DECEBALUS PER SCORILO
Părerea mea a fost că acest vas a fost unul în care se făcea brînza. Găurelele de pe marginea vasului aveau acelaş rol pe care o are gaura de preaplin de la cada de baie.Observaţi în secvenţa de film cum scoate un cioban caşul dintr-un vas cam de mărimea celui de la Grădiştea, folosind o bucată de pînză. Cînd scoate el bagă ambele braţe adînc în vas. În vasul de la Grădiştea parte din caş nu ar fi putut să cadă afară pt că surplusul de zer ar fi ieşit prin acele găurele. Facă s-ar fi greşit şi s-ar fi pus cîţiva litri de lapte în plus, caşul rezultat se putea scoate în siguranţă.
Întregul fil îl puteţi vedea pe YouTube:
Tara-n bucate Secvenţa este de la minurul 4.30
Eu am mai avut şi alte ipoteze referitor la acest vas. Cînd am văzut însă un film făcut într-o fabrică germană în care se scotea caşul tot cu pînza, mi-am dat seama la ce servea vasul antic. Nemţii aveau un vas mai mare, de aramă, cu găurele! Prin urmare nu este meritul meu mare că am descoperit la ce servea acest vas antic. Pur şi simplu am văzut un vas aproape identic. A fost un noroc.
Acesta e un exemplu de cum ne putem înşela construind ipoteze logice.
Decebalus e forma latinizată a numelui Dacebală. Acesta provine dintr-o poreclă, dacebala fiind atunci o funcţie în stat: şef, conducător al dacilor, putînd fi un şef mai mic sau şeful suprem, aşa cum au fost mai tîrziu voievozii. Unii au fost voievozi pe un teritoriu mic. În romîneşte avem astfel de exemple de nume care provin din porecle: Vodă, Pîrcălab, Boieru, Postelnicu, Spătaru.
Pt a vedea secvenţa apăsaţi pe link