Astăzi mi nchei n mod oficial munca la dexonline, proiectul pe care l-am fondat n 2001. Este recunoașterea unei stări de fapt care a survenit acum șase luni. Mai jos fac un rezumat al contribuțiilor mele la dexonline (pe ct de bine pot fi rezumați 20 de ani n 15 minute) și mi explic decizia.
Fiecare pătrățel reprezintă o zi a anului, iar culoarea este cu att mai aprinsă cu ct am fost mai activ. De exemplu, se vede cum lunea, miercurea și vinerea am lucrat mai furibund (acelea snt zilele de mers la birou), iar n rest mai rar, de acasă. Iată și imaginea pentru 2021:
Tot verdele a dispărut aproape complet ncepnd din martie. Atunci am ncetat toate activitățile pe care le-am prestat pentru dexonline n cei 20 de ani anteriori. Iată o listă incompletă a acestor activități.
Administrare de sistem: dexonline conține mult mai multe componente dect software-ul scris de noi. Mai trebuie ținute la zi: sistemele de operare ale celor două servere; cache-ul care ne permite să servim 100 de pagini pe secundă; sistemul de backup; pagina wiki; sistemul de gestionare a e-mailurilor; serverul de e-mail; blogul și multe altele. Componentele critice au și monitorizare, ca să primesc SMS la orice oră din zi și din noapte dacă ceva eșuează. n plus, zilnic primeam circa 8 e-mailuri cu rapoarte de la diverse componente, pe care le citeam ca să mă asigur că totul funcționa n parametri, că serverul nu fusese sub atac, că numărul paginilor cu erori era rezonabil etc.
Introducerea datelor: Astăzi contribuția mea la definițiile introduse este nensemnată, dar ntre 2001 și 2004, cnd software-ul OCR nu era satisfăcător, mi-am petrecut sute de ore tastnd manual definiții din dicționare.
Cuvntul zilei: De acesta se ocupă n principal alți membri ai echipei dexonline, dar ocazional am pus și eu umărul la alegerea cuvintelor zilei, o activitate plăcută, dar consumatoare de timp. Pentru fiecare zi trebuie căutat un eveniment interesant pe care să l aniversăm, iar apoi trebuie ales un cuvnt potrivit evenimentului, care să nu fie nici prea cunoscut, dar nici prea obscur.
Tichete software: Cnd nu am timp să implementez o anumită componentă sau să repar un anumit bug, mi place cel puțin să țin evidența lucrurilor, să documentez exact ce trebuie făcut și să deschid un tichet pentru asta.
Bani de acasă: n 20 de ani nu mi-am oprit aproape niciun leu din puținele venituri ale dexonline. Majoritatea salariilor minime pe economie le-am folosit ca să acopăr diverse cheltuieli ale proiectului. Din 2019, de cnd dexonline nu mai publică reclame prin Google AdSense și practic nu mai are venituri, vin cu bani de acasă ca să acopăr costurile de funcționare.
n schimb, am primit o mulțime de mesaje personale sau pe Reddit ca răspuns la petiție și la toate articolele mele de pe Medium. Multe snt o combinație de prostie militantă cu atac la persoană. Oamenii s-au obosit, au consumat timp ca să-mi scrie niște monstruozități. Reiau aici doar o mică parte dintre ele, evidențiind nuanțele ascunse.
Iar aceste schimbări nu țin de un ministru sau de o lege. Țin de nțelegerea profundă a ce nseamnă să fii om ntre oameni, să fii moderat, omenos și solidar ntr-un context mai larg dect familia apropiată. Nu mă aștept să văd vreo schimbare semnificativă n timpul vieții mele. Așa nct am scris acest articol doar ca să pot trimite oamenii la el, ca să nu răspund de zeci de ori la aceleași ntrebări.
Pe 24 aprilie 2004, Laura ne-a trimis un e-mail n care se oferea să contribuie cu definiții din DEX (pe care ne concentram la acea vreme). Am acceptat ajutorul ei cu un optimism reținut. n acea perioadă, mulți voluntari curioși trimiteau una-două definiții, apoi și pierdeau interesul. Laura nsă s-a alăturat proiectului și a fost nelipsită timp de peste 17 ani.
Laura a adăugat 300.000 de definiții la dexonline, totaliznd 59.000.000 de caractere. Aceasta nseamnă 30% din definițiile noastre. Din fiecare trei definiții pe care le citiți pe dexonline, probabil una reprezintă munca Laurei. Estimăm că Laura și-a dedicat pentru dexonline peste 20.000 de ore din viață, echivalentul a 10 ani munciți cu normă ntreagă. Ca termen de comparație, Biblia are circa 4.000.000 de caractere.
Laura a fost o persoană discretă și nu a dorit publicitate pentru toate aceste eforturi. Singurele ocazii cnd a vorbit public despre munca ei au fost un articol pe blogul nostru la finalizarea importării Dicționarului limbii romne literare contemporane și o scurtă intervenție ntr-o emisiune TV din 2013 (la momentul 04:28).
n schimb, ne-am ndepărtat voluntar de la principiul ortografiei fonemice (un sunet = o literă), un principiu simplu, fără de care a devenit mai greu pentru romni să-și scrie propria limbă. Sistemul a fost adoptat mpotriva recomandărilor lingviștilor, iar puținii lingviști care au votat, au votat mpotrivă sau s-au abținut.
Nu este niciodată prea trziu să ndreptăm o lege care pur și simplu nu reflectă realitățile științifice. ndemnăm profesorii, care snt n prima linie a luptei cu dificultățile ortografice, să militeze pentru revenirea la simplitate. Legile nu snt ceva extern nouă, venite dintr-un turn de fildeș. Legile snt făcute de oameni pe care noi i plătim ca să le facă conform dorințelor noastre. Iar dacă legile nu trec testul logicii, putem cere abrogarea lor.
ncepnd de astăzi, dexonline a revenit la scrierea cu din i, ca urmare a Ordonanței de Urgență nr. 420/2021 emise de Guvernul Romniei. Ordonanța anulează Hotărrea Academiei Romne din 17 februarie 1993, privind revenirea la din a. Reamintim pe scurt noua regulă: se folosește din i, nu din a, n toate cuvintele, cu excepția cuvntului romn, a cuvintelor derivate și a unor nume proprii. De asemenea, se folosesc formele snt, sntem, snteți n loc de sunt, suntem, sunteți.
Subliniem că dexonline protestează mpotriva Ordonanței 420, o ordonanță abuzivă, ruptă de realitățile lingvistice și patriotice. Considerăm că utilizarea lui din a oferă un sistem net superior. Iată cteva motive.
Se știe că glorificarea trecutului este apanajul marilor națiuni ale lumii, iar Romnia nu trebuie să se abată de la această regulă. De aceea, scrierea cu din a este importantă pentru confirmarea latinității limbii romne. De exemplu, prof. univ. dr. Constantin Manea, ntr-o demonstrație statistică a acestei origini, arată că, din 759 de cuvinte-rădăcină din DEX care conțin sunetul /, nu mai puțin de 272 au origine latină, așadar aproape 39%! n schimb, toate celelalte cuvinte (cele cu altă origine dect latinească, cele derivate cu prefixe ca n-, re- etc.) nu reprezintă dect 61% din total.
Menționăm și statistica realizată de Claudia Mihai și de Marilena Panait ntr-o Scrisoare deschisă către Academia Romnă. Dnsele au numărat familiile de cuvinte care conțin sunetul / (așadar, cuvinte ca rs, rset, rzător au fost contorizate ca o singură familie). Pentru cuvintele provenite din latină, au inventariat și litera originală pe care o nlocuiește sunetul /. Concluzia este chiar mai izbitoare dect a prof. Manea: din cele 576 de familii găsite, n 66 litera nlocuiește o literă a latinească, așadar 11,5%. Celelalte cazuri abia acoperă 88,5% din total (cuvintele cu altă origine dect cea latinească sau cuvintele n care litera nlocuiește o literă latină diferită de a).
Scrierea cu din a este doar un prim pas spre minunata lume a ortografiei bazate pe etimologie. Sntem de acord că există multe situații n care sunetul / nu nlocuiește litera latină a, ci altă literă:
Dar aceste mici discrepanțe nu trebuie să ne descurajeze! Dimpotrivă, ele snt ocazia perfectă să reintroducem și literele , și alături de și , pentru a restaura cu att mai bine gloria trecutului. Aceste litere vor purta, desigur, numele din e, din o și din u. De altfel, aceste litere chiar au existat n alfabetul limbii romne n trecut! Ce-i drept, rezultatul a fost o regulă greu de urmat chiar și pentru lingviștii de profesie, mai ales că etimologia cuvintelor nu este ntotdeauna sigură. Și se poate ajunge n situația n care masele, cu toată diligența lor, să nu-și mai poată scrie corect propria limbă, iar discuțiile pe orice alt subiect să fie deturnate către lupte surde despre ortografie. Dar oare nu este acesta un preț mic pentru așa un beneficiu cultural mare?
Considerăm că revenirea la scrierea cu este o măsură hazardată, un pas nainte spre simplitate, dar napoi din punct de vedere cultural. Mult mai potrivit ar fi fost un pas napoi, adică nainte, prin care să mergem chiar mai napoi pe firul etimologic! Am fi putut reveni la di n loc de zi (lat. diem), la dice n loc de zice (lat. dicere), la qinqi n loc de cinci (lat. quinque), la fil n loc de fir (lat. filum). Atunci glorificarea originii latine a limbii romne ar fi atins cote paroxistice. Ne-am fi putut mndri cu asta ca nație, iar prezența sau absența altor valori care fac o societate plăcută n-ar mai fi fost relevante.
Dar noi, dexonline, susținem ferm: simplitatea este pentru cei slabi! Cei tari și vor asuma această luptă, chiar dacă pare absurdă. Realitățile lingvistice nu pot sta n picioare n fața cununii de lauri a istoriei.
Trecerea la scrierea cu este decizia Academiei noastre, căreia i datorăm supunere. Nu este adevărat că a fost o decizie pur politică. Este drept că Academia nu a ținut cont de recomandări ale unor titani ai lingvisticii, cum ar fi Mioara Avram sau Alf Lombard. Este drept că votul Academiei a inclus doar doi lingviști, dintre care unul a votat mpotrivă, iar celălalt s-a abținut (vezi aici, antepenultimul paragraf). Dar, repetăm, nu a fost o decizie pur politică!
De asemenea, toată lumea știe că scrierea cu din i a fost impusă de comuniști (au existat chiar și tabere de reeducare n care deținuții erau obligați să scrie mnă, pine, cine pnă oboseau). Faptul că scrierea cu din i a fost folosită ncă din anii 1920 este o mică realitate istorică de care se mpiedică doar cei care iubesc comunismul. Voi nu iubiți comunismul, nu-i așa?
b1e95dc632