Comentarea Unei Poezii

[Vira Bhakta]

Vezisau simți ceva care ți-ar plăcea să fie pus n cuvinte, dar atunci cnd ajungi la biroul tău și iei stiloul n mnă, ți pierzi brusc ideea. Poezia poate fi un mod minunat pentru a-ți exprima sentimentele și de a le pune pe acestea n cuvinte.

Din păcate, doar gndul de a sta jos și a scrie o poezie poate fi extrem de intimidant, motiv pentru care att de puțini dintre noi ncercăm acest lucru. Lăsăm acele mici momente de inspirație zilnică să plutească, nu le oferim niciodată șansa de a deveni cuvinte care trăiesc pentru totdeauna.

Există multe tipuri de poezii, fiecare cu propriile reguli și caracteristici unice. Unele forme au formate și scheme de rime foarte specifice. n timp ce aceste reguli oferă structură, ele pot ngreuna lucrurile și pentru scriitorii care ncă nu au nvățat să stăpnească măsura sau rima. Acesta este motivul pentru care se recomandă adesea ca ncepătorii să nceapă cu versuri libere, care nu au nicio regulă.

Cu acest tip de vers, poeții sunt liberi să decidă schema rimei (dacă doresc una), ritmul, măsura și lungimea. Acesta este și stilul folosit n majoritatea poeziei contemporane. Dacă optezi pentru rime, nu forța cuvintele.

Pastelurile, bogate n imagini artistice (vizuale, olfactive și auditive) exprimă sentimentele poetului n mod direct, prin intermediul descrierii și al epitetelor, comparațiilor și al personificărilor. Autorul creionează un tablou al naturii avnd n prim-plan elementele ale naturii pe care le descrie.

Dacă vrei să exersezi scrierea poeziei, dar nu ești sigur despre ce să scrii, nu te speria. Ca n orice fel de scriere creativă, nu trebuie deocamdată să privești mai departe de locurile, lucrurile și oamenii din viața ta de zi cu zi pentru a găsi inspirație.

ntreabă-te de ce scrii o poezie: să poți surprinde pentru totdeauna un moment special? Să poți descrie frumusețea naturii sau esența unei persoane? Vrei să i faci pe cititori să rdă, să plngă, să-i pui pe gnduri sau să se simtă inspirați?

Probabil ai auzit despre importanța de a arăta n loc de a povesti pur și simplu. Aceeași idee se aplică și poeziei. n loc să spui cititorilor tăi un moment sau o experiență, arată-le folosind imagini. Fă-i să se simtă ca și cum tocmai au intrat n scenă cu tine și pot vedea totul.

De asemenea, reține că, cu fiecare cuvnt, apare o oportunitate de a adăuga un sens nou. Poți studia unele dintre cele mai comune simboluri din literatură pentru a alege imagini care vor aduce un plus de profunzime poeziei tale.

Clișeele nu se limitează doar la expresii excesive. Poate ai observat că multe filme sau cărți repetă aceleași teme obosite pe care le-ai văzut deja de zeci de ori. ncearcă să nu faci la fel n poezie.

Pentru a evita clișeele, scrie numai despre ce poți. Fă-ți o listă de idei bazate pe experiențele tale sau subiecte despre care te simți confortabil să scrii despre ele. Dacă ți poți pune sentimentele sau experiențele n cuvinte fără a reutiliza expresii sau teme suprautilizate, despre asta ar trebui să scrii.

Cuvintele concrete descriu lucruri pe care le putem simți, n timp ce limbajul abstract descrie concepte sau sentimente. Problema limbajului abstract este că multe concepte sau sentimente poartă semnificații diferite pentru oameni diferiți.

Dacă te poți descotorosi de un cuvnt fără a pierde emoția sau sensul din poezia ta, atunci acest cuvnt nu este necesar. Am menționat că imaginile și limbajul viu sunt esențiale pentru o bună poezie. ndepărtează cuvintele care nu sunt esențiale. A fi descriptiv nu nseamnă a adăuga o mulțime de cuvinte, adjective etc.

După ce ai o primă versiune, lasă poezia deoparte pentru cteva zile nainte de a reveni la ea. Dacă petreci zile la rnd examinnd aceleași cteva fraze de mai multe ori, este posibil să pierzi ceva important sau să pierzi din vedere imaginea de ansamblu.

Cu ochii proaspeți, caută orice poate fi confuz sau greu de urmărit pentru cititorii tăi. Nu uita că cititorii tăi nu-ți pot citi gndurile. Doar pentru că ți este ceva clar, nu nseamnă că va fi att de evident pentru toți ceilalți.

Foarte puțini oameni ies n evidență suficient și ajung să facă ce fac toți ceilalți. De-a lungul carierei de poet, poți ncălca regulile. Uită de norme. Pnă la urmă nu scrii pentru vreo companie sau pentru altcineva, scrii pentru tine. De aceea, ți este permis să ai un stil al tău.

De asemenea, nu uita că originalitatea este lipsă de informație. Dacă vrei să scrii poezie de calitate trebuie să te documentezi, să citești ce au scris și alții naintea ta. Altfel, poți avea impresia că ești original, dar de fapt s-a mai scris.

Cea mai bună va reieși cnd vei aborda subiecte, experiențe, stiluri și teme care te sperie sau care te pun pe gnduri. Acest lucru este valabil pentru orice fel de scriere, dar mai ales pentru poezie.

Pastelul "Vara" face parte din al doilea volum de poezii - "Pașii profetului" [1921] - n care Blaga ilustrează o posibilă fericire a omului n spațiul rustic, natura fiind o permanentă sursă de ncntare și bucurie interioară. Poezia "Vara" nu este un pastel prin care sa fie descris un peisaj din natură, n genul celor create de Alecsandri sau Coșbuc, pentru Lucian Blaga natura nconjurătoare este numai un punct de plecare pentru meditație, pentru cugetare.

Titlul poeziei semnifică anotimpul descris n această poezie, exprimat prin substantivul nearticulat "vară", care sugerează un spațiu nelimitat și un timp ncremenit n arșița dogoritoare.

Deși poetul nu compune un tablou al naturii, poezia "Vara" are cteva elemente de pastel, mbinnd ,,imaginile vizuale" cu cele ,,auditive" și apelnd la figuri de stil, mai ales la personificări. "Cuvntul-cheie" al poeziei este ,,dogoare", care formează singur un vers și care este marcat prin izolare, constituindu-se ntr-o strofă. ,,Dogoare" este principala caracteristica a anotimpului static, de nemișcare, sugernd și starea spirituală a eului liric, arșița din sufletul său.

Spațiul terestru evocat este caracteristic satului și ilustrează totodată munca oamenilor. Substantivele: ,,pămntul", ,,lan de gru", ,,grăunțele", ,,flori de mac" denumesc elementele concrete ale planului terestru, care este nemărginit, se-ntinde pnă ,,la orizont". Imensitatea spațiului este sugerată de versul ,,Pămntu-ntreg e numai lan de gru", care exprimă admirația poetului pentru strădania și hărnicia oamenilor. Versurile: ,,n soare spicele și țin la sn grăunțele /ca niște prunci ce sug" evidențiază armonizarea cerului cu pămntul, realizată printr-o comparație personificatoare, implicnd omul, care simte o fericire a mplinirii depline.

Cuvntul-cheie, ,,dogoare", nearticulat pentru a accentua mai expresiv intensitatea căldurii, precum și detaliile despre ivirea "la orizont", n depărtarea cea mai ntinsă pe care o poate cuprinde privirea, a unor ,,fulgere fără glas" ce ,,zvcnesc" ritmic sugerează tabloul static și arzător al zilelor de vară. n ultima strofa a poeziei se manifestă stări elegiace și atitudini meditative ale poetului. Principala figură de stil este personificarea, armonizarea spicelor ce-și ,,țin la piept grăunțele/ca niște prunci ce sug" cu omul, principalul beneficiar al roadelor. Timpul, personificat și el se scurge ncet, ,,și ntinde leneș clipele", apoi adoarme ,,ntre flori de mac". El capătă dimensiuni umane, deoarece la ,,ureche-i țrie un greier". Imaginea auditivă a greierilor constituie o muzică ancestrală, cosmică, n armonie desăvrșită cu pămntul și roadele sale.

Imaginile vizuale, exprimate printr-o comparație cu rol metaforic, se completează cu imagini motorii realizate prin verbe care au sens de mișcare bruscă și surprinzătoare: ,,... fulgere fără glas/ zvcnesc din cnd n cnd/ ca niște lungi picioare de păianjen - smulse / din trupul care le purta".

Imaginile auditive sunt ilustrate de ,,cntec de lăcuste" și de țritul greierilor: ,,La ureche-i țrie un greier", ce se constituie ntr-o muzică ancestrală, cosmică. Lăcustele și greierii cntă pămntului ntreg și timpului oprit n somn din curgerea lui, amplificnd starea de meditație și reflecție a poetului.

Personificarea ,,fulgere fără de glas" sugerează absența tunetelor, fenomenul fiind astfel umanizat, lipsit de agresivitate sonoră; comparația ,,fulgere ca niște lungi picioare de păianjen-smulse/ din trupul care le purta" semnifică amploarea amenințătoare prin care fenomenul naturii prevestește schimbarea vremii caniculare

Scrierea cu litera mică la nceputul unor versuri din poezie este o caracteristică a poeziei moderne, specifică liricii lui Lucian Blaga și sugerează continuitatea ideilor exprimate anterior, procedeu prozodic numit ingambament (scindare a unei unități lexico-sintactice prin dispunerea ei n versuri diferite).

Poet profund original și interiorizat, Lucian Blaga percepe natura adnc n sufletul său, care este plin de ncntare și beatitudine. Poezia "Vara" este, așadar, un pastel spiritualizat, o descriere a cadrului realizată cu stări și sentimente, un peisaj stilizat.

Elevii au la dispoziție o săptămnă pentru a reciti poeziile studiate, sau pentru a găsi alte poezii cu tema primăvara pe internet. Poeziile trebuie analizate pentru ca apoi fiecare să-și compună propria poezie cu ajutorul cuvintelor proprii. Poezia nu trebuie să depășească două strofe.

Să redea, cu cuvinte simple, elemente de analiză a unei poezii (ritm, rimă, accent, măsură etc.)

Să compună o poezie de maxim două strofe despre primăvară, folosind modele studiate n clasă sau modelele de pe internet

Elevii vor reciti poeziile studiate n clasă, vor căuta pe internet alte poezii pe tema primăvara. Astfel, se deschide pofta pentru citit. Apoi toate cuvintele care i-au impresionat, sau le-au trezit curiozitate vor fi alese și mpreună cu cuvintele proprii vor fi aranjate ntr-o poezie proprie. Creativitatea copiilor este foarte importantă pentru actul educativ. Se urmărește prin acest exercițiu temă și creativitatea fiecărui elev n parte. n momentul nregistrării și reascultării propriei creații, realizează dacă textul astfel creat are sau nu valoarea unei poezii.

3a8082e126