Al doilea fluviu al Europei ca dimensiuni, dupa Volga, Dunarea isi are
izvoarele pe teritoriul Germaniei, in Muntii Padurea Neagra। In drumul sau spre varsare, Dunarea strabate Europa
de la vest la est pe o lungime de 2860 km, adunandu-si apele de pe o suprafata de
805.300 km
patrati.
Dunarea se formeaza la Donaueschingen (678 m), din unirea a doi
afluenti de dimensiuni reduse – Brege si Brigach – ce-si au izvoarele sub
Varful Kandel (1241 m).
Bazinul Dunarii ocupa 8% din suprafata Europei, extindandu-se pe teritoriul a
opt tari – Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Bulgaria
si Ucraina. Fluviul s-a format la sfarsitul Pliocenului si inceputul
Cuaternarului, prin drenarea unor lacuri de mari dimensiuni, din bazinele
Vienei, Panonic si Pontic – resturi ale Marii Sarmatice, existente inainte de
ridicare muntilor Alpi, Carpati, Dinarici si Balcani. Acolo unde Dunarea a
strapuns aceste bariere montane au fost puse in evidenta vestitele porti sau
defilee, dintre care se remarca Devin si Portile de Fier, care au separat
cursul Dunarii in trei sectoare: superior (alpin), mijlociu (panonic) si
inferior (pontic), acesta din urma identificandu-se cu sectorul romanesc.
Dunarea strabate regiuni variate sub aspect morfogenetic, munti vechi hercinici
(Padurea Neagra), munti tineri, ce apartin lantului alpino – carpato –
balcanic, podisuri si campii, caracterizate de climate diferite, de la cel
temperat, cu influente oceanice, baltice si submediteraneene, la cel temperat
continental.
Se presupune ca Defileul “Portile de Fier” provine dintr-o veche stramtoare
marina, care facea legatura intre Lacul Panonic, din Vest, si Lacul Pontic, ce
ocupa actualul spatiu al Campiei Romane. cu timpul, apele fluviului au sapat in
sisturile cristaline, granite si calcare cel mai spectaculos defileu european.
Conform unei alte ipoteze, defileul s-ar fi format prin captarea de catre un
rau, ce curgea spre Lacul Pontic, a unei Dunari vechi, ce curgea spre Lacul
Panonic.
Defileul “Portile de Fier” este caracterizat de o alternanta a sectoarelor de
bazinete depresionare cu sectoare inguste, diferentiate morfologic si
structural. Formele de relief din sectorul de defileu prezinta o bogatie si
varietate iesite din comun. Dincolo de Cazanele Mari, apele fluviului patrund
in micul bazinet Dubova, ce are forma unui golf cu aspect semicircular. In aval
de Dubova, Dunarea patrunde in Cazanele Mici, formate din Ciucaru Mic (313 m), pe stanga, si Mali
Strbac (626 m),
pe dreapta, masive calcaroase de varsta mezozoica. In acest sector, cu o
lungime de circa 3,6 km,
albia atinge cea mai mica latime din defileu, 150 m. Peretii verticali ai
Ciucarului Mic au un aspect ruiniform, pe politele calcaroase facandu-si loc
tufarisuri de liliac salbatic, carpinita si scumpie. In aval, peretele de
calcar al Ciucarului Mic este spintecat de paraul Mraconia, un mic golf al
lacului patrunzand pe Valea Mraconiei spre amonte.