca să-mi susţin argumentaţia, am lucrat azi cu googledocs în franceză, şi
deşi era corect tradus (dacă stăteai să analizezi), mi-a venit să-i bat -
nu-ţi puteai da seama ce face un buton, degeaba era tradus, nu era clar.
Dacă era în lăsat mai normal, măcar mă prindeam şi eu - aşa nici vorbitorii
de limbă franceză pe care i-am întrebat nu au putut decât să traducă...
Detaliile sunt lipsite de importanţă, dar vreau să spun că degeaba traduci
ceva astfel încât să aibă sens în limba ta, dacă se pierde legătura cu
originalul şi nici nu e destul de simplu încât să fie înţeles din
denumire... şi să fim sinceri, "paravan de foc" nu-ţi explică ce este decât
dacă deja ştii (altfel o să crezi că e ceva să nu-ţi ia foc calculatorul
care oricum ştiu toţi că se încălzeşte) - caz în care firewall ar fi deja
ok. dacă nu ştii, poate tot suni pe cineva să întrebi, şi poate nu se prinde
nici măcar persoana aia, cum era la mine azi. şi ajungi să încerci şi să
speri că ai apăsat ce trebuie...
părerea mea, care n-am auzit niciodată în limba vorbită sau pe undeva în
viaţa reală de "paravan de foc". Microsoft e viaţă ireală :)
ANdrei
Mişu Moldovan
> română.
Comparație exagerată, restul am tăiat că pornește de la această
premisă greșită. Varianta „în chineză” este varianta din limbajul
curent, e ușor să exagerăm pentru a trage o discuție într-un făgaș
familiar și a ne întări prejudecățile, dar vorbirea curentă nu e
„chineză”, este doar puțin englezită, puțin franțuzită, puțin
turcită șamd.
Problema în cazul «firewall» e una destul de comună și anume că
dicționarele oficiale (DEX, DOOM etc.) sunt întotdeauna în urma
dezvoltării limbii (surprinzător, nu?). Avem în limbajul de zi cu zi un
număr destul de mare de expresii (font, firewall, driver etc.) ce nu au
fost (încă) oficializate, dar asta nu trebuie să ne oprească să le
utilizăm în traduceri, pe cât posibil fără monstruozități de genul „a
menegiui” sau „a peciui” atunci când avem expresii echivalente precum „a
administra” sau „a aplica un patch”. Deci: font/fonturi,
firewall/firewall-uri, driver/drivere etc.
Notă: Știu de regula cu introducerea unei liniuțe atunci când nu se
scrie cum se citește în română, dar am un cui pentru „driver-e”, deci
luați-o ca pe o excepție ce întărește regula.
--
mişu
sorin.paliga
> Problema în cazul «firewall» e una destul de comună și anume că
> dicționarele oficiale (DEX, DOOM etc.) sunt întotdeauna în urma
> dezvoltării limbii (surprinzător, nu?). Avem în limbajul de zi cu zi un
> număr destul de mare de expresii (font, firewall, driver etc.) ce nu au
> fost (încă) oficializate, dar asta nu trebuie să ne oprească să le
> utilizăm în traduceri, pe cât posibil fără monstruozități de genul „a
> menegiui” sau „a peciui” atunci când avem expresii echivalente precum „a
> administra” sau „a aplica un patch”. Deci: font/fonturi,
> firewall/firewall-uri, driver/drivere etc.
>
Uite că putem fi și de acord.
Discuția despre firewall s-a mutat, parțial, și sub tema deschisă de
mine despre leading/tracking;
despre drivere,-e și/sau driveri,-i (dacă se asimilează cu „birjar”) s-
a mai vorbit.
Tot caut ceva să nu fiu de acord în afirmațiile de mai sus și nu
găsesc. Fir-ar să fie...