DEFILEUL DUNARII-CAZANE
marinarul
Al doilea fluviu al Europei ca dimensiuni, dupa Volga, Dunarea isi are
izvoarele pe teritoriul Germaniei, in Muntii Padurea Neagra। In drumul
sau spre varsare, Dunarea strabate Europa de la vest la est pe o
lungime de 2860 km, adunandu-si apele de pe o suprafata de 805.300 km
patrati.
Dunarea se formeaza la Donaueschingen (678 m), din unirea a doi
afluenti de dimensiuni reduse – Brege si Brigach – ce-si au izvoarele
sub Varful Kandel (1241 m). Bazinul Dunarii ocupa 8% din suprafata
Europei, extindandu-se pe teritoriul a opt tari – Germania, Austria,
Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Bulgaria si Ucraina. Fluviul s-
a format la sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului, prin
drenarea unor lacuri de mari dimensiuni, din bazinele Vienei, Panonic
si Pontic – resturi ale Marii Sarmatice, existente inainte de ridicare
muntilor Alpi, Carpati, Dinarici si Balcani. Acolo unde Dunarea a
strapuns aceste bariere montane au fost puse in evidenta vestitele
porti sau defilee, dintre care se remarca Devin si Portile de Fier,
care au separat cursul Dunarii in trei sectoare: superior (alpin),
mijlociu (panonic) si inferior (pontic), acesta din urma identificandu-
se cu sectorul romanesc.
Dunarea strabate regiuni variate sub aspect morfogenetic, munti vechi
hercinici (Padurea Neagra), munti tineri, ce apartin lantului alpino –
carpato – balcanic, podisuri si campii, caracterizate de climate
diferite, de la cel temperat, cu influente oceanice, baltice si
submediteraneene, la cel temperat continental.
Se presupune ca Defileul “Portile de Fier” provine dintr-o veche
stramtoare marina, care facea legatura intre Lacul Panonic, din Vest,
si Lacul Pontic, ce ocupa actualul spatiu al Campiei Romane. cu
timpul, apele fluviului au sapat in sisturile cristaline, granite si
calcare cel mai spectaculos defileu european. Conform unei alte
ipoteze, defileul s-ar fi format prin captarea de catre un rau, ce
curgea spre Lacul Pontic, a unei Dunari vechi, ce curgea spre Lacul
Panonic.
Defileul “Portile de Fier” este caracterizat de o alternanta a
sectoarelor de bazinete depresionare cu sectoare inguste, diferentiate
morfologic si structural. Formele de relief din sectorul de defileu
prezinta o bogatie si varietate iesite din comun. Dincolo de Cazanele
Mari, apele fluviului patrund in micul bazinet Dubova, ce are forma
unui golf cu aspect semicircular. In aval de Dubova, Dunarea patrunde
in Cazanele Mici, formate din Ciucaru Mic (313 m), pe stanga, si Mali
Strbac (626 m), pe dreapta, masive calcaroase de varsta mezozoica. In
acest sector, cu o lungime de circa 3,6 km, albia atinge cea mai mica
latime din defileu, 150 m. Peretii verticali ai Ciucarului Mic au un
aspect ruiniform, pe politele calcaroase facandu-si loc tufarisuri de
liliac salbatic, carpinita si scumpie. In aval, peretele de calcar al
Ciucarului Mic este spintecat de paraul Mraconia, un mic golf al
lacului patrunzand pe Valea Mraconiei spre amonte.