Re: [ro-dev] fisiere traduse
Cristian Secară
> [...] avem [...] un search
> [...] să facă un replace
> [...] voi face şi un entry
> [...] tinând cont şi de useri
:)
> Am constatat că, fără să mă gândesc, am folosit până acum în
> traducere "listare" - termen des folosit de studenţi/profesori/oameni
> în Timişoara, cel puţin în mediile în care "circul" eu... [...] a
> printa mi se pare tot nereuşit, este un englezism total şi avem
> cuvinte în română destule ca şi variante, şi nici nu e folosit
> deloc de cei din jurul meu, sau f f rar (aşa de rar încât nici nu
> mi-a trecut prin minte iniţial).
S-a mai discutat chestia asta și se pare că există un jargon diferit în
zona Timișoara față de zona București.
Vezi mesajul lui Dan Damian undeva în cârnatul de aici
http://groups.google.com/group/diacritice/browse_thread/thread/53e2d155750530bb
Concluzia topicului ăla a fost ca deocamdată să rămână tipărire, sau
cel puțin așa am dedus eu.
>> Cred că mă raliez lui ghrt.
>> Eu am mai folosit a configura, dar la fel, este discutabil
> În cazul acesta mergea... Dar "modify settings" nu sună cam aiurea ca
> şi "modifică configurările"?
Cred că este preferabil să se țină seama de tonul originalului și să
se adapteze dinamic ca să zic așa.
Probabil că ar trebui plecat de la
to set = a stabili
setting = setare
și văzut dacă „merge”, iar dacă nu, încercate și alte variante.
Eu personal am preferat să fug de to set = a seta, deși în anumite
situații se poate întâmpla să nu fie posibilă nicio alternativă.
Exemple de variații pe aceeași temă:
Set as default account = Stabilește ca și cont implicit
Set spell language = Selectează limba ortografiei
Set as junk mail = Marchează ca spam
Header name is not set = Numele header-ului nu este definit
If x is set, displays expr = Dacă x este setat, afișează expr
(asta habar n-am ce înseamnă)
Sau aia cu Opera is set to ... = Opera este configurată să ...
> bun. Dar dacă cineva urmăreşte şi are timp, ar fi bine să mai dea un
> post si pe lista asta din când în când _dacă/când s-a ajuns la vreo
> concluzie_, ca să fie treaba sigură :)
Problema majoră cu chestiiile astea „libere” (softuri, traduceri) este
că se fac în valuri în funcție de necesitate / timp / chef și de obicei
nu există consecvență în urmărirea unui lucru de la cap la coadă.
Sunt exemple nenumărate de traduceri începute și abandonate, sau cu
revizuiri abandonate, sau terminate dar rămase la versiuni preistorice,
rămase în urmă în raport cu actualizări ale produsului de bază.
O să Cc: mesajul ăsta și pe lista diacritice, poate cine este
devine interesat de topic să știe să răsfoiască (anevoios) întregul fir
aici
http://ro.openoffice.org/servlets/BrowseList?listName=dev&by=date&from=2007-01-01&to=2007-01-31&first=1&count=15
Cristi
--
Cristian Secară
http://www.secarica.ro/
Eddy Petrișor
Hash: SHA1
Cristian Secară wrote:
> Eu personal am preferat să fug de to set = a seta, deși în anumite
> situații se poate întâmpla să nu fie posibilă nicio alternativă.
iar aceasta NU e una din ele ;-)
> If x is set, displays expr = Dacă x este setat, afișează expr
Dacă X e activat, afişează expr
> (asta habar n-am ce înseamnă)
> Sau aia cu Opera is set to ... = Opera este configurată să ...
Notă: mi se pare că „Opera este configurată” e cam ciudat, deşi ar trebui să fie corect. Mi se pare
mai ok „Opera este configurat” (deoarece opera e navigator, nu e instituţia cu pricina).
- --
Regards,
EddyP
=============================================
"Imagination is more important than knowledge" A.Einstein
-----BEGIN PGP SIGNATURE-----
Version: GnuPG v1.4.6 (GNU/Linux)
iD8DBQFFo3EgY8Chqv3NRNoRAtnfAJ48Yb8ow3W4PhWOiU0kQprScY1VwQCfdxtx
ifeAHIBZnWjtlHLwE2zjxOc=
=Sh4K
-----END PGP SIGNATURE-----
Cristian Secară
>> If x is set, displays expr = Dacă x este setat, afișează expr
> Dacă X e activat, afişează expr
Ok, dacă zici că e corect ... (eu habar n-am la ce se referă, face
parte din traducerea Sylpheed).
> Notă: mi se pare că „Opera este configurată” e cam ciudat, deşi ar
> trebui să fie corect. Mi se pare mai ok „Opera este
> configurat” (deoarece opera e navigator, nu e instituţia cu pricina).
Mda. M-am întrebat și eu în trecut ce cu gen să tratez Opera în
traducere și am rămas la feminin global în toată traducerea. O să caut
aleator mai multe șiruri, să văd cum ar ieși cu masculin., dar mi-e să
nu fie nenatural în raport cu vorbirea liberă.
BTW eu susțin browser = browser și to browse = a naviga :)
Alexandru Szasz
dicţionar aşa cum se scrie şi să se citească cum ? într-adevăr
„navigator" e mai rar folosit prin Timişoara pe unde mă învârt eu, dar
în cărţi îl găsesc destul de des. Un alt atu pentru navigator este că
acţiunea pe care o faci cu acest „browser" este exprimată în mod
frecvent cu „navigate" sau „surf" şi nu cu „browse".
Pe de altă parte mi-e puţin greu să înţeleg de ce englezii pot folosi
cuvinte ca mouse, browser, cookie şi noi nu ne crucim dacă am vedea
şoarece, răsfoitor sau prăjiturică....dar asta e pe lângă subiect.
> Cristi
>
> --
> Cristian Secară
> http://www.secarica.ro/
>
--
Alexandru Szasz
ANdrei
e normal sa le traducem, dar nu chiar orice, iar cuvinte gen "browser" sau
"notebook" (sau laptop), "mouse" etc sunt folosite de 10 ani sau mai mult de
catre 90% sau mai mult din romani, si nu-si are sensul acum o traducere
improprie si care suna fals... din cand in cand mai este cazul sa fim si
flexibili, si cred ca a incerca acum sa-i spunem "şoarece" nu este neaparat
ceva care e util cuiva si care sa ne ajute la altceva decat a sustine sus si
tare ca traducem tot si asa vrem noi. Si alte tari au acceptat "browser" si
alti termeni... Ii puteam traduce, dar n-au facut-o, la fel cum noi in
trecut am acceptat de exemplu "avion"... Nemtzii au vrut sa traduca, si ii
spun "Flugzeug" = "chestie zburatoare/de zbor" - puteam si noi sa alegem
drumul asta, dar nu stiu daca ne-ar fi ajutat la ceva...
asta e doar parerea mea personala - sa fim flexibili, sa traducem ce se
poate si ce avem deja in limba, dar nu termeni care s-au incetatenit deja de
ani de zile si care desemneaza in plus inovatii sau inventii tehnice (eu
consider browserele ca fiind ceva nou tehnic in momentul cand au aparut,
poate ma insel). Sa ramanem la mouse si browser (si la "a naviga" in schimb,
nu zic sa nu romanizam ceea ce e folosit de oameni si suna bine in romana),
cum zic cam toti, si sa lasam cartile care inca nu s-au dovedit destul de
influente incat sa schimbe perceptia studentilor si a cititorilor, fiindca
nu tot ceea ce e scris e si corect sau asa de important. Si votez si pt
pastrarea cuvantului "airbag" si nu "punga de aer", deoarece ar arata urat
pe volan :)
Si ca raspuns la ultima intrebare, de ce la englezi e ok: pt ca ei au
inventat termenii si s-au incetatenit, i-au ales cei ce i-au popularizat si
i-au "imprastiat" asa. Cookie mi se pare o mare prostie de exemplu si in
engleza, este un termen care nu spune nimic despre ceea ce e de fapt in
spatele sau (mouse merge, e o porecla care a devenit folosita si care e
legata de forma macar). Ca adaugire: in limba romana avem deja ceva ce numim
soricel, si anume o scula folosita in constructii, lucrul cu lemnul etc, si
nimeni nu i s-a opus termenului, fiind si acolo vorba de o asemanare
fizica... totusi mouse la computer ne-am obisnuit toti sa folosim de 17 ani
sau mai mult, eu zic sa-l lasam.
scuze daca mail-ul meu e un pic aiurea scris, sunt f obosit :)
P.S.: si eu cred ca Opera ar cere acord cu masculinul, este _un_ program,
_un_ browser, _un_ navigator chiar.
ANdrei
http://students.oamk.fi/~t6ruan00/
------
Never argue with an idiot. They drag you down
to their level then beat you with experience...
Cristian Secară
> De bine de rău se prounță cam cum se scrie, adică noi pe aici
> pronunțăm brouser.
Aici bat câmpii, pentru că asta nu înseamnă că se pronunță cum se
scrie.
Regret,
Cristian Secară
>> BTW eu susțin browser = browser și to browse = a naviga :)
> dar cum ai româniza cuvântul atunci ?
Deocamdată nu-mi propun să-l românizez, îl scriu ca atare.
> sau ai alege să fie adăugat la dicţionar aşa cum se scrie şi să se
> citească cum ?
De bine de rău se prounță cam
cum se scrie, adică noi pe aici pronunțăm brouser.
> într-adevăr „navigator" e mai rar folosit prin Timişoara pe unde mă
> învârt eu, dar în cărţi îl găsesc destul de des.
Dacă în cărți este navigator, înseamnă că este forțat
Eu mă iau după cum se poartă. Cel mai eficient este să cauți prin
forumuri, unde limbajul este în general corespunzător „trendului”,
decent, și nu aberant ca pe SMS-uri sau chat-uri.
M-am uitat pe Softpedia în software: rezultate la „navigator” -> ZERO !
Am găsit doar DOS Navigator, sau nu-știu-ce navigator la un poketPC,
care era altceva decât browser web.
În schimb la căutarea pentru „browser” sunt prea multe și n-am cum să le
număr.
Pe forumul de la CHIP: rezultate la „navigator” -> unul singur !
La fel, „browser” sunt nenumărate.
În condițiile astea cum vreți ca cineva din publicul care mai scrie
prin forumuri să primească traducerea mea cu bucurie, dacă eu îi zic
Navigatorul Opera ?
Ei sunt cei care fac limba, nu noi. Mie mi se pare o ipocrizie să vorbim
cu printează și să traducem cu tipărește, doar pe motivul că „așa este
corect”. La fel și cu browser. La fel și cu on-line și off-line, care
apare agresiv prin reclame la televizor, iar noi în traduceri ar trebui
să scriem conectat și deconectat.
> alt atu pentru navigator este că acţiunea pe care o faci cu acest
> „browser" este exprimată în mod frecvent cu „navigate" sau „surf" şi
> nu cu „browse".
Păi tocmai ce spui infirmă susținerea navigatorului. Dacă ei surfează
cu un browser, de ce simțim noi nevoia să navigăm cu un navigator ?
Mişu Moldovan
[snip]
> Dacă în cărți este navigator, înseamnă că este forțat
>
> Eu mă iau după cum se poartă. Cel mai eficient este să cauți prin
> forumuri, unde limbajul este în general corespunzător „trendului”,
> decent, și nu aberant ca pe SMS-uri sau chat-uri.
> În condițiile astea cum vreți ca cineva din publicul care mai scrie
> prin forumuri să primească traducerea mea cu bucurie, dacă eu îi zic
> Navigatorul Opera ?
> Ei sunt cei care fac limba, nu noi. Mie mi se pare o ipocrizie să vorbim
> cu printează și să traducem cu tipărește, doar pe motivul că „așa este
> corect”. La fel și cu browser. La fel și cu on-line și off-line, care
> apare agresiv prin reclame la televizor, iar noi în traduceri ar trebui
> să scriem conectat și deconectat.
Departe de a fi ipocrizie, este de fapt un aspect cât se poate de
practic... Limbajul nostru este unul tehnic, înţeles doar de alţi
iniţiaţi într-ale calculatoarelor. Noi folosim zeci, sute de termeni pe
care românul obişnuit nu îi înţelege. „Online” o mai fi apărând prin
reclame, dar e vorba de reclamele care ţintesc tinerii educaţi, deci de
regulă iniţiaţi într-ale calculatoarelor.
O traducere de free software trebuie să se adreseze unui public mai
larg. Sunt persoane care iau contact pentru prima dată cu un
calculator prin intermediul unui soft localizat de entuziaşti ca noi.
Tatăl meu este unul dintre ei (nu la iniţiativa mea) şi la vârsta lui
nu are habar de aproape nici unul dintre termenii pe care noi îi
românizăm zilnic: brausere, divaisuri etc. Ca tot omul, ştie însă de
„player”, „online” şi chestii de nivelul ăsta. Până acum m-a întrebat
de mai multe ori chestii de genul „Ce e aia browser?”, „Ce aia e
newsletter?” şi sunt convins că dacă în textele respective (în limba
română!) s-ar fi utilizat termeni ca „navigator” şi „mail cu ştiri” ar
fi avut toate şansele să înţeleagă despre ce e vorba.
--
mişu
Nu vă legaţi de termenul „mail” de mai sus, răspundeţi în thread-ul
relevant, care are potenţial...
Cristian Secară
> O traducere de free software trebuie să se adreseze unui public mai
> larg.
De acord. _Și_ inițiaților, _și_ neinițiaților.
> Sunt persoane care iau contact pentru prima dată cu un
> calculator prin intermediul unui soft localizat de entuziaşti ca noi.
> Tatăl meu este unul dintre ei (nu la iniţiativa mea) şi la vârsta lui
> nu are habar de aproape nici unul dintre termenii pe care noi îi
> românizăm zilnic: brausere, divaisuri etc.
Sunt perfect de acord, mai ales că în ultimii doi ani am fost în
aceeași situație cu tatăl meu care nu înțelege mare lucru, nu face
diferența între legătura la internet prin telefon sau cablu, dar ne
audio/vizualizăm prin Yahoo messenger, el făcând clic pe niște butoane
pe care le-a învățat mecanic din mers pentru că nu există Yahoo în
română, iar Gaim este prea rudimentar și nu are audio/video, sau eu nu
știu cum ar putea avea.
Numai că nu oameni ca taică-miu stabilesc viitorul, indiferent că-mi
place sau nu sau îmi e indiferent. Cei ca el (ca și (ne)cunoștințe
de termeni) sunt în scădere, nu sunt o constantă, nu mai vorbesc de
creștere. Vin din urmă generațiile care acum sunt în școli. Ei sunt cei
care vor dicta mâine ce și cum. Pentru ca traducerile să aibă un
viitor, (și) cu ei trebuie să fraternizăm, altfel traducerile vor
îmbătrâni și vor muri odată cu noi *)
Exemplul cu airbag a lui ANdrei mi se pare foarte bun. Cum ar fi să
scrii în ziare sau în revistele auto „vând mașină cu pungă de aer pentru
pasagerul din dreapta” ? Sau ce ar înțelege ceilalți dacă scriu pe un
forum auto că „am făcut la mașina mea o acordare excepțională” ?
Cristi
*) dispariția unei limbi ar putea să facă parte, de fapt, dintr-o formă
de evoluție; cine a citit Sfârșitul Eternității a lui Asimov poate că
știe la ce mă refer; în viziunea autorului, canalizarea forțată a
maselor pe căi cunoscute, bătute și considerate sigure, presupunând că
s-ar reuși așa ceva, poate opri evoluția
Alexandru Szasz
> Exemplul cu airbag a lui ANdrei mi se pare foarte bun. Cum ar fi să
> scrii în ziare sau în revistele auto „vând mașină cu pungă de aer pentru
> pasagerul din dreapta" ? Sau ce ar înțelege ceilalți dacă scriu pe un
> forum auto că „am făcut la mașina mea o acordare excepțională" ?
sunt de acord aici, însă airbag poate fi preluat în română (v. meci,
pulover), în schimb cuvintele care conţin w, k şi y în ele mai greu.
Ştiu că cuvinte ca „FEEDBACK" există în DEX, dar pronunţia lui cu
regulile de pronunţie ale limbii române nu cred că ar satisface pe
nimeni.
Amintesc că nu întotdeauna programatorul alege cea mai bună denumire
pentru un meniu (în engleză) ceea ce nu înseamnă că traducătorul
trebuie să repare asta.
>
> Cristi
>
>
> --
> Cristian Secară
> http://www.secarica.ro/
>
--
Alexandru Szasz
Ionel Mugurel Ciobica
>
>
> Eu mă iau după cum se poartă. Cel mai eficient este să cauți prin
> forumuri, unde limbajul este în general corespunzător „trendului”,
> decent, și nu aberant ca pe SMS-uri sau chat-uri.
Chiar și pe forumuri sînt persoane care nu știu să scrie românește,
nu cred că este locul cel mai potrivit pentru testarea nivelului de
acceptare a unui cuvînt nou de specialitate. Poate doar dacă este
vorba de forumuri de specialitate.
My 2 cents,
Mugurel
Ionel Mugurel Ciobica
> 2007/1/10, Cristian Secară <or...@secarica.ro>:
>
> >Exemplul cu airbag a lui ANdrei mi se pare foarte bun. Cum ar fi să
> >scrii în ziare sau în revistele auto „vând mașină cu pungă de aer
> >pentru
> >pasagerul din dreapta" ? Sau ce ar înțelege ceilalți dacă scriu pe un
> >forum auto că „am făcut la mașina mea o acordare excepțională" ?
> sunt de acord aici, însă airbag poate fi preluat în română (v. meci,
> pulover), în schimb cuvintele care conţin w, k şi y în ele mai greu.
100% de acord aici cu Alexandru. Preluarea unor cuvinte care se scriu
și se pronunță la fel (sau aproape la fel) este ușoară. Dar cuvintele
care conțin w, y, q și k trebuie prelucrate înainte de a fi introduse.
De exemplu nu scriem hydrogen ci hidrogen, nu scriem quartz ci cuarț,
etc. În concluzie, cuvîntul browser nu poate fi acceptat ca atare, (mai
ales că putem folosi cuvîntul navigator). Ar trebui românizat:
brouser, brauser, brouzer, brauzer, sau cum mai poate fi pronunțat...
Numai bine,
Mugurel
Cristian Secară
> Chiar și pe forumuri sînt persoane care nu știu să scrie românește,
> nu cred că este locul cel mai potrivit pentru testarea nivelului de
> acceptare a unui cuvînt nou de specialitate.
Persoane care nu știu să scrie românește sunt peste tot :) dar înțeleg
ce vrei să spui, numai că cine vrea să înțeleagă ce se discută acolo
sau să participe la o discuție, trebuie în primul rând să înțeleagă
termenii folosiți de ceilalți și va trebui să se conformeze uzanțelor
majorității covârșitoare. Iar în cazul browserului majoritatea este
covârșitoare.
Eu știu că tu ai un cui cu caracterele kqwy în limba română, dar ele
există în alfabetul oficial, așa că ghinion :)
Mai degrabă susțin folosirea termenului browser cu speranța că va
ajunge să fie scris bouser (sau cum o fi), la fel cum – în urma
experienței de pe teren – la site prefer să scriu sait decât să-i zic
sit.
Alexandru Szasz
>
> On Wed, 10 Jan 2007 12:30:48 +0100, Ionel Mugurel Ciobica wrote:
>
> > Chiar și pe forumuri sînt persoane care nu știu să scrie românește,
> > nu cred că este locul cel mai potrivit pentru testarea nivelului de
> > acceptare a unui cuvînt nou de specialitate.
>
> Persoane care nu știu să scrie românește sunt peste tot :)
persoane cu cunoştiinţe medii în calculatoare pentru ajutor, foloseam
„şoarece" în loc de „mouse". La prima folosire eram nevoit să explic
cine e şoarecele (scurt). O singură dată. După ~3 astfel de repetiţii,
interlocutorul ajungea să folosească şi el şoarece în discuţia cu
mine. (Am repetat testul şi cu utilizatori avansaţi cu cuvinte ca
bucşă(socket), flux(feed), negustor(merchant)).
Povestea asta o scriu ca argument la faptul că majoritatea de pe forum
copiază termenii de mai sus (vizual). Astfel dacă cineva începe cu
„brauser", sunt şanse ca 1-2 să râdă, dar sunt şanse mai mari ca 10-20
să-l folosească şi ei (cei interesaţi de subiect).
>
> Cristi
>
> --
> Cristian Secară
> http://www.secarica.ro/
>
--
Alexandru Szasz
ANdrei
q şi y, iar noi (şi eu sunt încă generaţie pre-revoluţionară în ceea ce
priveşte alfabetul) l-am învăţat cu aceste litere... Sunt de acord în
principiu cu ceea ce spuneţi voi, dar - fără a ţine aici neapărat de
cuvântul browser - uneori trebuie să fim mai flexibili decât ne place pe
moment. De exemplu nu scriem chilogram, ci kilogram, nu chilometru şi
kilometru, nu scriem bait ci byte, nu prea ne place vizavi ci vis-a-vis
(sintagmă, nu e un exemplu strălucit dar într-un fel se potriveşte), şi nici
ciau (sau ceau) ci ciao, deşi nu se pronunţă "fix" cum se scriu... şi ţinând
cont că am introdus şi q, w, y în alfabet, nu văd de ce fix acestea ar fi
aşa o problemă - repet, nu mă leg aici expres de cuvântul browser, vorbesc
la modul general.
ANdrei Rusan
http://students.oamk.fi/~t6ruan00/
------
Never argue with an idiot. They drag you down
to their level then beat you with experience...
----- Original Message -----
Alexandru Szasz
>
> trebuie să amintim aici şi că părinţii noştrii au învăţat alfabetul fără w,
> q şi y, iar noi (şi eu sunt încă generaţie pre-revoluţionară în ceea ce
> priveşte alfabetul) l-am învăţat cu aceste litere... Sunt de acord în
> principiu cu ceea ce spuneţi voi, dar - fără a ţine aici neapărat de
> cuvântul browser - uneori trebuie să fim mai flexibili decât ne place pe
> moment. De exemplu nu scriem chilogram, ci kilogram, nu chilometru şi
> kilometru, nu scriem bait ci byte, nu prea ne place vizavi ci vis-a-vis
Care e diferenţa dintre „ială" şi „yală"? De ce trebuie scris cu y?
> (sintagmă, nu e un exemplu strălucit dar într-un fel se potriveşte), şi nici
> ciau (sau ceau) ci ciao, deşi nu se pronunţă "fix" cum se scriu... şi ţinând
> cont că am introdus şi q, w, y în alfabet, nu văd de ce fix acestea ar fi
> aşa o problemă - repet, nu mă leg aici expres de cuvântul browser, vorbesc
> la modul general.
>
margine sunt uşor de înlocuit.
Ar fi o problemă pentru că acele litere sunt introduse în alfabet
pentru compatibilitate şi în pronunţie dublează construcţii sau litere
deja existente.
Părerea mea este că însăşi existenţa acelor litere în alfabet arată
incapacitatea celor care reglementează limba română de a adapta
cuvintele importate.
M-a uimit repeziciunea cu care a fost preluat de ziare, televiziuni
noua (sau străvechea) formă „nicio", „niciun". Astfel dacă Academia ar
fi pus în dicţionar fidbec şi nu „feedback" probabil că ziarele şi
televiziunile ar folosi fidbec. Luând în calcul şi trecerea lejeră de
la î la â, nu cred că vorbitorii de limbă reglementează cum se scriu
corect cuvintele, ei se iau după alţii, sau caută în dicţionar.
Concluzia mea este: aveţi putere, folosiţi-o cu răspundere, altfel o
să înfundăm de tot comoara.
--
Alexandru Szasz
Mişu Moldovan
[snip]
> se adapteze dinamic ca să zic așa.
> Probabil că ar trebui plecat de la
> to set = a stabili
> setting = setare
> și văzut dacă „merge”, iar dacă nu, încercate și alte variante.
> Eu personal am preferat să fug de to set = a seta, deși în anumite
> situații se poate întâmpla să nu fie posibilă nicio alternativă.
> Exemple de variații pe aceeași temă:
> Set as default account = Stabilește ca și cont implicit
> Set spell language = Selectează limba ortografiei
> Set as junk mail = Marchează ca spam
> Header name is not set = Numele header-ului nu este definit
> If x is set, displays expr = Dacă x este setat, afișează expr
> (asta habar n-am ce înseamnă)
> Sau aia cu Opera is set to ... = Opera este configurată să ...
Tocmai am dat în Xfce 4.4 de stringul "Set as default printer" şi
pornit să scap definitiv de „a seta” şi „setări” m-am oprit la varianta
„Desemnează ca imprimantă implicită”.
Din cele de mai sus ar fi mers cel mai bine „stabileşte”, dar
„desemnează” mi s-a părut mai bun. În funcţie de context, văd că sunt
multe variante pentru a traduce „to set”, dar niciuna atât de universal
valabilă ca „a seta”... Ştiu, nu e în DEX, deocamdată, pentru că pun
pariu că nu vom scăpa prea curând de ea.
[snip]
--
mişu
Cristian Secară
> Tocmai am dat în Xfce 4.4 de stringul "Set as default printer" şi
> pornit să scap definitiv de „a seta” şi „setări” m-am oprit la
> varianta „Desemnează ca imprimantă implicită”.
Pare corect, dar mi-e teamă să nu fie pre pretențios.
Punctul de referință pentru chestii d'astea eu îl consider a fi
„revocare”, made by Microsoft RO.
Dacă sună în genul ăla, atunci mai bine nu.
Dacă nu sună în genul ăla, atunci e ok pentru a fi folosit.
Revenind, vezi în ce categorie intră.
Mişu Moldovan
> On Sat, 20 Jan 2007 19:26:26 +0200, Mişu Moldovan wrote:
> > Tocmai am dat în Xfce 4.4 de stringul "Set as default printer" şi
> > pornit să scap definitiv de „a seta” şi „setări” m-am oprit la
> > varianta „Desemnează ca imprimantă implicită”.
>
> Pare corect, dar mi-e teamă să nu fie pre pretențios.
>
> Punctul de referință pentru chestii d'astea eu îl consider a fi
> „revocare”, made by Microsoft RO.
Tocmai am mai dat de ceva asemănător în Thunar: "Failed to set default
application for \"%s\"" şi am tradus cu "Nu s-a putut defini aplicaţia
implicită pentru „%s”". Am ceva cu „a stabili”, nu-mi sună bine deloc
ca traducere pentru „a seta”.
Dacă are cineva variante mai bune, să zică...
--
mişu
Alexandru Szasz
ar trebui să fie o chestie de glosar.
Nu mi se pare potrivit „a defini" în situaţia asta ...
„S-a stabilit cine este directorul de vânzări" ~? „S-a definit
directorul de vânzări"
Variante:
„Imposibil de stabilit aplicaţia implicită pentru ..."
„Nu s-a putut stabili aplicaţia implicită pentru ..."
„Eşec la stabilirea aplicaţiei implicite pentru ..."
--
Alexandru Szasz
Cristian Secară
Recitind asta
>> On Sat, 20 Jan 2007 19:26:26 +0200, Mişu Moldovan wrote:
>>> Tocmai am dat în Xfce 4.4 de stringul "Set as default printer" şi
>>> pornit să scap definitiv de „a seta” şi „setări” m-am oprit la
>>> varianta „Desemnează ca imprimantă implicită”.
mi-am dat seama că am scăpat o obiecție: setare ca substantiv nu mi se
pare greșit și/sau nu îmi zgârie urechea, iar dacă a seta poate avea
diverse variante înlocuitoare, setare îl consider de neînlocuit în multe
apariții.
Iar aici eu am mâncat o literă
>> Pare corect, dar mi-e teamă să nu fie pre pretențios.
Era prea, nu pre.
Alexandru Szasz
>
>
> Recitind asta
>
> >> On Sat, 20 Jan 2007 19:26:26 +0200, Mişu Moldovan wrote:
> >>> Tocmai am dat în Xfce 4.4 de stringul "Set as default printer" şi
> >>> pornit să scap definitiv de „a seta" şi „setări" m-am oprit la
> >>> varianta „Desemnează ca imprimantă implicită".
>
> mi-am dat seama că am scăpat o obiecție: setare ca substantiv nu mi se
> pare greșit și/sau nu îmi zgârie urechea, iar dacă a seta poate avea
> diverse variante înlocuitoare, setare îl consider de neînlocuit în multe
> apariții.
E folosit și în alte limbi.
>
> Iar aici eu am mâncat o literă
>
> >> Pare corect, dar mi-e teamă să nu fie pre pretențios.
>
> Era prea, nu pre.
>
> Cristi
>
> --
> Cristian Secară
> http://www.secarica.ro/
>
--
Alexandru Szasz
Eddy Petrișor
Hash: SHA1
Alexandru Szasz wrote:
> 2007/1/21, Cristian Secară <or...@secarica.ro>:
>>
>>
>> Recitind asta
>>
>> >> On Sat, 20 Jan 2007 19:26:26 +0200, Mişu Moldovan wrote:
>> >>> Tocmai am dat în Xfce 4.4 de stringul "Set as default printer" şi
>> >>> pornit să scap definitiv de „a seta" şi „setări" m-am oprit la
>> >>> varianta „Desemnează ca imprimantă implicită".
>>
>> mi-am dat seama că am scăpat o obiecție: setare ca substantiv nu mi se
>> pare greșit și/sau nu îmi zgârie urechea, iar dacă a seta poate avea
>> diverse variante înlocuitoare, setare îl consider de neînlocuit în multe
>> apariții.
> „Stabilire"
> E folosit și în alte limbi.
eddy@bounty ~/usr/traduceri/po-debconf/dpkg-etch $ grep -A 2 -i 'Fail.*set'
po/ro.po
msgid "failed setting the current file position"
msgstr "eşec la memorarea poziţiei curente în fişier"
- --
Regards,
EddyP
=============================================
"Imagination is more important than knowledge" A.Einstein
-----BEGIN PGP SIGNATURE-----
Version: GnuPG v1.4.6 (GNU/Linux)
iD8DBQFFszNiY8Chqv3NRNoRAqk+AKCQZ8asjX7vjqsKVCJLLR+mJzDt1QCgrdIo
eFHmcNqg1BOx8j3eVu/1sDc=
=X3G2
-----END PGP SIGNATURE-----
Cristian Secară
> „Stabilire"
> E folosit și în alte limbi.
Și cum le zici la „setările programului” ?
Alexandru Szasz
>
> On Sun, 21 Jan 2007 11:13:09 +0200, Alexandru Szasz wrote:
>
> > „Stabilire"
> > E folosit și în alte limbi.
>
> Și cum le zici la „setările programului" ?
>
--
Alexandru Szasz
Alexandru Szasz
e de la interfața web Google ...
--
Alexandru Szasz
Cristian Secară
> Văd că și tu ai problema cu ghilimeaua de sus, deci trag concluzia că
> e de la interfața web Google ...
Hm ?
Nu, doar _tu_ ai probleme cu ghilimeaua de sus, care oricum cred că
sunt ghilimele, că ghilimea bănuiesc ori că nu exitsă, ori înseamnă
jumătate dintr-o singură ghilimele :)
Adică mesajul meu era ok, citarea ta din mesajul meu le-a aiurit. Sau
așa percep eu.
Eu nu folosesc Google pentru scris / trimis mesaje pe listă ...
ANdrei
> 'Fail.*set'
> po/ro.po
> msgid "failed setting the current file position"
> msgstr "eşec la memorarea poziţiei curente în fişier"
asta e cu cântec... ar fi o traducere corectă şi exactă pentru
"failed _saving_ the current file position"
dar nu pentru ce era de fapt... eu unul aş înţelege greşit această
traducere, şi în unele cazuri ar putea avea un rezultat nedorit (îmi vin
acum câteva exemple în minte, care ţin de vremea când programam cu algoritmi
genetici, dar asta e offtopic şi neinteresant). Cred că trebuie o atenţie
sporită la asemenea traduceri - nu ştiu cât de important este acest mesaj,
dar în anumite cazuri pentru mine diferenţa asta ar fi fost catastrofală.
ANdrei
Iulian Dogariu
> Și cum le zici la „setările programului" ?
„Parametrii programului".
Mulțumesc francezilor pentru inspirație ;-)
--
{jabber|mailto}:iulianu at gmail.com
GPG Key ID: 0x92B1C594
-- "Live as if you were to die tomorrow.
Learn as if you were to live forever." (Gandhi)
Alexandru Szasz
> On 1/21/07, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> > Și cum le zici la „setările programului" ?
>
> „Parametrii programului".
>
Hm, hm. Parametrii sunt mărimi care caracterizează anumite
proprietăți, primul echivalent fiind „caracteristici". Parametrii nu
prea spun că pot fi schimbați dacă sunt ai programului, ci ei ar
descrie programul.
Al doilea înțeles e din matematică și îl folosesc și când pornesc o
comandă cu o listă de parametrii.
--
Alexandru Szasz