[George Bacovia Nervi De Toamna Comentariu Literar
Abdul Soumphonphakdy
Nascut la 4 Septembrie 1881 la Bacau ; decedat la 22 Mai 1957 la Bucuresti
a fost un scriitor roman, autor al multor volume de proza si versuri scrise conform unor tehnici unice in literatura romana, inspirat de marii lirici moderni francezi
1888 Din cauza inundatiilor din vara anului care au distrus principalele poduri ale orasului de peste Bistrita si Siret si a malariei, Bacovia se imbolnaveste grav de friguri. Nu poate merge la scoala la varsta de 7 ani. Este totusi inscris la un pension din Bacau fara insa a trece examenele de stat.
Tineretea
1894-10-01 Ramane inchis o noapte intreaga, din neatentia paracliserului, in turnul Bisericii Precista din orasul natal. Aceasta intamplare ii va inspira poezia Amurg violet.
1898 Isi pune pe note cateva poezii creatie proprie precum si altele de Mihai Eminescu si Petica. Vadeste mare talent la desen pe care il va indragi pana la moarte. Se dovedeste foarte bun executant la vioara si la alte instrumente din orchestra scolii, pe care o si dirijeaza. Pasiunea pentru vioara va fi insa una care il va urma toata viata . Se evidentiaza la gimnastica.
1899-03-20 Prin intermediul unui student, Ioan Jiuga, prieten al familiei , Bacovia ia contact cu revista Literatorul lui Macedonski. Trimite la redactia revistei poezia Si toate. Se va semna cu V.George marcand totodata debutul literar al lui Bacovia.
1906 Revine la Bacau in noua casa parinteasca din str. Liceului, refugiindu-se in singuratate. De acum dateaza poezia Serenada muncitorului. Incepe sa redacteze poeme in proza , prima dintre acestea fiind Cubul negru. Ii apar poeziile : Rar, Cuptor, Vals de toamna, Matinala, Panorama, Decembrie.
1911-09-01 Reuseste sa absolve Facultatea de Drept , eliberandu-i-se si Cartea de Avocat nr 63. Va plati timp de 10 ani contributia insa nu va profesa nici ca avocat nici ca notar simtind ca aceasta meserie nu este pentru el.
1912 Bacovia este prezent in noua serie a revistei Romanul literar cu poezia Poema in oglinda, iar in Flacara lui C. Banu cu poeziile Nervi de toamna si Amurg antic. La redactia acestei reviste ii va cunoaste pe A. Maniu, I.Pillat si N. Davidescu.
1912 Colaboreaza la Romanul literar al lui Caion . Il regasim suplinitor la Scoala primara din Bacau si la Calugara, suburbie a Bacaului. Colaboreaza la Revista Flacara. Copist la Prefectura din Bacau. Toate aceste meserii pentru a se putea intretine
1914-08-01 Este internat la Sanatoriul de boli nervoase al doctorului Margaritescu din Bucuresti , in urma unei crize de nervi. Toamna se reintoarce la Bacau unde este vizitat de Alexandru Macedonski.
1916-01-30 II apare primul volum de poezii intitulat Plumb, fiind inclusa si poezia cu acelasi nume. Aceste poezii au fost adunate cu greu de catre bunul sau prieten Ion Pillat cunoscuta fiind delasarea lui Bacovia in ceea ce privea viata sa literar-artistica .
1921-03-01 I se reduce postul din lipsa de fonduri si se vede somer. Situatia precara din Bucuresti si locuintele saracacioase in care locuieste il vor determina sa se gandeasca la intoarcerea pe plaiurile natale.
1921-05-01 Este numit sef de birou clasa I la aceeasi Directiune Generala a asistentei sociale , cu o remuneratie fixa lunara de 1115 lei. Va demisiona insa invocand boala de care suferea. Locuieste acum in str. Fundatura Buzesti nr.1.
1924 Ia parte , la Piatra-Neamt, la o sezatoare literara la care mai participa si Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, Goerge Toparceanu, Ion Marin Sadoveanu si alti scriitori si ziaristi .
1925 Este infiintata la Bacau publicatia Ateneul literar, condusa de George Bacovia si Gr. Tabacaru. In aceasta publicatie George Bacovia isi va publica poeme in versuri si in proza si fragmente din romanul liric Cantec tarziu.
1926-04-01 Volumul Scantei galbene este premiat de Societatea Scriitorilor cu un premiu de 10.000 lei. Volumul se bucura de o cronica literara publicata in Viata literara din Bucuresti, purtand semnatura lui I.Valerian.
1926-10-01 Cu sprijinul Agathei, apare volumul de poeme in proza Bucati de noapte. Acest volum cuprindea 40 de pagini in care apareau 8 poeme. Volumul apare la Tipografia Lupra din Bucuresti cu serioase interventii din afara pentru publicarea lui.
1928-06-28 Se casatoreste cu Agatha, femeia ce avea sa-l sprijine si sa ii fie alaturi pana la moarte. La data evenimentului mirii avea 47 respectiv 33 de ani. Tinerii casatoriti se vor muta in Bucuresti, unde Agatha va avea functia de profesoara .
1928-07-01 Liviu Rebreanu, presedintele Societatii Scriitorilor Romani intervine la Ministerul Artelor pentrua obtine o slujba pentru Bacovia. Ion Minulescu, director general in minister, nu-i poate oferi decat un opst de copist de clasa a III a. Stirea il irita pe poet si se soldeaza cu o noua criza.
1929 La diligentele lui Lovinescu apar intr-o a III-a editie comasata volumele de versuri Plumb si Scantei galbene, la Editura Ancora din Prahova. Poetul lasa pe seama prietenilor si a sotiei initiativa reeditarii operei sale . Tirajul este de 3.000 de exemplare, iar drepturile de autor vor fi de 2.000 de lei.
1933 Poetul se stabileste definitiv in Bucuresti, intr-o locuinta primita mostenire de catre sotia sa, pe strada Frasinetului. Astazi aceasta casa este cunoscuta sub numele de Muzeul Memorial George Bacovia
1933-02-01 Inca din vara anului trecut fusese invitat de profesorul D.Caracostea sa vorbeasca in fata studentilor Facultatii de Litere din Bucuresti despre viata si creatia sa. Poetul raspunde acestei invitatii afirmativ.
1936 Are o noua criza de nevroza si este internat la clinica de psihiatrie a Spitalului Central, sub supravegherea doctorului Tomescu. Dupa iesirea din spital in perioada de convalescenta va sta la Busteni.
1943 Intr-o antologie de literatura romana contemporana , Bacovia este prezent cu 14 poezii. Eugen Jebeleanu, Cicerone Teodorescu si Mihai Bernic manifesta interes pentru omul si poetul George Bacovia.
1946-11-01 Cu ocazia implinirii a 50 de ani de activitate literara, este sarbatorit de Ministerul Artelor. Evenimentul este consemnat in presa vremii, iar scriitorul este numit consilier in Ministerul Artelor, care-i acordase si un premiu in bani. La festivitate participa si evoca personalitatea creatoare a lui Bacovia scriitorii : Victor Eftimiu, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, Marcel Breslasu. Bacovia rosteste un cuvant de multumire pentru onoarea care i s-a facut. Eugen Jebeleanu publica un interviu cu Bacovia in nr.42 al revistei Veac Nou. Acest numar omagial mai cuprinde si 5 poezii bacoviene si cateva portrete ale poetului semnate de Florica Cordescu.
De asemena este de remarcat că tehnica sugestiei se opune enunțului explicit, rațional, logic articulat. Poeții simboliști mizează pe colaborarea cititorului, iar sugestia și vagul au avantanjul de a crea posibilitatea unor legături, corespondențe, prin care acesta poate pătrunde dincolo de aparențe, poate ajunge la seminificațiile profunde ale poeziei.
n cazul n care sunetele limbii țin locul imaginii evocative, sau o completează, trezind prin sinestezie diferite senzații, sugernd semnificații vagi, atunci se vorbește de simbolism fonic. Cu alte cuvinte transmiterea semnificațiilor din poezie se realizează prin sugestia sunetelor limbii.
Ca urmare, avnd toate aceste elemente, se poate afirma faptul că simbolismul ilustrează nceputul poeziei moderne deoarece i conferă acesteia statutul de artă supremă și obligația de a căuta mereu noutatea, dar și pentru că i dezvoltă conștiința de a dispune de un limbaj propriu.
Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor/ a legaturilor ascunse dintre lucruri, prin cultivarea senzatiilor coloristice, muzicale, olfactive, uneori in imagini complexe (sinestezii).
Cultivarea simbolului are, de asemenea, o importanta majora in cadrul acestui curent. Utilizat in poezia anterioara (de pilda, la romantici) pentru a exprima, a lamuri, a materializa o idee sau un sentiment (simbolul explicit), la simbolisti, functia simbolului ramane aceea de a sugera (simbol implicit).
Un element definitoriu al poeziei simboliste il reprezinta cautarea muzicalitatii exterioare, obtinuta nu numai prin ritmuri si rime perfecte, ci mai ales prin repetitia obsedanta a unor cuvinte, a anumitor vocale sau a refrenului.
Reprezentantii de seama ai curentului simbolist in Franta sunt: precursorul Charles Baudelaire, autorul poeziei Corespondente, considerata o adevarata arta poetica pentru simbolismul francez, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine (cu a sa Art poetique), Stephane Mallarme.
Simbolismul s-a manifestat in literatura romana aproape sincronic cu simbolismul european, avandu- 1 ca teoreticican pe Alexandru Macedonski, conducator al cercului revistei Literatorul. Initial respins de reprezen-tantii Junimii, de scriitorii de la Contemporanul, ca si de orientarile tradi-tionaliste (samanatorismul si poporanismul), simbolismul romanesc s-a impus prin poeti reprezentativi, dupa anul 1900: Dimitrie Anghel, Stefan Petica, Ion Minulescu si George Bacovia.
Este vorba, in primul rand, de motivul singuratatii, preluat din ro-mantism. Numai ca, la Bacovia, solitudinea devine un sentiment sumbru, apasator, asociat cu spatiul camerei (izolarea) sau cu spatii exterioare: parcul, strazile sau orasul de provincie. in multime, eul poetic bacovian se simte instrainat, inadaptat, fara putinta de comunicare cu ceilalti, rata-ceste fara sens, cu gesturi absurde. Sentimentul inadaptarii produce instrainarea si dorinta de evadare. Motivul solitudinii apasatoare estel elementul de recurenta in volumul de debut, din 1916: Plumb.
Gama de culori este restransa in poezia lui Bacovia, centrata pe cateva motive tipic simboliste: uratul, plictisul, tristetea, monotonia. Esential sugestiva, culoarea, in loc sa reliefeze obiectul, dimpotriva, estompeaza conturul, il dizolva, intr-un fluid unic, in stare sa impuna o anumita stare de spirit. Culorile, ca si instrumentele muzicale, au rolul de a sugera o stare sufleteasca. Astfel, melancolia grava este sugerata de vioara si clavir, in timp ce sentimentul de monotonie este dat de culoarea violet, de armonica si fanfara. Violetul indica, de asemenea, un doliu cosmic. Nevroza este sugerata de verde crud, roz si albastru, muzical ea fiind sustinuta de violina si de flaut. Galbenul sugereaza, asa cum insusi poetul declara, depresia. Culorile intense, stralucitoare, cu scaparari pretioase ca aurul releva o stare crepusculara. Albul statuilor pe care se lasa un apus de soare maret releva o stare crepusculara. Negrul, limita cromatica, suscita limita depresiva, ca in poezia cu acest titlu.
795a8134c1