Etimologie

[Florin Croitoru]

Aproape toată etimologia făcută în trecut de savanții romîni și străini este greșită. Nici alți savanți nu fac excepție. Azi arăt etimologia cuvîntului BÎRLOG, făcută greșit de Mihai Vinereanu. D-lui scrie așa: „ 

bârlọg – 1. adăpost în care se retrage ursul în timpul

hibernării; 2 (fig.) culcuş, ascunziş.

V.sl. brŭlogŭ „bârlog, vizuină” (Miklosich, Slaw.

Elem., 15; Cihac, II, 9; Cioranescu, 875; cf. scr.

brlog, rut. berlog, pol. barlog, rus. berloga, alb.

borlog, mgh. berlog, ngr. µπρολογο.

Dacă forma veche slavă este brŭlogŭ, cu metateză, nu

se explică de ce în limbile slave moderne apare fără

metateză, cum apare de altfel şi în albaneză şi

maghiară. Totuşi la Vasmer forma apare fără

metateză. Vasmer (I, 80) asociază forma v.sl. berlogŭ

cu lituan. burla „noroi, excremente” şi cu lituan.

burlungis „loc mlăştinos”, ceea ce este lipsit de sens.

În schimb, Karlovici şi Korbut (cf. Vasmer) trimit la

n.g.s. Bärenloch, ipoteză respinsă de Vasmer, în mod

nejustificat. Cuvântul este un împrumut dintr-un

dialect est-germanic (gepid) în stră-română, din care

s-a putut răspândi apoi în limbile slave, dar şi în

celelate limbi balcanice, dintr-o formă veche

germanică *barloch, *berloch. Tribul germanic al

gepizilor trăia în Transilvania de vest pe la jumătatea

mileniului I, d.Ch., dar şi după aceea şi nu au părăsit

aceste teritorii ca ostrogoții şi vizigoții, asimilându-se

populației geto-dace autohtone. În română are doar

sensul de „ascunzătoare, loc de hibernare al ursului”

şi nu se foloseşte cu referire la vizuina altor animale

sălbatice, ceea ce justifică originea veche germanică

a acestei forme în limba română. Poate fi considerat,

prin urmare, de origine veche germanică, mai precis,

din dialectul gepidic. (sfîfrșitul citatului)

Comentariu: „Cuvântul este un împrumut dintr-un

dialect est-germanic (gepid) în stră-română” (Vinereanu)

Asta nu e decît o închipuire. Nu este atestată vreo populație germanică în antichitate la Est de Elba. Populațiile despre care scriu istoricii germani, dar și alții, care s-ar fi aflat o perioadă pe teritoriul de azi al Poloniei, nu sînt dovedite cu nimic! Goți, gepizi, vandali, longobarzi, nu sînt dovediți nici în Polonia și nici în Scandinavia sau prin alte părți ale Europei.  Nici în Ardeal nu este atestată populație germanică (gepizi). Asta nu e decît o închipuire a unor istorici germani și austrieci, care a fost preluată fără discernămînt de mulți alți istorici printer care și români. Astfel de teorii  au fost făcute ca să justifice expansiunea  Austriei și a Germaniei. Există cîteva tezaure descoperite în Ardeal, atribuite fără nici o bază serioasă gepizilor germanici. Astfel artefacte care ne atestă pe noi sînt furate de către savanți josnici străini, iar științificii noștri din trecut și de azi nu spun nimic sau confirmă pe hoții austrieci și germani. Ce să spună unul precum Coriolan Horațiu Crișan, care a fost invitat la Viena la specializare? El spune că...OMAHARUS a fost un rege gepid, iar dovada ar fi acest nume înscris pe un inel ce face parte din Tezaurul de la Apahida. Pe inel scrie OMHELKUS cu litere grecești, nu latine!!

Este de observant că BÎRLOG are aceeași rădăcină ca și BÎRLAD. Rădăcina este BÎR, cu care sînt formate numeroase cuvinte în romînește, ca de ex: a bîrîi (pe cineva la cap), bîrsă (o parte a plugului), bîrnă, bîrfă, bîrzoi, bîrligat, bîrsană (oaie cu lîna aspră), prin urmare bîrlog este un cuvînvt format în limba romînă, nu luat din altă limbă. Procedeul 

d-lui Vinereanu este lafel de urechist ca și cel al latinomanilor de genul PĂMÎNT  din PAVIMENTUM. Dl Vinereanu a asociat greșit pe bîrlog cu germanul Bärenloch (berenloh) și pt că BÎRLOG se folosește în romînețte doar în cazul ursului, a tras concluzia că musai acesta vine din BERENLOH. 

[Florin Croitoru]

Anunț că dl Mihai Vinereanu a publicat o nouă carte care se numește FONDUL PRINCIPAL LEXICAL AL LIMBII ROMÂNE. Ion Coja s-a lăudat intr-un email către mine anul trecut că va scrie el prefața acestei cărți. Eu i-am răspuns că mă îndoiesc de asta. Bănuiesc că dl Vinereanu nu ne va da și nouă o parte din această carte în format electronic. Nici nu merit eu, desigur, pt că îl contrazic. 

[Florin Croitoru]

Am niște etimologii pe care le consider bune pentru cuvinte care contin radicalul CER si altele asemanatoare, adica CIOR, CIER, CIAR, CEAR, CIR, CIUR

 

Trimis din Mail pentru Windows 10

 

[Florin Croitoru]

Dl Doctor Waniek a trimis aici prin email o postare, care nu a apărut deoarece nu era setată posibilitatea trimiterii de postări prin email. Acum este. Iată aici postarea pe care am primit-o prin email:

„Magistral !

Bravo, Florine ! Mi-ar place ca toate etimologiile să fie lucrate cu aceeași grijă.

Tu ai trei argumente foarte tari : 

1. Cunoști întregul spectru al cuvântului în estul Europei, inclusiv derivările fanteziste, simpliste sau grotești à la Chihac 

2. Cunoști istoria internă a cuvântului, pentru care se cere un anume har, adică mult mai mult decât o ureche muzicală 

3. Cunoști istoria veche, antroplogiile și metehnele neamurilor. De exemplu doar tu ai putea explica “brânză, brână, Bran, baci” identice la toate “cuiburile de vultur” din Tatra, fie cehești (500.000 locuitori), fie slovace(300.000), fie “poloneze” de la Zakopane (200.000)... De-acolo se trag strămoșii mei oieri valahi (valieci) care când coborau la Viena la studii scriau cu W ca să nu fie numele lor ca “falici” 

Combinația e unică. Ceilalți o fușăresc. Păcat că la fel face Mihai care mă tem că de când e academician e cu nasul pe sus. Ceilalți nu contează, că au un “program” și o plată... 

Eu am ieșit la pensie și m-am retras la munte acasă. Tot mai lucrez că, saeva necessitas, au venit peste noi “guvizii” și am preluat un serviciu de ugență. Dar nu cred că va dura. 

În Ardeal se zice bârlog pentru adăpostul ursului dar și al bursucului ! 

Tu vei ajunge, Florine, foarte departe. Lucrul tău e acum matur și mai puțin polemic. E păcat ca o valoare ca a ta să piardă timp de lucru, care e prețios, în polemici cu ignari. Ei nu au valoarea ta. Nu vor nici să recunoască argumentarul, care e superb. Sunt închistați în somnul lor dogmatic. Dar tu îi bați pe TOȚI ! 

Cu drag, Dan 

(Nu mai sunt la frânci, nu mai sunt d’âne) 😂

( aïphoundouzepromaxé de mon cabinet )

Răspunsul meu:

Nu cred că ajung prea departe pt că în februarie pe 15 fac 72 de ani. Alte texte dacice nu am mai descifrat pt că nu am putut îmbunătăți metoda de descifrare, iar cu metoda mea am putut descifra doar acele texte pe care se văd de la început mai multe cuvinte sigure.

În ce privește etimologia cuvintelor romînești metoda mea se deosebește radical de metoda lingviștilor clasici (Rosetti, Iordan, Graur etc). Ei au cercetat limbile străine și unde au văzut un cuvint asemănător au conchis că el vine la noi de acolo, de ex mînă, cap, picior, umăr, ochi, frunte, deget, unghie, măr, cireașă, vin, seamănă cu niște cuvinte latinești deci pt ei de acolo  vin, adică le-au învățat dacii de la romani. Dacă ei văd în turcă ciorap, ciortan, cearșeaf, cerdac, dușman, tavan ei conchid că  le avem din turcă. 

Metoda mea e urm: observ buchete de cuvinte formate cu aceeași rădăcină, de ex ciorap, ciortan, cioară, cerdac, cearșaf, ciric, a ciripi, cireașă sînt formate cu aceeași rădăcină, deci sînt formate într-o singură limbă. Din faptul că există sute de cuvinte în romînește cu această rădăcină, eu trag concluzia că cireașă nu vine din latină ci invers este, ciorap, ciorbă, cerdac plus altele nu vin din turcă ci invers este. Aceste cuvinte nu există doar în romînă și turcă ci există și în graiurile aromînești din Pen Balcanică și din Asia Mică, în prezent dispărute de acolo. 

Cu radicalul CER, care există în mai multe variante *(cier, cir, ciar cior etc) se formează cuvinte desemnînd lucruri, ființe, acțiuni, fenomene, de proastă calitate, de ex:

-cearta e o discuție de proastă calitate

-cioara e o pasăre de proastă calitate

- a ciripi este inferior cîntecului. Vrabia ciripește, dar privighetoarea cîntă.

-a cere și a ceerși sînt acțiuni neplăcute

-din cer vin lucruri rele ca fufrtuna, grindina, gerul, arșița, seceta. Acest cuvint văzut astfel nu are înțeles decît în romînă. SIEL, SIELO, KELUM, CELUM, NU semnifică ceva. Semnificația din romînă apare doar comparînd pe CER cu alte cuvinte romînești cu aceeași rădăcină.

-ceara , care se pronunță și ciara, cieara, șara (Moldova) se găsește în stup și este inferioară mierii.

Mihai Vinereanu nu e academician. El a semnat cu titlul de profesor universitar.

Observația că se zice bîrlog și pt locuința bursucului e foarte bună. Bursuc e dat la noi ca venit dintro limbă turcică. Se spune și in rusă BARSUC. 

Eu observ acum că  URS...URSUC...BURSUC, ursuc fiind unul dintre diminutivele de la URS. Rușii din ce l-au făcut pe BARSUC? Dar turcii? Nu știu; mai vedem. Poate totuși vine din altă limbă. 

[Florin Croitoru]

Am găsit fotografia unui bursuc în bîrlog

[Florin Croitoru]

Această specie de bursuc ar justifica derivarea din URS. URS...URSUC...BURSUC. 

Mai avem în limba romînă exemple de  sunete adăugate sau scoase din unele cuvinte. De ex valahii de dincolo de  granița de Nord a Romîniei adaugă la unele cuvinte sunete: UOMINI...VUOMINI, OROȘ...VOROȘ, ORȘOVA...VORȘOVA (accent pe VOR), care în prezent se promunță în poloneză VARȘAVA (accent pe ȘA). Cuvînvtul nu are înțeles în poloneză ci doar în valahă. Amintesc că 1.500 de localități poloneze au primuit nume noi în sec 20 pt că nu aveau înțeles în poloneză. VORȘOVA și ORȘOVA aflată pe Dunăre sînt denumiri valahe.

Valahii din Banat scot unele sunete din cuvinte sau le modifică. Se spune în Banat „ o uacă cu ițel (o vacă cu vițel) OROD în loc de GOROD. Orod (accent pe primul o) este numele orașului care la București se pronunță greșit ARAD (accent pe al doilea a). Se pronunță Arad la București pt că așa se scrie in maghiară OROD. Noi la București l-am văzut scris și l-am pronunțat cum ne-a trăznit. De la noi s-a răspîndit greșit în restul țării.

[Dan Waniek]

Buun !  

( aïphoundouzepromaxé de mon cabinet )

--
Ați primit acest mesaj deoarece sunteți abonat(ă) la grupul „Andrada” din Grupuri Google.
Pentru a vă dezabona de la acest grup și pentru a nu mai primi e-mailuri de la acesta, trimiteți un e-mail la adresa andradanoua...@googlegroups.com.
Pentru a vizualiza această discuție pe web, accesați https://groups.google.com/d/msgid/andradanoua/0751523c-ab6e-43d8-bd36-f765ef640ea6n%40googlegroups.com.

<dreamstime_m_69507813-e1495707399885.jpg>

[Dan Waniek]

Apropo de vârsta ta, Florine, cum zicea Racine, « n’attend pas le nombre des années »

( aïphoundouzepromaxé de mon cabinet )

Pe 3 dec. 2020, la 13:53, Florin Croitoru <elc...@msn.com> a scris:

--

Ați primit acest mesaj deoarece sunteți abonat(ă) la grupul „Andrada” din Grupuri Google.
Pentru a vă dezabona de la acest grup și pentru a nu mai primi e-mailuri de la acesta, trimiteți un e-mail la adresa andradanoua...@googlegroups.com.
Pentru a vizualiza această discuție pe web, accesați https://groups.google.com/d/msgid/andradanoua/0751523c-ab6e-43d8-bd36-f765ef640ea6n%40googlegroups.com.

<dreamstime_m_69507813-e1495707399885.jpg>

[Florin Croitoru]

Dl Mihai Vinereanu a scris aici pe sait, foarte supărat pe mine, următoarele: D-le Croitoru, eu v-am dat credit atunci cand am simtit ca aveti ceva de spus in legatura cu descifrarile pe care le faceti. Am trecut peste toate de dragul de a face progres in acest domeniu foarte spinos, crucial pentru cultura romana. În legatura cu opiniile dvs. privind anumite etimologii eu nu le impartasesc. Dvs. aveti anumite lacune in ce priveste etimologiile si lingvistica istorica si nu vreti sa primiti niciodata nicio sugestie, cat de mica. pentru dvs. nimeni nu are niciodata dreptate. cu regret dar eu in felul asta nu doresc in niciun fel sa colaborez pe acest forum. va doresc tuturor succes.

 Dl Vinereanu, în stilul lui Ion Coja, nu se mai joacă așa; dacă cineva îl contrazice cu argumente solide, el se supără că el e om de știință, iar cel care îl contrazice nu este, deci nici nu poate avea dreptate.

D-lui mi-a făcut imensul hatîr de a-mi da credit pt că a simțit că am ceva de spus, prin urmare  nu și-a dat seama dacă descifrările mele sînt bune sau nu, ci doar a avut o presimițire.  Iată un om de știință care crede în presimțiri. 

Progres nu a făcut nimeni după mine. Eu am descifrat bine primele 3 texte dacice, am arătat metoda, dar după mine nimeni nu a mai îmbunătățit această metodă.Chiar descifratori cu lucrări publicate pe net sau în cărți, , nu au scris nimic despre metoda mea și nu au folosit-o . Eu am căutat să îmbunătățesc această metodă sau să găsesc una mai bună. Nu am reușit.

Eu cunosc niște autori care au scris etimologie, dintre care cel mai cunoscut e Al Rosetti, iar cel mai prost e Cihac. La ce servesc etimologiile lor dacă mai toate sînt eronate, mai precis metoda lor este eronată?

Lingvistica istorică nu e decît o aiureală elaborată de falși lingviști, care scriu ce visează ei despre cum erau limbile în trecut. Pînă acum ei nu au dovedit ceva și nu au lămurit formarea unor limbi ca limbile romanice, germanice, slave, maghiară, greacă. Ei nu sînt în stare să răspundă corect la întrebări ca:

-de ce polonezii, bulgarii, sîrbii, pronunță mai bine decît italienii cuvinte romînești?

-de ce există în romînă cuvinte ce par slave, dar în limbile slave acestea nu există, de ex cuvintul zăpadă? Acest cuvînt e format în romînește. De aceea e răspîndit la noi. Unii lingviști (Ion Coja) își imaginează că a fost la slavi acest cuvînt dar...ei l-au uitat. Ce credit să îi mai dau dacă a venit cu asemenea prostie?

-de ce numeralele romînești sînt formate lafel ca num bulgărești, dar nu ca num italiene, franceze, latine?

-de ce toată partea de sud a Europei pronunță aproximativ lafel cuvintele indiferent ce limbă e vorbită acolo? Între spaniolă și greacă sau turcă diferența de pronunție e mică, dar între spaniolă și franceză aceasta e mare. Limbile rusă și ucraineană sînt foarte ușor de pronunțat pt romîni pecînd franceza, nu; de ce?

Eu am răspunsuri corecte la aceste întrebări.

Dv ați dat o etimologie absolut fantezistă cuvîntului DIMINEAȚĂ, iar eu am arătat că acesta nu provine din alt cuvint vechi, așa cum susțineți, ci a fost format in romînește din cuvîvntul MÎNEAȚĂ, adică mînarea animalelor în zori la pășune. „s-a sculat di mîneață”, adică s-a sculat foarte devreme. Deși e clar că am dreptate, Dv vă cramponați de etimologia greșită pe care ați dat-o acestui cuvînt. De la mine nu mai aveți credit pt acest lucru, dar și pt urm motiv: ați afirmat într-un interviu pe YouTube că Nicolaescu are cele mai bune descifrări la textele dacice fără să arătați de ce ar fi cele mai bune acelea.  În acest caz ar trebui să arătați de ce ale mele sau altele ( Stefanovski) nu sînt bune. Nu e permis unui lingvist să arunce cu afirmații goale.

Dv, Coja sau alt lingvist nu veți fi egali cu mine în vecii vecilor, pt că eu am dovedit că romîna nu vine din latină ci este limba vorbită de daci în antichitate. Orice altă teorie nu mai apare ca fiind valabilă:

-romîna derivă din latină (Coja și restul regimentului)

-romîna derivă din limba dacilor (Mihai Vinereanu)

Nu va fi nici un lingvist  egal cu mine în vecii vecilor pt că eu am fost primul care am dovedit că romîna este limba vorbită de daci!  Metoda mea nu a fost una complexă, dar nici primul automobil nu a fost unul complex. L-a făcut Karl Benz. Nimeni nu îndrăznește să afirme că  e sau că a fost el mai mare decît Benz, nici Ferari, Lmborghini, Ford, Pininfarina, Giugiaro etc, pt că Benz a fost primul!!

[Dan Waniek]

Tu ești un etimologist genial, Florine, singurul genial, corrent și deschizător de drumuri. Slăbește-i, iartă-i cu scăderile lor umane. Istoria te va recunoaște întotdeauna.

Cu drag,

Dan

( aïphoundouzepromaxé de mon cabinet )

Pentru a vizualiza această discuție pe web, accesați https://groups.google.com/d/msgid/andradanoua/8bc9ecc8-f3ff-47c8-88a7-82f6ef2af72en%40googlegroups.com.

<prima.jpg>

[Florin Croitoru]

Mulțumesc, D-le Doctor. Nu îi iert. Nu au numai scăderi umane. Din punct de vedere științific nu sînt buni de nimic.  Ion Coja de ex toată viața lui nu a produs decît zgomot cu repetarea prostiilor latinomane învățate în școală și facultate. Coja scrie cu răutate prostii despre daciști. Nu îl iert! Nu îl iert nici pe Pruteanu, deși e mort  de 12 ani. A murit ca un prost înainte de vreme. Diagnosticul medicului: epuizare. A fost internat cu acest diagnostic la Spitalul Fundeni, unde a și murit. Întrebare: ce la epuizat așa de tare pe Pruteanu? Eu nu știu ce. Nu văd ca activitatea  de predare sau lingvistica să epuizeze în asemena hal pe cineva. 

Lui Coja i-am trimis eu un mail pe 25 dec: „În vin., 25 dec. 2020 la 12:30, Florin Croitoru <f.c...@web.de> a scris:

„acest cuvint nu figureaza in nici o limba slava. Cum ai tras tu concluzia ca ar fi de origine slava? Sint prea prost sa imi dau seama. Luminează-ma.”

Era vorba de cuvîntul chică, despre care Coja afirmase că ar fi de origine slavă. Coja îmi răspunde asta: „  E zi sfîntă, așa că uit toate grosolăniile de până acum, te iert, și-ți răspund:

- Nu mi-aduc aminte să fi exprimat vreo părere despre etimologia cuvîntului CHICĂ, Dacă în DEX apare că ar fi de origine slavă, autorii DEX-ului au avut ei niște motive.

- există în limba română cuvinte de origine slavă care nu s-au păstrat în limbile slave care au ajuns până la noi. Bănăoară cuvîntul ZĂPADĂ, dacă-mi aduc bine aminte. A existat în limba vorbită de slavii care s-au românizat, dar a dispărut din limba celorlalți slavi.

Te pun la încercare: de unde știm că ZĂPADĂ este cuvînt slav?

Să fii sănătos și la pungă gros!

i.c.”

I-am trimis adresa de pe saitul lui unde a scris că l-ar lua de chică pe roxin (cuvint slav)

I-am răspuns că zăpadă nu e slav pt că nu se găsește în nici o limbă slavă și pt că prefixul ză și rădăcina pad există in romînește. Ză în ZĂPĂCIT, unde  rădăcina e pace, deci cuvîntul zăpăcit e format în romînește. Rădăcina PAD e în PĂDURE și PADINĂ, deci avem și alte cuvinte formate cu rădăcina PAD. În 30 dec i-am trimis urm:„În mie., 30 dec. 2020 la 23:05, Florin Croitoru <f.c...@web.de> a scris:

„Am trimis  părerea mea despre etimologia cuvîntului zăpadă. Nu ai avut nici o reacție. E de bun simț să mă contrazici frumos dacă nu ești de acord cu ea, nu să te prefaci că nu te interesează. mai învață și tu să te comporți.”

Coja îmi răspunde azi 1 ian 2021: „Cred că este ultima oară când îți mai răspund. Timpul devine tot mai prețios!...

Eu am pomenit de cuvîntul ZĂPADĂ într-un anumit context, iar dumneata în clipa următoare i-ai și inventat o etimologie la care nu te-ai gândit mai mult de câteva scunde. Se vede imediat cât ești de serios și de respectuos cu munca altora! Ești ros de invidie că nu te bagă nimeni în seamă! Păi ce să bage în seamă la dumneata cineva?! N-ai nicio pregătire solidă, dar ți-ai băgat în cap că deții soluțiile la orice problemă! Am înțeles că ai și mata o vârstă, ai trăit destui ani ca să se adune ceva în tărtăcuța dumitale, dar constat că e un abis, un gol imens care face însă mult zgomot!

Nu știu ce ți-a cășunat pe mine, nu am mai pățit cu nimeni ce pățesc cu dumneata! 

Îți doresc un An Nou ferice, în care să nu mai avem de-a face unul cu celălalt. Umblă sănătos și dă-mi pace!

i.c.”

Iată că am motive serioase să nu îl iert: eu am inventat o etimologie pt zăpadă, dar el nu poate spune de ce ar fi slav zăpadă! Sînt ros de invidie pe lingviști, ceea ce e adevărat pt că niște falși savanți ocupă posturi  importante, iar în trecut au produs tone de maculatură. Eu nu am pregătire solidă, spre deosebire de el. Păcat de pregătire. Coja nu a produs decît prostii în lingvistică. Se vede rapid din schimbul de mesaje cu mine că el nu e în stare să discute pe subiect. Nu a putut scrie de ce chică și zăpadă ar fi slave. I-am răspuns că am să-l pisez pină moare pt cum s-a purtat cu mine, cu daciștii în general, cu Doctorul Săvescu, cu Daniel Roxin.

Ceea ce nu știa Coja, dar își închipuia, este că eu mă gîndisem mult în trecut la cuvintele formate cu prefixul ZĂ și la alte cuvinte ca NĂPĂDACI (atacant la fotbal în sîrbă), A NĂPĂDI, A PRĂPĂDI , care există și în rusă.

De observat pe textele scrise de dl lingvist Coja că uneori pune greșit virgula.

 

-- 
Florin Croitoru