Muzica Veche Club Mix 2020

[Monica Okane]

Asfaltarea străzilor și construcțiile tot mai numeroase de la an la an au făcut n ultimii ani din Vama Veche o stațiune extrem de vie și dinamică. Nu că ar fi dus lipsă de asta n trecut. Majoritatea turiștilor care frecventau Vama Veche nainte de modernizarea șoselei și de deschiderea frontierei erau studenți, elevi, sau persoane care doreau să se rupă de agitația din urban. Dar de la an la an, vizitatorii din Vamă nu mai caută liniște, ci distracție și petreceri, iar vechii vamaioți cu spirit conservator sunt sceptici acestei colonizări culturale.

Unul din localurile responsabile de accelerarea diversității culturale din Vamă este Molotov, un brand/mișcare inițiat de un grup de oameni energici și pasionați de muzică. De la an la an, Molotov prezintă fără inhibiții party-uri cu muzică electronică, ce țin adesea pnă la prnz a doua zi.

Atunci practic am nceput să planificăm mai cu amănuntul, să ne ducem și mai mult n direcția house (fără funk, pop sau altele), ca să ne diferențiem puțin de celelalte locuri din Vamă, să avem deschis 24/7, să bookuim DJi, să investim. Am nceput să lucrăm din ce n ce mai mult cu un singur designer, să ne ocupăm noi de booking-uri și promoting, am mărit echipa de barmani și expertiza de barmanie, am nceput să anunțăm evenimente de weekend și să organizăm spontan și n timpul săptămnii party-uri. Practic, am nceput să fim mai prezenți n ceea ce privește promovarea și să construim o identitate coerentă de locație.

Vama Veche e la fel, de cnd era doar floră, faună și pescari mai jos de șosea și sat, de dinainte să tragă primul om rulota lngă cmpul de spini ca să-și pună cortul, pnă la ultimele hoteluri, buticuri și faleza de asfalt de pe plajă. E n continuă mișcare, dar e la fel.

Indiferent de coloana de mașini de pe șosea dinainte de intrare, cazări epuizate, aglomerație sufocantă sau familii și bătrni care se cazează cu tichete de vacanță, Vama a rămas la fel și plutește deasupra, exact ca la nceput.

Dovezi sunt n continuare tinerii care stau n față la Bibi și cntă la chitară, sau că n fiecare dimineață la răsărit la Ovidiu (adică la Stuf) se aude Bolero-ul lui Ravel, că pnă acum o vreme la Ovidiu ncă se servește cafeaua de mahmureală n cană de lut cu zațul pnă sus, sau că l vezi pe omul mbrăcat n costum dimineața mergnd n picioarele goale, de gt cu un punkist teleleu pe plajă; sunt oameni din tot felul de categorii sociale care leagă prietenii și petrec toată noaptea fără prejudecăți.

Oameni noi vin tot timpul peste tot, din diverse motive. Nu poți să pui un lacăt timpului, unui loc sau oamenilor, altfel am fi tot noi, tot la tot 20 de ani, n aceeași Vamă goală, cu patru rulote, cinci corturi, doi cini, o ladă frigorifică și o boxă pe două scnduri.

Nu credem că prin prisma lucrurilor pe care le facem schimbăm ceva. Nici nu vrem să facem asta. Noi vrem să ne simțim liberi, să prețuim și să păstrăm acest lucru și, n măsura n care reușim, să transferăm această stare și să primim pe oricine.

Am avut bătrni pensionari curioși de ceea ce se ntamplă la noi pe terasă. S-au mprietenit cu noi și am petrecut mpreună toată noaptea; adolescenți nsoțiți de părinți care au rămas toată noaptea, săteni din Vamă sau oameni de prin mprejurimi, locatari din 2 Mai și Mangalia care ne-au devenit prieteni. Oamenii vin la noi nu pentru că facem un lucru anume, sau pentru că l facem n vreun fel, ci pentru că suntem ntr-un fel.

Erau DJi care aveau seturi integrale cu piese de genul, DJi care nici măcar nu aveau nume de DJ, erau prieteni, numele de DJ era prenumele lor, puneau din Winamp și i iubeam. Pe lngă asta, pe vremea aia oricine putea să fie DJ. Și nici măcar nu aveam internet. Dimineața ascultam trip-hop și psy-chill pnă adormeam.

La Vama Nouă (era n spate la Ovidiu) erau petreceri de muzică electronică și after hours nca de prin 2000. Veneau oamenii din Mamaia de la La Mania după ce se termina party-ul acolo, ca să stea la after n Vamă.

Deci, faptul că abia de cțiva ani se anunță petreceri dedicate pe Facebook, cu poster și line-up, e doar hype și ntr-adevăr, atrage un public mai numeros și generațiile mai noi. nsă, așa cum am spus mai sus, nimic nou, doar pe ecrane.

Alegem oameni cu care ne cunoaștem și cu care ne ndrăgim, și ne place ce facem mpreună, att muzical, ct și profesional. Ne place să ne rupem teneșii pe muzică house; pentru restul de preferințe muzicale mergem n altă parte sau acasă.

Anul trecut ne-a venit ideea să ntrebăm cteva cluburi din București dacă i-ar interesa conceptul Molotov Clubnight. Adică să ținem spiritul verii viu, pe timp de iarnă, cu o petrecere, două, și line-up-uri mixte cu anumiți artiști care au prestat pe timpul verii. A fost un pic din scurt anul trecut, nsă anul ăsta ne-am pregătit mai din timp cu propunerea, am ncercat din nou și le-a surs ideea celor de la Eden. Am organizat prima petrecere n decembrie anul trecut. A ieșit foarte mișto. Prin urmare, pe 28 februarie repetăm.

Podcastul de pe pagina noastră de Soundcloud, deschiderea de 1 Mai din Vamă și ncă o vara interminabilă. n plus, ne gndim la un proiecțel nou n zona de producție muzicală. Așa că watch this space.

Electronic Beats uses cookies. Some of them are essential for providing the services of this website, others help us to improve your experience. Some cookies are stored and processed in countries outside the EU. Further information, including location and types of data processing by third-party providers, can be found by clicking "Individual Privacy Preferences" and in our privacy policy.

Romania has a multicultural music environment which includes active ethnic music scenes. Traditional Romanian folk music remains popular, and some folk musicians have come to national (and even international) fame.

Folk music is the oldest form of Romanian musical creation, characterised by great vitality; it is the defining source of the cultured musical creation, both religious and lay. Conservation of Romanian folk music has been aided by a large and enduring audience, also by numerous performers who helped propagate and further develop the folk sound. One of them, Gheorghe Zamfir, is famous throughout the world today and helped popularize a traditional Romanian folk instrument, the panpipes.

The religious musical creation, born under the influence of Byzantine music adjusted to the intonations of the local folk music, saw a period of glory between the 15th and 17th centuries, when reputed schools of liturgical music developed within Romanian monasteries. Western influences brought about the introduction of polyphony in religious music in the 18th century, a genre developed by a series of Romanian composers in the 19th and 20th centuries.

Traditional Romanian music reflects a confluence of sounds similar to Central European (especially Hungarian) as well as Balkan traditional music. In Romanian folk music, emphasis is on melody rather than percussion, with frequent use of the violin for melody. The melody itself and especially the melodic embellishments are reminiscent of music from further south in the Balkans.

In Banat, the violin is the most common folk instrument, now played alongside imported woodwind instruments; other instruments include the taragot (today often the saxophone plays the taragot role in bands). Efta Botoca is among the most renowned violinists from Banat.

Bucovina is a remote province and its traditions include some of the most ancient Romanian instruments, including the țilincă and the cobza. Pipes (fluieraș (small pipe) or fluier mare (large pipe)) are also played, usually with accompaniment by a cobza (more recently, the accordion). Violins and brass instruments have been imported in modern times.

Crișana has an ancient tradition of using violins, often in duos. This format is also found in Transylvania but is an older tradition. Petrică Pașca has recently helped popularize the taragot in the region. Also, in Roșia village are well known two local instruments: Hidede, a type of violin with a trumpet, replacing the resonance box and a type of drum called Dobă.

Dobrujan music is characterized by Balkan and Turkish rhythm and melodicism. Dobrogea's population is ethnically mixed and the music here has a heavier Turkish, Bulgarian, Tatar and Ukrainian import than in the rest of the country.

The typical folk ensemble from Maramureș is zongora[1] and violin, often with drums. Maramureș is a remote province (like Bucovina) and its traditions include some of the most ancient Romanian instruments and peasant music. Its music shares a lot of features with Bucovina. Traditional flutes include the țilincă and Fluierul Gemanat (very similar to the Bulgarian Dvoyanka). Taragot, saxophones and accordions have more recently been introduced. Traditional singing in this region includes doina.

Violin and țambal are the modern format most common in Moldavian dance music. Prior to the 20th century, however, the violin was usually accompanied by the cobza, which, although very rare, is still in use today.[2] Brass ensembles are now found in the central part of the county. Moldavia is also known for brass bands similar to those in Serbia.

Transylvania has been historically and culturally more linked to Central European countries than Southeastern Europe, and its music reflects those influences. The province is tied historically to the smaller western regions of Maramureș, Criana and Banat and they are often referred to collectively as Transylvania.

Violin, kontra and double bass, sometimes with a cimbalom, are the most integral ensemble unit. All these instruments are used to play a wide variety of songs, including numerous kinds of specific wedding songs.

Drum, guitar and violin make up the typical band in Maramureș and virtuoso fiddlers are also popular in the area. In the end of the 1990s, the Maramuzical music festival was organized to draw attention to the indigenous music of the area.

c80f0f1006