Tapu Ticu Merge La Scoala
Marisa Jeppesen
3 Copyright 2014 Galati University Press Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă n nicio formă fără acordul scris al editurii. COLECTIV DE REDACŢIE Prof. dr. ing. Liviu Stoicescu Prof. dr. ing. Nicolae Oancea Prof. dr. ing. Cătălin Fetecău TEHNOREDACTAREA LUCRĂRII Octaviana Marin Ş.l. dr. ing. Nicuşor Baroiu Coperte Algorithm+ Colecţia Ştiinţe Inginereşti Galati University Press Cod CNCSIS 281 Editura Universităţii Dunărea de Jos Str. Domnească, nr. 47, Galaţi, ROMNIA Tel ; Fax: g...@ugal.ro REFERENT Prof. dr. ing. Elena Mereuţă ISBN Tipărit la Editura Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi
4 CUPRINS 1. Mulţumiri Cuvnt nainte.. 3. Scurt istoric.. 4. Cadre didactice care au funcţionat n facultate, profesori fondatori ai specializărilor Facultăţii de Mecanică In memoriam Distincţii academice doctor Honoris Causa ale Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi Centre de cercetare ale Facultăţii de Mecanică Asociaţii ştiinţifice Dinamica componenţei catedrelor din Facultatea de Mecanică n perioada Şcoala doctorală n Facultatea de Mecanică Teze de doctorat elaborate n cadrul facultăţii de mecanică Asociaţia Absolvenţilor Facultăţii de Mecanică din Galaţi. 12. Absolvenţii Facultăţii de Mecanică Institutul Politehnic din Galaţi Universitatea Dunărea de Jos Galaţi Absolvenţi ai Facultăţii de Mecanică care au studii de doctorat n străinătate. 14. Gnduri
6 1. MULŢUMIRI Lucrarea de faţă este o operă colectivă datorată activităţilor desfăşurate de mai mulţi colegi cărora conducerea Facultăţii de Mecanică le aduce sincere mulţumiri. Astfel, aducem mulţumiri şefilor de departamente, n exerciţiu n această perioadă: Prof. dr. ing. Lorena Deleanu, Prof. dr. ing. Viorel Păunoiu, Conf. dr. ing. Mugurel Burciu, pentru materialele trimise privind cercetarea şi laboratoarele de cercetare ale catedrelor, profesorului Stoian Constantin, pentru deschiderea de care a dat dovadă, ntr-o lungă perioadă n care au fost extrase din documente şi redactate listele de absolvenţi; profesorului Liviu Stoicescu, pentru atenţia cu care s-a aplecat pentru redactarea unor capitole importante ale lucrării, de asemenea, domnilor profesori Ion Ioniţă şi Iosifescu Constantin, pentru documente şi sugestii n elaborarea lucrării. De asemenea, aducem mulţumiri colegilor: Prof. dr. ing. Gabriel Andrei, Prof. dr. ing. Ioan Baicu, Prof. dr. ing. Elena Scutelnicu, Conf. dr. ing. Nicolae Diaconu, Ş.l. dr. ing. Rusu Carmen, pentru materialele puse la dispoziţie colectivului de redactare. Mulţumiri aparte aducem colegului nostru, Ş.l. dr. ing. Nicuşor Baroiu, pentru redactarea multor imagini, pe care le conţine lucrarea. Lucrarea a fost posibilă şi prin efortul de redactare efectivă, făcută cu multă dăruire de doamnele Octaviana Marin, din departamentul de Inginerie Mecanică şi Mirela Srmaru, din departamentul de Ingineria Fabricaţiei. Aducem mulţumiri Secretariatului Facultăţii de Mecanică pentru tot sprijinul oferit, prin documentele necesare pentru realizarea listelor de absolvenţii ai facultăţii n cei 60 de ani cuprinşi aici. Totodată, aducem mulţumiri, serviciului Arhivare al Universităţii, pentru aducerea la lumină a unor date şi evenimente, demult petrecute n facultăţii. Facultatea de Mecanică mulţumeşte, cu această ocazie, tuturor colegilor, nu puţini la număr, care au elaborat şi semnat paginile de evocare a foştilor profesori ai Institutului Politehnic din Galaţi, şi, din 1974, a Universităţii Dunărea de Jos. Ne exprimăm gratitudinea faţă de onoraţii profesori din ţară şi străinătate, foştilor şi actualilor studenţi, care au transmis, către noi, gnduri de apreciere a profesorilor universităţii noastre şi a şcolii, n general. Mulţumim post mortem şi profesorului Ion Brezeanu care a publicat n anii 1990 şi 1998 două volume despre Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, care ne-au scutit n multe rnduri ca documentare. Autorii 5
8 2. CUVNT NAINTE Facultatea de Mecanică - 60 de ani de Tradiţie, Competenţă, Performanţă! Acum doi ani, n calitate de Decan al Facultăţii de Mecanică, mi-am propus să dau viaţă unei monografii, prin recuperarea, reabilitarea şi reconsiderarea imaginii personalităţilor care şi-au lăsat amprenta asupra Facultăţii de Mecanică. După o muncă asiduă făcută cu multă pasiune, autorii acestei monografii, Prof. dr. ing. Liviu Stoicescu şi Prof. dr. ing. Nicolae Oancea, au reuşit să consemneze evenimentele care s-au plămădit n Facultatea de Mecanică şi personalităţile care au contribuit la formarea şi dezvoltarea acestei instituţii şi, n felul acesta, să arate ce a reprezentat Facultatea de Mecanică n spaţiul ştiinţific şi spiritual de la Dunărea de Jos n care s-au format generaţii ntregi de ingineri. Monografia Facultăţii de Mecanică reprezintă o ntoarcere n timp, dar şi scoaterea la iveală a identităţii şi coordonatelor esenţiale de la formare pnă n prezent. n acelaşi timp, această lucrare orientează studenţii pe calea dreaptă a ingineriei şi a respectului faţă de valori. Cunoscnd istoria, poate vom ajunge să preţuim mai mult prezentul şi să apreciem cum se cuvine calificativul de inginer, care n perioada interbelică, reprezenta un homo technicus, o figură importantă care personaliza talentul, creativitatea şi ingeniozitatea. De la nfiinţare şi pnă n prezent, numeroşi absolvenţi ai Facultăţii de Mecanică au devenit personalităţi de marcă n domeniile nvăţămntului superior şi ale cercetării ştiinţifice, n creaţia literar-artistică şi tehnico-ştiinţifică, n spaţiul mass-media, n viaţa economico-socială, reuşind, astfel, să impună numele şi renumele instituţiei noastre. 7
9 Mărturisesc că sunt un produs al Facultăţii de Mecanică, iar soarta ei m-a preocupat şi mă preocupă de mulţi ani. De Facultatea de Mecanică mă leagă amintirile copilăriei, ascensiunile vieţii şi chiar ntreaga procesiune a vieţii. Sunt mndru că m-am format la Facultatea de Mecanică, că am crescut profesional n vatra acestei instituţii şi am primit nvăţături alese de la profesorii care ne-au iniţiat n tainele disciplinelor pe care le predau, dar nu au uitat să ne nveţe să fim oameni ntre oameni, nu oameni printre idei. Cu trecerea timpului, Facultatea de Mecanică s-a transformat n profunzime, n realităţile ei, n idealurile ei. n creuzetul fostului pension Notre Dame de Sion s-au contopit moştenirea a 60 de ani alături de o viziune modernă asupra educaţiei, rezultatul fiind Facultatea de Inginerie, angajată n mod ferm pe calea educaţiei de performanţă, integrată n spaţiul european al nvăţămntului superior. Astăzi, pentru Facultatea de Mecanică, o istorie se ncheie şi o alta prinde contur. Sunt convins că Facultatea de Mecanică, n noua ei formă, va reuşi să redescopere gustul marilor idealuri şi să redevină fundamentul dezvoltării şi evoluţiei ingineriei la Dunărea de Jos. Şi pentru că orice instituţie trăieşte prin oamenii săi, mulţumesc cadrelor didactice, absolvenţilor, personalului tehnic şi administrativ, care, au sfinţit de-a lungul anilor acest spaţiu universitar gălăţean. Mulţumesc şi pe această cale distinşilor profesori Liviu Stoicescu şi Nicolae Oancea care au depus un efort susţinut pentru apariţia acestei lucrări. Şi nu n ultimul rnd, poate chiar n primul rnd, mulţumesc prietenilor Facultăţii de Mecanica pentru gndurile transmise. Fie ca Bunul Dumnezeu să vegheze ca acest sanctuar al ingineriei să dăinuiască n timp! Vivat, Crescat, Floreat! Prof. dr. ing. Cătălin FETECĂU Decan al Facultăţii de Mecanică
10 SCURT ISTORIC 3. Facultatea de Mecanică a luat fiinţă prin H.C.M. nr. 14/9 ianuarie 1954 la Institutul Tehnic Galaţi (nfiinţat prin H.C.M. nr. 2727/1953), care la rndul său era urmaşul Institutului Mecano - Naval din Galaţi ( nfiinţat prin H.C.M. nr. 1050/2 octombrie 1951 cu două facultăţi: cea de Construcţii navale şi cea de Exploatarea navelor şi porturilor). Trecerea de la Institutul Mecano - Naval la Institutul Tehnic s-a făcut n toamna anului 1953, cnd s-a mutat, de la Constanţa Institutul de Pescuit şi Piscicultură, la Galaţi, sub forma unei Facultăţi de Piscicultură. Clădirea Facultăţii de Mecanică n prezent şi la nceputul Sec. XX (vedere din curtea interioară) Institutul Tehnic din Galaţi a funcţionat la nceput ( ) n următoarea structură: - Facultatea de Mecanică cu secţiile: Construcţii navale şi Maşini navale (nvăţămntul naval a fost creat la Galaţi n 1951, prin admitere n anul I la Galaţi şi cu anul II prin transfer de la Facultăţile de Mecanică din Braşov şi Cluj, iar n toamna lui 1952 completat prin transfer n anul III al unor studenţi de la Institutul de căi ferate din Bucureşti şi n anul IV al ultimei promoţii de navalişti formată la Institutul Politehnic din Bucureşti); - Facultatea de Exploatare a navelor şi porturilor cu secţiile de: Exploatare a navelor şi porturilor şi de Piscicultură (secţia de Exploatare a navelor şi porturilor a fost creată la Galaţi prin admitere n 1951 şi s-a lichidat, ultimii studenţi absolvind n 1959). n toamna anului 1955, s-a transferat de la Bucureşti la Galaţi Institutul de industrii alimentare, nfiinţat n Ca urmare, Institutul Tehnic se transformă n Institutul Politehnic. Astfel, n anul universitar 1955/1956 Institutul Politehnic din Galaţi funcţionează cu două facultăţi: - Facultatea de Mecanică cu secţiile: Nave şi instalaţii de bord, Exploatarea navelor şi porturilor, Utilaj pentru industria alimentară (formată prin transferul Facultăţii de Maşini şi utilaj pentru industria alimentară de la Institutul de industrie alimentară Bucureşti); - Facultatea de Tehnologia produselor alimentare şi tehnica pescuitului. 9
11 Clădirea Facultăţii de Mecanică n prezent şi n anul 1901 (vedere din strada Domnească) n anii 1956/1957, 1957/1958, 1958/1959 şi 1959/1960, Facultatea de Mecanică a primit cifre de şcolarizare (10 locuri anual) numai pentru secţia Nave şi instalaţii de bord, celelalte două secţii (Exploatarea navelor şi porturilor şi Utilaj pentru industria alimentară) lichidndu-se. ncepnd din anul universitar 1960/1961, prin Ordinul Ministrului nvăţămntului şi culturii nr. 3326/30 august 1960 emis pe baza H.C.M. nr. 3225/1960, n cadrul Facultăţii de Mecanică a Institutului Politehnic din Galaţi funcţionează următoarele trei secţii cu cursuri de zi: - Nave şi instalaţii de bord, cu durata de 6 ani, - Tehnologia construcţiilor de maşini, cu durata de 5 ani, - Frigotehnie, cu durata de 5 ani. Prin adresa M.E.I. nr /19 august 1963, se nfiinţează ncepnd din anul universitar 1963/1964 şi cursuri serale de ingineri la secţia de Tehnologia construcţiilor de maşini cu durata de 6 ani. Aceste cursuri serale de ingineri T.C.M. nu au mai primit cifră de şcolarizare n anul 1968/1969. Tot atunci, s-a redus durata cursurilor de la secţia de Nave şi instalaţii de bord la 5,5 ani. ncepnd cu anul universitar 1972/1973, prin H.C.M. nr. 698/16 iunie 1972, structura Facultăţii de Mecanică a căpătat cursuri de subingineri la zi şi la seral avnd următoarea structură: A. Ingineri, cursuri de zi, la secţiile: - Nave şi instalaţii de bord, cu durata de 5,5 ani; - Tehnologia construcţiilor de maşini, cu durata de 5 ani; - Frigotehnie, cu durata de 5 ani; B. Subingineri, cursuri de zi şi seral, la secţiile: - Tehnologia prelucrării la rece; - Construcţii corp nave; - Instalaţii navale de bord. Prin H.C.M. nr. 647/1973, n anul universitar 1973/1974, au apărut n cadrul Facultăţii de Mecanică noi specializări la subingineri organizndu-se cursuri serale şi n ntreprinderi. Structura facultăţii cuprindea, pentru anul I: A. Ingineri, cursuri de zi cu durata de 5 ani, la secţiile: - Nave şi instalaţii de bord; - Tehnologia construcţiilor de maşini; - Frigotehnie. 10
b37509886e