nathbjor orlondon dakota

[Karren Bangura]

Limbajul trupului semnifica comunicarea prin intermediul miscarilor sau pozitiei corpului. Poate fi constient sau inconstient.
Acest limbaj este observat de oricine, dar nu i se acorda suficienta atentie. Uneori il ignoram si incercam sa ne ascundem in spatele cuvintelor, dar nu trebuie sa uitam ca nu putem pacali pe oricine.
Copiii reactioneaza la acest tip de limbaj deoarece ei inteleg lumea prin intermediul intuitiei. Acelasi lucru poate fi aplicat in cazul adultilor cand sentimentele sunt cele implicate.


Persoanele care sunt intr-o stare emotionala proasta vor acorda mare importanta acestuia. De fapt, de obicei, aceste persoane retin cea mai mica aluzie gresita a persoanei cu care converseaza. Si de obicei trag singuri concluzii gresite cum ca persoana ar fi plictisitoare sau suparacioasa, astfel combinand orice sens al depresiei si stimei de sine scazute.
O metoda utila de invatare a secretelor limbajului corpului consta in privitul la televizor fara sunet si incercarea de a intelege ceea ce s-a spus prin citirea limbajului corpului. Se va observa ca oamenii spun multe lucruri prin limbajul verbal care este contrazis de catre limbajul corpului, de gesturi si alte cai de comunicare. Mesajele sunt foarte relative.


O trasatura notabila a inceputului de secol 21 este faptul ca limbajul corpului a diferitelor civilizatii devine treptat asemanator. Astfel, un gest facut de o persoana ce traieste in America de Sud, poate fi usor interpretat de persoane din Rusia sau Japonia. Multe dintre acestea se datoreaza efectelor televiziunii, care arata aceleasi metode de lingusire in toate partile globului.

Atentia crescuta la limbajul corpului iti va permite sa observi sentimente ascunse, ideile preconcepute si intentiile sexuale; toate acestea prin intermediul vederii si a altor simturi pe care le folosim la perceperea lumii din jurul nostru.


Limbajul trupului consta in miscarile membrelor inferioare si superioare, pozitia corpului, modalitatea de a sta, expresia fetei, mersul, miscarile oculare si gesturi regulate de tipul miscarii de atingere a parului, atingerea nasului, etc.
Inclinarea capului semnaleaza o persoana pasnica. Aceasta atitudine se considera a fi o consecinta a obiceiului mamei ce isi inclina capul cand te compatimea ca si copil. Iti arata ca nu este suparata pe tine, dar dorea sa iti poarte de grija. De asemenea, mama isi batea usor palmele sau te mangaia usor pe cap, cand dorea sa te consoleze.

Continuam sa facem aceste miscari si dupa ce crestem mari si nu o mai avem pe mama langa noi sa mai faca aceste gesturi. Ne batem usor peste obraji, pe brate sau ne frecam usor mainile.
Este posibil sa iti tii bratele aproape de fata in momentul conversatiei, in general acesta este un semn de nesiguranta. Acelasi lucru se poate spune si despre miscarea de rasucire a mustatii sau a barbii cu degetele, sau de aranjare a parului, de exemplu aranjarea acestuia in spatele urechii.

Cand incercam sa interpretam limbajul corpului, trebuie sa-l interpretam in relatie cu ceea ce s-a spus; altfel pot aparea neintelegeri. Trebuie sa se analizeze ca un intreg. Cateva elemente trebuie sa fie in concordanta daca vrem sa tragem niste concluzii ferme in legatura cu o persoana. Ea sau el fiind o persoana nesigura.


Pentru a ajunge la aceasta concluzie, trebuie sa fim atenti la expresia faciala, la pozitia gurii, miscarea oculara, la retractia si dilatarea pupilara. Cercetarile au aratat ca fata interlocutorului este cea mai de incredere sursa de informatii in legatura cu starea de spirit a unei persoane.
Transmiterea starii de fericire, de surpriza, de suparare sau de multumire se face prin intermediul experientelor vizuale, in timp ce experientele auditoriului comunica teama.

Pentru a constata starea de spirit a interlocutorului, trebuie sa observam musculatura faciala:
- cat de incordati sau relaxati sunt muschii
- cat de fine sunt liniile din jurul gurii
- cum ridurile din jurul ochilor ii fac sa straluceasca de fericire, cand acesta este sentimentul pe care fata vrea sa-l exprime.


Aceleasi caracteristici exprima suparare sau multumire, in timp ce caracteristici mai blande pot exprima bunatate si prietenie - dar retineti: numai daca sentimentele se extind si la nivelul ochilor. O fata care zambeste fara zambetul ochilor trimite semnale de falsitate si neincredere.

Sprancenele care se ridica si coboara rapid semnifica acceptarea contactului social. Daca iti ridici sprancenele si le mentii ridicate pentru o vreme, este semn de surpriza si uimire - poate chiar indignare.
Cand ridicarea sprancenelor este insotita de clipitul din ochi, persoana respectiva incearca sa flirteze. Acest lucru poate cauza probleme.


De exemplu, in Japonia este considerat foarte inadecvat, practic nepotrivit, sa se ridice sprancenele, sub nici o forma.
Lacrimile si rasul sunt forme de expresie pe care le consideram usor de interpretat. Cu toate acestea, lacrimile sunt folosite pentru exprimarea multor lucruri - mahnire, veselie si suparare. Rasul poate fi semn de veselie si prietenie, dar si de multumire si sarcasm. Uneori zambim si daca suntem speriati sau daca experientam ceva foarte infricosator.


Ocazional, persoanele care lucreaza cu oamenii, in serviciul de ajutor social sau sectorul sanitar pot reactiona prin ras daca afla de ceva foarte tragic - maltratare, violenta sau moarte. Acesta pare a fi un raspuns prin care isi protejeaza propria sanatate de groaza multor evenimente cu care se confrunta si care ii pot face sa planga sau sa clacheze.
A fi capabil sa citesti limbajul trupului este un lucru interesant, dar poate fi complicat, deci fiti foarte atenti! Greseli pot fi facute cu usurinta.

In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.

Limbajul trupului este o formă de comunicare non-verbală mentală și fizică a omului, constnd din poziția corpului, gesturi, expresia facială și mișcarea ochilor. Trimiterea și interpretarea acestor semnale se face aproape n ntregime n subconștient.

James Borg spunea că limbajul omenesc constă din 93 la sută n comunicare non-verbală, n timp ce doar 7% din comunicare este formată din cuvinte; [1] Cu toate acestea, Albert Mehrabian, cercetătorul a cărui lucrare din 1960 este sursa acestor statistici, a declarat că asta este o nențelegere a constatărilor.[2].

Limbajul corpului poate oferi indicii cu privire la atitudinea sau starea de spirit a unei persoane. De exemplu, acesta poate indica agresiune, atenție, plictiseală, relaxare, plăcere, distracție sau intoxicație.

Tehnica de "citire" a oamenilor este folosită n mod frecvent. De exemplu, ideea de oglindire a limbajului corpului pentru a ușura comunicarea este frecvent utilizată n timpul situațiilor de interviu. Limbajul corpului poate arăta sentimentele altor persoane, care lucrează n schimbul de alte persoane. Oamenii care au un limbaj al corpului ușor de descifrat și pot dezvălui sentimentele și gndurile. Este important de reținut că unii indicatori de emoție (de exemplu, zmbetul sau rsul atunci cnd fericit, ncruntarea sau plnsul atunci cnd ești trist) sunt n mare parte universale.[4]Cu toate acestea, n 1990 Paul Ekman a extins lista sa de emoții de bază, inclusiv o gamă largă de emoții pozitive și negative. Nu toate din cele care sunt codificate n mușchi faciali.

Semnalele limbajul corpului pot avea un alt scop dect comunicarea. Semnalizatorii clarifică semnalele pentru a indica originea biologică a acțiunilor lor. Comunicarea verbală necesită, de asemenea, limbajul corpului pentru a arăta că persoana cu care vorbim ascultă ceea ce vorbim. Aceste semnale pot consta n contactul cu ochii și nclinarea capului pentru a arăta că nțelegem ce a vrut să spună interlocutorul. Alte exemple ar include: căscatul (somnolența) arată lipsă de interes pentru subiectul conversației. Artiștii de pantomimă utilizează aceste tehnici de a comunica spectacole ntregi fără a spune niciun cuvnt.

Expresiile fizice cum ar fi legănarea minii n semn de salut, arătarea cu degetul, atingerea, aplecarea sunt exemple de forme de comunicare nonverbală. Oamenii muta corpurile lor n timpul comunicării, deoarece, așa cum au arătat cercetările, acesta ajută la ușurarea efortului mental atunci cnd comunicarea este dificilă. Utilizarea expresiilor fizice dezvăluie multe lucruri despre persoană. De exemplu, gesturile pot evidenția un punct de vedere sau un mesaj, postura poate dezvălui interesul sau, dimpotrivă, plictiseala, iar atingerea poate transmite ncurajare sau prudență.[5]

Nencrederea n interlocutor este adesea indicată de evitarea privirii, sau prin atingerea cu privirea a urechilor sau a bărbiei. Atunci cnd o persoană nu este convinsă de ceea ce spune cineva, atenția sa este invariabilă, iar ochii privesc la o distanță mai mare.

Plictiseala este indicată de nclinarea capului ntr-o parte, sau de ochii care privesc direct la vorbitor, dar privirea devine ușor nefocalizată. Un cap nclinat poate indica, de asemenea, un gt inflamat, ncredere sau un sentiment de siguranță (o parte a gtului devine descoperită, deci vulnerabilă). Este practic imposibil să se ncline capul n fața cuiva n care nu avem ncredere sau ne sperie, sau cnd avem tulburări de vedere. De asemeni, ochii neconcentrați pot indica probleme oculare ale ascultătorului.

Interpretarea gesturilor și expresiilor faciale (sau lipsei acestora), n contextul limbajul corpului, poate duce la nențelegeri și interpretări greșite (mai ales n cazul n care limbajul corpului este nsoțit de limbajul vorbit). De asemenea, oamenii din diferite culturi pot interpreta limbajul corpului n moduri diferite.

c01484d022