Mesaj de la Grupul Andrada oraş, Orăştie, Oradea, Arad, Nagyvarod, Grădiştea, gorodişte
55 views
Skip to first unread message
Florin
<f.croi@web.de>Apr 17, 2010, 5:34:58 AM4/17/10
to Andrada
Varod, Orod, Arad, Noghivarod,Oradea, Gorod
Cineva mai demult mi-a atras atenţia de cum vorbea un ţigan din Banat.
Acesta a spus că a cumpărat o "uacă".Toate cuvintele care începeau cu
V erau spuse de ţigan cu U.Amîbdoi mi-au spus că aste este specific
ţigănesc şi că în limba ţigănească nu există sunetul V, aceasta fiind
explicaţia pentru faptul că ţiganii spun " o uacă", sau "bate uîntu'
". După puţină vreme însă eu am observat că ţiganii noştri din
Bucureşti sau alţi ţigani nu vorbeau aşa, ci pronunţau f bine pe V.
Căutînd o explicaţie pt denumirile "Ardeal", "Arad", "Oradea",
"Orăştie", am făcut o legătură între toate acestea.
1) Numai ţiganii din Banat ,poate şi cei din Ardeal pronunţă aşa, deci
asta nu e ceva specific ţigănesc.Eu nu ştiu cum pronunţă sau cum au
pronunţat romînii de acolo, dar cred românii au pronunţat aşa şi de
aici trag concluzia că aceoi ţigani din români provin. Aceasta este şi
explicaţia pt care ei nu vorbesc ţigăneşte. Cei care zic că ştiu să
vorbească ţigăneşte ştiu de fapt doar nişte cuvinte, nişte expresii
între care o seamă de înjurături şi vorbe de ocară.
2)Cuvintele Orod, Oradea,Orăştie pot foarte bine să provină din
maghiarul VAROD, iar acesta din slavonul GOROD. Dacă în acea regiune s-
a spus "uacă" în loc de "vacă", s-a spus precis şi "orod" în loc de
"varod" sau "vorod". Acesta este şi cuvîntul care desemnează cel mai
mare oraş din Banat. Este scris Arad pt că în scrierea ungurească în
anumite situaţii pt O se scrie A, un nume ca Orod ungurii l-au scris
Arad. Datorită scrierii numele românesc Orod ( cu accent pe primul O)a
ajuns Arad. Pt numele Oradea nu s-a întîmplat aşa pt că ungurii nu au
scris numele acesta ci au alt nume; Noghivarod (Nagyvarod), ceea ce
înseamnă oraş mare, de unde eu trag concluzia că în trecut Oradea a
fost mai mare decît Aradul. Speculez că numele ţării care se cheamă
Ardeal, Ardial din două silabe, Ar-dial , în pronunţia de acolo, se
spune azi aşa tot pt că în trecut scrierea românească de acolo a fost
influenţată de cea ungurească, practic dacă s-a spus Or-dial (2
silabe; accent pe O) s-a scris Ardial. Ardeal e forma acceptată azi în
limba literară. Cuvîntul mi se pare a fi format din OROD cu sufixul
IAL, aşa cum în general româna formează cuvinte, în acest caz din
rădăcina OROD şi sufixul IAL, deci ORODIAL, ulterior ajungînd la formă
contrasă ORDIAL, cuvînt avînd ca înţelea "regiune cu oraşe". Dacă pe o
hartă de dinainte de anul 1.000 se poate constata că în Ardeal erau
multe oraşe în comparaţie cu Panonia, Moldova, Muntenia , înseamnă că
speculaţia mea e bună.
Pt zona oltenească, muntenească, acest model nu merge pt că la noi se
vorbeşte altfel. Nu ar spune nimeni "uacă" şi deci nu ar scimba
consoana V. Cuvîntul "oraş" s--a spus "gorodişte" sau "grădişte",
lucru ce se vede şi în toponimie, Grădiştea Muncelului. Deci cuvîntul
"oraş" e un cuvînt format în limba română, în graiul ardelenesc.
Aş fi vrut să văd un studiu de diactologie ardelenească şi bănăţeană.
--
andra...@googlegroups.com
andradanoua...@googlegroups.com
http://groups.google.fr/group/andradanoua?
Cineva mai demult mi-a atras atenţia de cum vorbea un ţigan din Banat.
Acesta a spus că a cumpărat o "uacă".Toate cuvintele care începeau cu
V erau spuse de ţigan cu U.Amîbdoi mi-au spus că aste este specific
ţigănesc şi că în limba ţigănească nu există sunetul V, aceasta fiind
explicaţia pentru faptul că ţiganii spun " o uacă", sau "bate uîntu'
". După puţină vreme însă eu am observat că ţiganii noştri din
Bucureşti sau alţi ţigani nu vorbeau aşa, ci pronunţau f bine pe V.
Căutînd o explicaţie pt denumirile "Ardeal", "Arad", "Oradea",
"Orăştie", am făcut o legătură între toate acestea.
1) Numai ţiganii din Banat ,poate şi cei din Ardeal pronunţă aşa, deci
asta nu e ceva specific ţigănesc.Eu nu ştiu cum pronunţă sau cum au
pronunţat romînii de acolo, dar cred românii au pronunţat aşa şi de
aici trag concluzia că aceoi ţigani din români provin. Aceasta este şi
explicaţia pt care ei nu vorbesc ţigăneşte. Cei care zic că ştiu să
vorbească ţigăneşte ştiu de fapt doar nişte cuvinte, nişte expresii
între care o seamă de înjurături şi vorbe de ocară.
2)Cuvintele Orod, Oradea,Orăştie pot foarte bine să provină din
maghiarul VAROD, iar acesta din slavonul GOROD. Dacă în acea regiune s-
a spus "uacă" în loc de "vacă", s-a spus precis şi "orod" în loc de
"varod" sau "vorod". Acesta este şi cuvîntul care desemnează cel mai
mare oraş din Banat. Este scris Arad pt că în scrierea ungurească în
anumite situaţii pt O se scrie A, un nume ca Orod ungurii l-au scris
Arad. Datorită scrierii numele românesc Orod ( cu accent pe primul O)a
ajuns Arad. Pt numele Oradea nu s-a întîmplat aşa pt că ungurii nu au
scris numele acesta ci au alt nume; Noghivarod (Nagyvarod), ceea ce
înseamnă oraş mare, de unde eu trag concluzia că în trecut Oradea a
fost mai mare decît Aradul. Speculez că numele ţării care se cheamă
Ardeal, Ardial din două silabe, Ar-dial , în pronunţia de acolo, se
spune azi aşa tot pt că în trecut scrierea românească de acolo a fost
influenţată de cea ungurească, practic dacă s-a spus Or-dial (2
silabe; accent pe O) s-a scris Ardial. Ardeal e forma acceptată azi în
limba literară. Cuvîntul mi se pare a fi format din OROD cu sufixul
IAL, aşa cum în general româna formează cuvinte, în acest caz din
rădăcina OROD şi sufixul IAL, deci ORODIAL, ulterior ajungînd la formă
contrasă ORDIAL, cuvînt avînd ca înţelea "regiune cu oraşe". Dacă pe o
hartă de dinainte de anul 1.000 se poate constata că în Ardeal erau
multe oraşe în comparaţie cu Panonia, Moldova, Muntenia , înseamnă că
speculaţia mea e bună.
Pt zona oltenească, muntenească, acest model nu merge pt că la noi se
vorbeşte altfel. Nu ar spune nimeni "uacă" şi deci nu ar scimba
consoana V. Cuvîntul "oraş" s--a spus "gorodişte" sau "grădişte",
lucru ce se vede şi în toponimie, Grădiştea Muncelului. Deci cuvîntul
"oraş" e un cuvînt format în limba română, în graiul ardelenesc.
Aş fi vrut să văd un studiu de diactologie ardelenească şi bănăţeană.
--
andra...@googlegroups.com
andradanoua...@googlegroups.com
http://groups.google.fr/group/andradanoua?
Mihai Vinereanu
<mvinereanu@yahoo.com>Apr 17, 2010, 7:54:25 AM4/17/10
to andradanoua@googlegroups.com
Termenul oras nu provine din maghiara. in Ardeal erau destule orase cu mult timp inainte de venirea ungurilor, cum bine stim. Radicalul este vechi aflat in mai multe limbi indo-europene si ne-IE; cf. lat urbs "oras", hittit uru "oras", basc. uri "oras", ebr. ir, arim "oras', precum si Ieru-shalam. desigur ca Orastie, Oradea, Arad au aceeasi origine, dar nu provin cum vedeti din maghiara. radicalul este de asemenea frecvent in toponimele tracice, precum Al-oros, Az-oros, El-oros Tarp-oron, Thest-oros, Cap-ora, Clep-ora s.a. (v. Decev, Thrakische Sprachreste). forma varosh se gaseste si in albaneza. albanezii nu aveau cum sa-l imprumute de la unguri. Ardeal are alta origine. nu trebuie asociat cu oras. Forma slava gorod se gaseste doar in slavele de rasarit si este o
forma mai recenta care deriva in vechi slavul gradu, si de asemenea nu are nicio legatura cu rom. oras. toate astea si multe alte detalii se gasesc in Dictionar.
From: Florin <f.c...@web.de>
To: Andrada <andra...@googlegroups.com>
Sent: Sat, April 17, 2010 5:34:58 AM
Subject: Mesaj de la Grupul Andrada oraş, Orăştie, Oradea, Arad, Nagyvarod, Grădiştea, gorodişte
Florin
<f.croi@web.de>Apr 18, 2010, 2:50:57 AM4/18/10
to Andrada
D-le Vinereanu, după cum spuneţi dv termenul oraş a existat îîntr-o
formă asemănătoare în paleolitic. Oraşele din Mesopotamia sînt făcute
încă în neolitic. Dacă e adevărat că ORAŞ, UR,IR etc provin dintr-o
rădăcină comună acest lucru trebuie să fi fost în paleolitic . În
neolitic familiile de limbi erau deja constituite şi ORAŞ nu ar putea
avea aceaşi rădăcină cu UR,URUK,UGARIT etc.Mai rămîne ipoteza că au
trecut în diverse limbi încă din neolitic. La daci, greci,romani,
germani,celti....nu a fost însă
Eu întreb: dacă este aşa de ce nu avem astfel de denumiri în Dacia?
Denumiri de acest tip nu apar nicăieri, deci tracii din Nordul dunării
denumiţi geţi şi daci în istorie nu aveau astfel de denumiri.
Eu am observat că denumiri de tip ORAŞ apar la început numai în Banat
şi Ardeal. Nu există ceva asemănător cu ARAD,ORADEA,ORĂŞTIE, prin
Moldova Oltenia sau Muntenia. Ori dacă ar fi fost denumire veche, de
la daci precum spuneţi, ar fi trebuit să fie aceste nume şi prin
Moldova sau Muntenia. Şi dacă nu sînt cum să mai cred că ORAŞ vine de
la daci şi că dacii l-au moştenit şi ei sau l-au preluat ?
Este limpede că:
-locuitorii din Banat şi Ardeal înlocuiau (unii şi azi) consoana V cu
vocala U sau o eludau. Unii spun şi azi uacă,bate întu, inete.... pt
vacă, bate vîntu, vinete. Deci nu este întîmplător că au spus OROD. Eu
am zis că acesta poate proveni din ungurescul VAROD care la rîndul lui
provine din GOROD. Desigur poate proveni direct din GOROD avînd în
vedere că limba oficială a fost slavona. În Panonia înaite de
catolicizarea de la anul 1.000 populaţia era ortodoxă. De aceea
cuvîntul unguresc pt ORAŞ nu provine din latină sau italiană.Asta
susţine ipoteza că ORAŞ a venit în romîneşte din slavonă pe cale
livrească.
-un cuvînt ca OROD este scris în maghiară ARAD. De aceea noi spunem
Arad şi nu Orod.
-dacă ungurii nu ar fi spus Nagyvarod şi ar fi scris românescul Oradea
cu siguranţă ar fi scris altfel, poate Aradly, şi azi în româneşte nu
s-ar mai fi zis ORADEA.
-forma slavă GOROD se găseşte doar în slavele de Răsărit adică în
slavele ortodoxe pt că a venit acolo cu religia ortodoxă, lucru care
îmi dă dreptate: ORAŞ din GOROD vine. Toat aşa denumiri ca
Arad,Oradea,Orăştie, Gorodiştea, Grădiştea. Ultimele două sînt în zona
de Sud iar celelalte în Ardeal şi Banat adică acolo unde se eluda în
trecut sunetul V. Poate fi şi altă explicaţie. Cuvintul GORODIŞTE de
ex se scria HORODIŞTE. Cum H e foarte slab poate să cadă şi rămîne
ORODIŞTE şi OROD.Deci poate să fie ceea ce dv susţineţi...UR,URI etc,
dar nu la daci.
Afară de asta:
-Decev cînd a încercat să despartă textul de pe Inelul de la Iezerovo
s-a dovedit o catastrofă. Aşa că nu pot pune bază pe ce zice Decev.
După citirea corectă a textelor de pe inel şi de pe placa 16, făcută
de mine, chiar şi titlul lucrării lui Decev mi se pare caraghios:
Rămăşiţe de limbă tracă. Dacă pe inel scrie ..."vii ta mie paciea ta"
nu mai e vorba de rămăşiţe. Asta e limba romînă şi deci Decev nu ştie
ce vorbeşte.
Şi dacă cineva vrea să ştie cum au vorbit macedonenii pe vremea lui
Alexandru atunci să-i asculte pe makedonii de azi numiţi greşit
aromâni şi macedo-români. Aşa au vorbit. Mă gîndesc că dacă pe o
inscripţie crezută a fi grecească , fie din Grecia fie din Orient, se
potriveşte makedona de azi, aceasta e dovada că limba s-a vorbit în
antichitate înainte de a veni romanii.
Ardeal, ce origine ziceţi că are? nu aţi scris.Eu zic că nu merge
asocierea cu ungurescul Erdely. Acesta este o potrivire urechistă după
românescul Ordial , ajuns datorită scrierii Ardial.
Forma VAROŞ din albaneză poate fi de la vlahi,adică de la makedonii de
acolo . În acest caz asta e dovada că în maghiară provine din română.
Chestia e: de unde provine în romînă? În afara de GOROD şi GRAD nu
avem nimic.Acestea sînt cuvinte din Bulgaria. Chiar dacă au fost
făcute de romînii de acolo, ele tot prin slavonă s-au
răspîndit.Ur,Ugarit etc sînt presupuneri nu sînt dovezi.
sunet? Şi dacă nu e aşa? Timişoara de ex poate fi analizat în acelaşi
fel, dar se vede uşor că analiza aceasta e greşită; Timişoara nu are
ceva cu cuvîntul ORAŞ. Oara este în acest caz doar un sufix;
Timiş.....Timişoara.Aşa poate să fie şi la Capora.Insulele Comore au
ceva cu cuvîntul oraş?
Florin Croitoru
________________________________
> From: Florin <f.c...@web.de>
> To: Andrada <andra...@googlegroups.com>
formă asemănătoare în paleolitic. Oraşele din Mesopotamia sînt făcute
încă în neolitic. Dacă e adevărat că ORAŞ, UR,IR etc provin dintr-o
rădăcină comună acest lucru trebuie să fi fost în paleolitic . În
neolitic familiile de limbi erau deja constituite şi ORAŞ nu ar putea
avea aceaşi rădăcină cu UR,URUK,UGARIT etc.Mai rămîne ipoteza că au
trecut în diverse limbi încă din neolitic. La daci, greci,romani,
germani,celti....nu a fost însă
Eu întreb: dacă este aşa de ce nu avem astfel de denumiri în Dacia?
Denumiri de acest tip nu apar nicăieri, deci tracii din Nordul dunării
denumiţi geţi şi daci în istorie nu aveau astfel de denumiri.
Eu am observat că denumiri de tip ORAŞ apar la început numai în Banat
şi Ardeal. Nu există ceva asemănător cu ARAD,ORADEA,ORĂŞTIE, prin
Moldova Oltenia sau Muntenia. Ori dacă ar fi fost denumire veche, de
la daci precum spuneţi, ar fi trebuit să fie aceste nume şi prin
Moldova sau Muntenia. Şi dacă nu sînt cum să mai cred că ORAŞ vine de
la daci şi că dacii l-au moştenit şi ei sau l-au preluat ?
Este limpede că:
-locuitorii din Banat şi Ardeal înlocuiau (unii şi azi) consoana V cu
vocala U sau o eludau. Unii spun şi azi uacă,bate întu, inete.... pt
vacă, bate vîntu, vinete. Deci nu este întîmplător că au spus OROD. Eu
am zis că acesta poate proveni din ungurescul VAROD care la rîndul lui
provine din GOROD. Desigur poate proveni direct din GOROD avînd în
vedere că limba oficială a fost slavona. În Panonia înaite de
catolicizarea de la anul 1.000 populaţia era ortodoxă. De aceea
cuvîntul unguresc pt ORAŞ nu provine din latină sau italiană.Asta
susţine ipoteza că ORAŞ a venit în romîneşte din slavonă pe cale
livrească.
-un cuvînt ca OROD este scris în maghiară ARAD. De aceea noi spunem
Arad şi nu Orod.
-dacă ungurii nu ar fi spus Nagyvarod şi ar fi scris românescul Oradea
cu siguranţă ar fi scris altfel, poate Aradly, şi azi în româneşte nu
s-ar mai fi zis ORADEA.
-forma slavă GOROD se găseşte doar în slavele de Răsărit adică în
slavele ortodoxe pt că a venit acolo cu religia ortodoxă, lucru care
îmi dă dreptate: ORAŞ din GOROD vine. Toat aşa denumiri ca
Arad,Oradea,Orăştie, Gorodiştea, Grădiştea. Ultimele două sînt în zona
de Sud iar celelalte în Ardeal şi Banat adică acolo unde se eluda în
trecut sunetul V. Poate fi şi altă explicaţie. Cuvintul GORODIŞTE de
ex se scria HORODIŞTE. Cum H e foarte slab poate să cadă şi rămîne
ORODIŞTE şi OROD.Deci poate să fie ceea ce dv susţineţi...UR,URI etc,
dar nu la daci.
Afară de asta:
-Decev cînd a încercat să despartă textul de pe Inelul de la Iezerovo
s-a dovedit o catastrofă. Aşa că nu pot pune bază pe ce zice Decev.
După citirea corectă a textelor de pe inel şi de pe placa 16, făcută
de mine, chiar şi titlul lucrării lui Decev mi se pare caraghios:
Rămăşiţe de limbă tracă. Dacă pe inel scrie ..."vii ta mie paciea ta"
nu mai e vorba de rămăşiţe. Asta e limba romînă şi deci Decev nu ştie
ce vorbeşte.
Şi dacă cineva vrea să ştie cum au vorbit macedonenii pe vremea lui
Alexandru atunci să-i asculte pe makedonii de azi numiţi greşit
aromâni şi macedo-români. Aşa au vorbit. Mă gîndesc că dacă pe o
inscripţie crezută a fi grecească , fie din Grecia fie din Orient, se
potriveşte makedona de azi, aceasta e dovada că limba s-a vorbit în
antichitate înainte de a veni romanii.
Ardeal, ce origine ziceţi că are? nu aţi scris.Eu zic că nu merge
asocierea cu ungurescul Erdely. Acesta este o potrivire urechistă după
românescul Ordial , ajuns datorită scrierii Ardial.
Forma VAROŞ din albaneză poate fi de la vlahi,adică de la makedonii de
acolo . În acest caz asta e dovada că în maghiară provine din română.
Chestia e: de unde provine în romînă? În afara de GOROD şi GRAD nu
avem nimic.Acestea sînt cuvinte din Bulgaria. Chiar dacă au fost
făcute de romînii de acolo, ele tot prin slavonă s-au
răspîndit.Ur,Ugarit etc sînt presupuneri nu sînt dovezi.
Al-oros, Az-oros, El-oros Tarp-oron, Thest-oros, Cap-ora, Clep-
ora.....Sînt presupuneri de ale lui Decev bazate pe asemănare de
sunet? Şi dacă nu e aşa? Timişoara de ex poate fi analizat în acelaşi
fel, dar se vede uşor că analiza aceasta e greşită; Timişoara nu are
ceva cu cuvîntul ORAŞ. Oara este în acest caz doar un sufix;
Timiş.....Timişoara.Aşa poate să fie şi la Capora.Insulele Comore au
ceva cu cuvîntul oraş?
Florin Croitoru
________________________________
> From: Florin <f.c...@web.de>
> To: Andrada <andra...@googlegroups.com>
Mihai Vinereanu
<mvinereanu@yahoo.com>Apr 18, 2010, 9:53:01 AM4/18/10
to andradanoua@googlegroups.com
D-le Croitoru,
eu nu am spus ca Decev a zis ca aceste toponime il contin pe oras romanesc. nici vorba de asa ceva. Decev era cam ati-roman si chiar daca ar fi intuit asa ceva probabil ca n-ar fi spus-o. asta reiese si din titlul lucrarii Ramasite..., cum ati remarcat si dvs. Decev da doar formele si atat. Paliga face aceasta impartire cu care eu sant de acord. avand in vedere ca radicalul ur-, or- se gaseste in mai multe limbi este firesc (asta o spun si alti lingvisti neromani) sa consideram ca vine dintr-un grup de limbi mediteranean. Indo-Europeana face parte din macrofamilia nostratica. Eu n-am zis ca Ardeal vine din Erdely, dvs. ati tras aceasta concluzie, eu am spus doar ca nu are aceeasi origine cu oras i nu are eu am facut etimologia lui Ardeal in dictionar explicatia este lungasi nu potsa o redau acum aici
am zis de asemenea ca oras nu are nimic in comun cu gorod, forma gorod este tarzie aparuta dupa anul 1000 la slavele de rasarit. Formele horod, Horodiste sant forme ucrainene, nu slavone. in orice caz, sufixul -ste este dacic, iar Horodiste intalnit in nordul Moldovei este forma ucrainizata a unui mai vechi Gradiste romanesc. sant in biserica ortodoxa s-a folosit slava veche incare se spune gradu nu gorod. ma ocup de lingvistica istorica de peste 25 de ani asa ca stiu bine ce spun, iar daca dvs. nu santeti de acord, este treaba dvs. am aratat de asemenea ca forma varosh exista si in albaneza care nu avea cum sa-l ia din maghiara un detaliu care nu trebuie ignorat. ungurii ca sa ne dea termenul noua trebuia sa aiba ei orase mai inanitea noastra. daca la noi termenul este intalnit mai frecvent in Ardeal este probabil pentru faptul ca acolo, inca de pe vremea dacilor au existat mai multe orase.
am zis de asemenea ca oras nu are nimic in comun cu gorod, forma gorod este tarzie aparuta dupa anul 1000 la slavele de rasarit. Formele horod, Horodiste sant forme ucrainene, nu slavone. in orice caz, sufixul -ste este dacic, iar Horodiste intalnit in nordul Moldovei este forma ucrainizata a unui mai vechi Gradiste romanesc. sant in biserica ortodoxa s-a folosit slava veche incare se spune gradu nu gorod. ma ocup de lingvistica istorica de peste 25 de ani asa ca stiu bine ce spun, iar daca dvs. nu santeti de acord, este treaba dvs. am aratat de asemenea ca forma varosh exista si in albaneza care nu avea cum sa-l ia din maghiara un detaliu care nu trebuie ignorat. ungurii ca sa ne dea termenul noua trebuia sa aiba ei orase mai inanitea noastra. daca la noi termenul este intalnit mai frecvent in Ardeal este probabil pentru faptul ca acolo, inca de pe vremea dacilor au existat mai multe orase.
Sent: Sun, April 18, 2010 2:50:57 AM
Subject: Re: Mesaj de la Grupul Andrada oraş, Orăştie, Oradea, Arad, Nagyvarod, Grădiştea, gorodişte
Subject: Re: Mesaj de la Grupul Andrada oraş, Orăştie, Oradea, Arad, Nagyvarod, Grădiştea, gorodişte
Florin
<f.croi@web.de>Apr 18, 2010, 12:33:33 PM4/18/10
to Andrada
Foarte bine, d-le Vinereanu. Dacă este aşa arătaţi cum spuneau dacii
ORAŞ; arătaţi nume dacice care conţin ORAŞ sau ceva asemănător. Dacă
nu aveţi asta puteţi avea în zeci de limbi radicalul UR; nu-l aveţi
însă în numele oraşelor dacice sau tracice. Dacă respingeţi pe GOROD,
GORODIŞTE trebuie să admiteţi pe URBS din latină. În acest caz trebuie
să fie nume de oraşe în Dacia date de romani care să conţină pe URBS.
Ştiţi vreunul? Eu,nu.
Eu am arătat pe GOROD care dă foarte bine OROD şi ORODIAL , ORDIAL ca
regiune din jurul lui OROD. Mi se pare f logic.
Dacă se spunea şi se scria în slavonă GRADU înseamnă că au făcut ruşii
GOROD din GRADU? Ei au şi GRAD: kaliningrad,Leningrad, Stalingrad.
Eu am zis că GOROD vine de la bulgari la ruşi şi se vede asta în
toponime bulgăreşti: Stara Zagora.GORA- GOROD; localitate întărită pe
o înălţime. La ruşi există printre altele NOVGOROD. Pentru faptul că
acest fel de nume lipseşte de la neamurile slave catolice eu am tras
concluzia că acel GOROD vine de la bulgari. Dacă l-au format ruşii de
ce se află în toponime bulgăreşti? Influenţele religioasă şi de
vorbire (cuvinte) nu vin de la ruşi la bulgari ci invers.
Forma VAROŞ din albaneză dacă nu e antică atunci nu dovedeşte că
ORAŞ,VAROŞ....vine de la daci sau traci.Şi dacă nu a fost la traci
(daci) nu are treabă cu acele radicale din neolitic din Mesopotamia
etc.Şi atunci iar venim la GOROD care dă OROD care să fie scris de
unguri ARAD.
Ca să fie acel radical neolitic despre care vorbiţi trebuie să
dovediţi că tracii (dacii) spuneau aşa sau ceva f asemănător la ORAŞ.
Noi ştim însă terminaţii în DAVA la daci şi în PARA la traci.
Există ceva asemănător la neamurile slave catolice dar nu e GOROD ci
GORA şi eu ştiu precis cum vine. Exemplu: Zielona Gora din Polonia; e
aproape de Oder. Cine se duce acolo (eu am fost) nu vede nici o GORA.
Terenul e plat cît vezi cu ochii. Atunci de unde GORA? Eu am găsit de
unde; din traducerea fostului nume german, Grüneberg. În acest caz o
întrebare ar fi de ce xxxberg în germană, că nu e nici o
ridicătură,deal,munte? Pt că acel BERG bine de la verbergen care
înseamnă a proteja, nu munte cum ar putea crede cineva. Asta desigur
dv ştiţi mai bine ca mine.
Deci trebuie să prezentaţi dovada că VAROŞ,ORAŞ au fost la daci.
Ce împărţire face Sorin Paliga? că nu am înţeles.
HORODIŞTE. Da, e forma de scris ucraineană; asta ştiu. Un nume
romînesc de ex Gugulea ei îl scriu Huhulea, dar îl citesc cu G. Hitler
se citeşte Gitler. Asta ştiu; dar nu ucrinienii au făcut cuvîntul ci
le-a venit făcut.
Florin Croitoru
> andradanoua+unsubscribe@googlegroups.comhttp://groups.google.fr/group/andradanoua?
>
> --
> andra...@googlegroups.com
> andradanoua+unsubscribe@googlegroups.comhttp://groups.google.fr/group/andradanoua?
ORAŞ; arătaţi nume dacice care conţin ORAŞ sau ceva asemănător. Dacă
nu aveţi asta puteţi avea în zeci de limbi radicalul UR; nu-l aveţi
însă în numele oraşelor dacice sau tracice. Dacă respingeţi pe GOROD,
GORODIŞTE trebuie să admiteţi pe URBS din latină. În acest caz trebuie
să fie nume de oraşe în Dacia date de romani care să conţină pe URBS.
Ştiţi vreunul? Eu,nu.
Eu am arătat pe GOROD care dă foarte bine OROD şi ORODIAL , ORDIAL ca
regiune din jurul lui OROD. Mi se pare f logic.
Dacă se spunea şi se scria în slavonă GRADU înseamnă că au făcut ruşii
GOROD din GRADU? Ei au şi GRAD: kaliningrad,Leningrad, Stalingrad.
Eu am zis că GOROD vine de la bulgari la ruşi şi se vede asta în
toponime bulgăreşti: Stara Zagora.GORA- GOROD; localitate întărită pe
o înălţime. La ruşi există printre altele NOVGOROD. Pentru faptul că
acest fel de nume lipseşte de la neamurile slave catolice eu am tras
concluzia că acel GOROD vine de la bulgari. Dacă l-au format ruşii de
ce se află în toponime bulgăreşti? Influenţele religioasă şi de
vorbire (cuvinte) nu vin de la ruşi la bulgari ci invers.
Forma VAROŞ din albaneză dacă nu e antică atunci nu dovedeşte că
ORAŞ,VAROŞ....vine de la daci sau traci.Şi dacă nu a fost la traci
(daci) nu are treabă cu acele radicale din neolitic din Mesopotamia
etc.Şi atunci iar venim la GOROD care dă OROD care să fie scris de
unguri ARAD.
Ca să fie acel radical neolitic despre care vorbiţi trebuie să
dovediţi că tracii (dacii) spuneau aşa sau ceva f asemănător la ORAŞ.
Noi ştim însă terminaţii în DAVA la daci şi în PARA la traci.
Există ceva asemănător la neamurile slave catolice dar nu e GOROD ci
GORA şi eu ştiu precis cum vine. Exemplu: Zielona Gora din Polonia; e
aproape de Oder. Cine se duce acolo (eu am fost) nu vede nici o GORA.
Terenul e plat cît vezi cu ochii. Atunci de unde GORA? Eu am găsit de
unde; din traducerea fostului nume german, Grüneberg. În acest caz o
întrebare ar fi de ce xxxberg în germană, că nu e nici o
ridicătură,deal,munte? Pt că acel BERG bine de la verbergen care
înseamnă a proteja, nu munte cum ar putea crede cineva. Asta desigur
dv ştiţi mai bine ca mine.
Deci trebuie să prezentaţi dovada că VAROŞ,ORAŞ au fost la daci.
Ce împărţire face Sorin Paliga? că nu am înţeles.
HORODIŞTE. Da, e forma de scris ucraineană; asta ştiu. Un nume
romînesc de ex Gugulea ei îl scriu Huhulea, dar îl citesc cu G. Hitler
se citeşte Gitler. Asta ştiu; dar nu ucrinienii au făcut cuvîntul ci
le-a venit făcut.
Florin Croitoru
>
> --
> andra...@googlegroups.com
> andradanoua+unsubscribe@googlegroups.comhttp://groups.google.fr/group/andradanoua?
Mihai Vinereanu
<mvinereanu@yahoo.com>Apr 18, 2010, 11:23:09 PM4/18/10
to andradanoua@googlegroups.com
Florin
<f.croi@web.de>Apr 19, 2010, 2:51:59 AM4/19/10
to Andrada
>
> > --
> > andra...@googlegroups.com
>
> ...
>
> Erfahren Sie mehr >>
Florin
<f.croi@web.de>Apr 19, 2010, 2:54:11 AM4/19/10
to Andrada
Atunci nu ştiu ce trebuie să facem, d-le Vinereanu.S-o ţinem într-o
antantă cordială indiferent de ceea ce spunem, aşa cum văd eu că se
întîmplă pe la congrese pe teme de istorie? Acolo vin unii şi
debitează nişte chestii de te cruceşti, se contrazic tare dar nu se
ceartă niciodată, nu se contrazic direct şi nu se supără.
Eu nu am dat etimologie aici decît la cîteva cuvinte. Eu am şi foarte
puţină nevoie să ştiu de-a fir a păr etimologia cuvintelor în limba
română pt că am dovedit că limba romînă nu vine din latină ci au
vorbit-o şi dacii.
Dv veniţi acum cu mentalitatea profesorului, a savantului, care aduce
ca argument principal faptul că aşa au spus savanţii. În cazul de faţă
savanţii nu au prezentat o dovadă ci o ipoteză.Cînd spun :Al-oros, Az-
oros, El-oros Tarp-oron, Thest-oros, Cap-ora, Clep-ora s.a.....pot
afirma că oros-oron înseamnă ORAŞ,dar asta este ipoteză. Dovadă este
dacă pe un text cuvîntul ORON sau OROS înseamnă oraş. În
Tîncăbeşti,Dragomireşti,Bucureşti,Floreşti, Străuleşti etc un lingvist
străin poate liniştit trage concluzia că ŞTI înseanmnă localitate.
Asta aţi făcut dv cu Capora,Ur,Ugarit etc.
2)Evident am lacune în ceea ce priveşte ştiinţa etimologică. În ceea
ce vorbim nu se cere cultură ci logică. Puteam să iau dicţionarul lui
Laurian sau pe cel al lui Puşcariu sau Dex-ul, să citesc acolo cum
devine cazul cu ORAŞ şi să fiu mulţumit.Şi dacă eu le-aş toci pe
acelea aş fi mai deştept?Aş ajunge la adevăr astfel?
3)Eu nu v-am cerut sugestii; v-am cerut expres să dovediţi ceea ce
afirmaţi; că ORAŞ e cuvînt dacic. Dv presupuneţi că e dacic pt că
speculaţi că Ur,Ugarit,Clepora, Capora, Thestoros conţin radicalul
care înseamnă ORAŞ. Şi dacă nu e aşa?.......Astea sînt spe-cu-la-ţii,
nu aveţi dovada că radicalul acela înseamnă oraş.Pe aceeaşi idee putem
spune că UR din Mînăştiur de lîngă Cluj înseamnă localitate. Sau OARA
din Timmişoara, Hunedoara. Sau DOVA din Sadova, Moldova. Eu am făcut
speculaţia că Moldova înseamnă oraş mare. Malu cu Flori (denumire de
loc; e un deal acolo).....epresii: "mare ca malu", "pară
mălăiaţă" (adică o pară mare), mălău (un om mare). Deci mal (măl) e
sinonim pt mare. Moldova, var. Măldava, ar fi oraş mare, avînd în
vedere şi unele nume de localităţi dacice de ex Sucidava. Dar asta
este o speculaţie, nu o dovadă. Cînd spun însă că : pace,a naşte,a da,
a înţelege, sînt cuvinte dacice şi am prezentat un text , aia nu mai e
speculaţie ci e dovadă pt că ele se află pe textul de pe inel.
4)"eu v-am dat credit atunci cand am simtit ca aveti ceva de spus in
că un lingvist profesionist mi-a "dat credit" şi a " simţit că eu am
ceva de spus". Am să vă fiu recunoscător cînd veniţi aici şi spuneţi
că aţi înţeles metoda mea de lucru şi aţi înţeles că despărţirea în
cuvinte a acelor texte este cea bună, că acest lucru este de o
importanţă crucială pt istorie şi lingvistică şi că face praf toriile
vechi cu privire la formarea poporului romîn şi a limbii romîne. Eu nu
am nevoie să-mi intindeţi dv un deget. Eu sînt pe deplin conştient de
importanţa descoperirii mele. Ceea ce eu am făcut, textele acelea,
constituie dovezi, nu ipoteze, nu teorii. Teoria veche romanistă este
dărîmată de acele dovezi aduse de mine indiferent cîţi pseodosavanţi
se opun.Deci dv doar aţi simţit.....dar nu aţi înţeles. Nu-i nimic,
nici dl profesor Ion Coja nu pricepe nici cu exemple şi explicaţii.
Eu nu fac compromisuri cu nimeni,nici cu papa de la Roma. Aţi afirmat
că ORAŞ e dacic, prezentaţi dovadă; nu veniţi cu speculaţii. Eu cînd
am spus de OROD-ARAD-GOROD etc am prezentat acest lucru ca o
speculaţie pt care avem unele fapte certe, dar tot speculaţie rămîne.
Dv îmi prezentaţi clare speculaţii ca fapte; nu merge.
Florin Croitoru
> ...
>
> Erfahren Sie mehr >>
>
> --static--liam_crowdsurfer_bottom.gif
> 28KAnzeigenHerunterladen
antantă cordială indiferent de ceea ce spunem, aşa cum văd eu că se
întîmplă pe la congrese pe teme de istorie? Acolo vin unii şi
debitează nişte chestii de te cruceşti, se contrazic tare dar nu se
ceartă niciodată, nu se contrazic direct şi nu se supără.
Eu nu am dat etimologie aici decît la cîteva cuvinte. Eu am şi foarte
puţină nevoie să ştiu de-a fir a păr etimologia cuvintelor în limba
română pt că am dovedit că limba romînă nu vine din latină ci au
vorbit-o şi dacii.
Dv veniţi acum cu mentalitatea profesorului, a savantului, care aduce
ca argument principal faptul că aşa au spus savanţii. În cazul de faţă
savanţii nu au prezentat o dovadă ci o ipoteză.Cînd spun :Al-oros, Az-
oros, El-oros Tarp-oron, Thest-oros, Cap-ora, Clep-ora s.a.....pot
afirma că oros-oron înseamnă ORAŞ,dar asta este ipoteză. Dovadă este
dacă pe un text cuvîntul ORON sau OROS înseamnă oraş. În
Tîncăbeşti,Dragomireşti,Bucureşti,Floreşti, Străuleşti etc un lingvist
străin poate liniştit trage concluzia că ŞTI înseanmnă localitate.
Asta aţi făcut dv cu Capora,Ur,Ugarit etc.
2)Evident am lacune în ceea ce priveşte ştiinţa etimologică. În ceea
ce vorbim nu se cere cultură ci logică. Puteam să iau dicţionarul lui
Laurian sau pe cel al lui Puşcariu sau Dex-ul, să citesc acolo cum
devine cazul cu ORAŞ şi să fiu mulţumit.Şi dacă eu le-aş toci pe
acelea aş fi mai deştept?Aş ajunge la adevăr astfel?
3)Eu nu v-am cerut sugestii; v-am cerut expres să dovediţi ceea ce
afirmaţi; că ORAŞ e cuvînt dacic. Dv presupuneţi că e dacic pt că
speculaţi că Ur,Ugarit,Clepora, Capora, Thestoros conţin radicalul
care înseamnă ORAŞ. Şi dacă nu e aşa?.......Astea sînt spe-cu-la-ţii,
nu aveţi dovada că radicalul acela înseamnă oraş.Pe aceeaşi idee putem
spune că UR din Mînăştiur de lîngă Cluj înseamnă localitate. Sau OARA
din Timmişoara, Hunedoara. Sau DOVA din Sadova, Moldova. Eu am făcut
speculaţia că Moldova înseamnă oraş mare. Malu cu Flori (denumire de
loc; e un deal acolo).....epresii: "mare ca malu", "pară
mălăiaţă" (adică o pară mare), mălău (un om mare). Deci mal (măl) e
sinonim pt mare. Moldova, var. Măldava, ar fi oraş mare, avînd în
vedere şi unele nume de localităţi dacice de ex Sucidava. Dar asta
este o speculaţie, nu o dovadă. Cînd spun însă că : pace,a naşte,a da,
a înţelege, sînt cuvinte dacice şi am prezentat un text , aia nu mai e
speculaţie ci e dovadă pt că ele se află pe textul de pe inel.
4)"eu v-am dat credit atunci cand am simtit ca aveti ceva de spus in
legatura cu descifrarile pe care le faceti"
Se pare că trebuie să mă simt flatat şi să fiu recunoscător pt faptul
că un lingvist profesionist mi-a "dat credit" şi a " simţit că eu am
ceva de spus". Am să vă fiu recunoscător cînd veniţi aici şi spuneţi
că aţi înţeles metoda mea de lucru şi aţi înţeles că despărţirea în
cuvinte a acelor texte este cea bună, că acest lucru este de o
importanţă crucială pt istorie şi lingvistică şi că face praf toriile
vechi cu privire la formarea poporului romîn şi a limbii romîne. Eu nu
am nevoie să-mi intindeţi dv un deget. Eu sînt pe deplin conştient de
importanţa descoperirii mele. Ceea ce eu am făcut, textele acelea,
constituie dovezi, nu ipoteze, nu teorii. Teoria veche romanistă este
dărîmată de acele dovezi aduse de mine indiferent cîţi pseodosavanţi
se opun.Deci dv doar aţi simţit.....dar nu aţi înţeles. Nu-i nimic,
nici dl profesor Ion Coja nu pricepe nici cu exemple şi explicaţii.
Eu nu fac compromisuri cu nimeni,nici cu papa de la Roma. Aţi afirmat
că ORAŞ e dacic, prezentaţi dovadă; nu veniţi cu speculaţii. Eu cînd
am spus de OROD-ARAD-GOROD etc am prezentat acest lucru ca o
speculaţie pt care avem unele fapte certe, dar tot speculaţie rămîne.
Dv îmi prezentaţi clare speculaţii ca fapte; nu merge.
Florin Croitoru
>
> Erfahren Sie mehr >>
>
> --static--liam_crowdsurfer_bottom.gif
> 28KAnzeigenHerunterladen
Mihai Vinereanu
<mvinereanu@yahoo.com>Apr 19, 2010, 11:01:50 PM4/19/10
to andradanoua@googlegroups.com
D-le Croitoru,
I. hai sa n-o mai lungim. poate nu sant probe irefutable cu privire la originea dacica a lui oras, asa cum doriti dvs., dar lucram cu datele pe care le avem. nu avem altele. in schimb, eu va spun ca in nici un caz nu vine din gorod, dar dvs. credeti ce doriti si aproape sigur ca nu vine nici din maghiara. argumentele nu le mai repet. dar asta nu este important.
II. de la d-l Coja nici nu am scos nimic, asa ca degeaba doriti sa-l convingeti, de una sau alta. e prea anchilozat in vechea conceptie. cum credeti ca un profesor de lingvistica, crescut in doctrina latinista o sa ne dea noua acum dreptate. ii cerem prea mult. s-ar nega pe sine insusi.
III. sincer, eu inca nu stiu bine ce ati lucrat dvs. hai sa le discutam aici pe forum ca altfel ne pierdem vremea degeaba. hai sa trecem la treaba. prezentati pe forum tot ce ati lucrat, daca doriti sa lucram impreuna. daca nu nu are rost sa ne pierdem in discutii, mai mult sau mai putin sterile. apoi sa luam in discutie si alte inscriptii. eu am lucrarea lui Boris Stefanovski unde sant cuprinse mai toate inscriptiile tracice si dacice cunoscute. putem face abstractie de interpretarile lui. daca vom stabili o punte de legatura intre inscriptiile descoperite in siturile arheologice si cele de la Sinaia (care sant mult mai lungi), eliminam orice dubiu in ce priveste adevarata origine a limbii romane).
pe curand,
MV
Sent: Mon, April 19, 2010 2:54:11 AM
Florin Croitoru
<f.croi@web.de>Apr 23, 2010, 6:15:27 AM4/23/10
to Andrada
Ce punte să mai stabilim între înscrisurile tracice din situri
diferite? E stabilită deja. Textele de pe placa 16 şi cel de pe inel
sînt în romîneşte. Tipul de nume de pe piatra de mormînt de la Tomis
şi acelea de pe placa 120 este acelaşi. Este tipul de nume popular
romînesc.
>FC
> III.. daca vom stabili o punte de legatura intre inscriptiile descoperite in siturile arheologice si cele de la Sinaia (care sant mult mai lungi), eliminam orice dubiu in ce priveste adevarata origine a limbii romane).
> MV
diferite? E stabilită deja. Textele de pe placa 16 şi cel de pe inel
sînt în romîneşte. Tipul de nume de pe piatra de mormînt de la Tomis
şi acelea de pe placa 120 este acelaşi. Este tipul de nume popular
romînesc.
>FC
> III.. daca vom stabili o punte de legatura intre inscriptiile descoperite in siturile arheologice si cele de la Sinaia (care sant mult mai lungi), eliminam orice dubiu in ce priveste adevarata origine a limbii romane).
> MV
Mihai Vinereanu
<mvinereanu@yahoo.com>Apr 23, 2010, 11:14:24 PM4/23/10
to andradanoua@googlegroups.com
relatia trebuie sa fie clara si pentru cei care neaga autenticitatea placutelor si faptul ca romana este urmasa limbii dace.
MV
From: Florin Croitoru <f.c...@web.de>
To: Andrada <andra...@googlegroups.com>
Sent: Fri, April 23, 2010 6:15:27 AM
Subject: Re: Mesaj de la Grupul Andrada oraş, Orăştie, Oradea, Arad, Nagyvarod, Grădiştea, gorodişte
Florin Croitoru
<f.croi@web.de>Apr 24, 2010, 2:24:24 AM4/24/10
to Andrada
Pt mine e clară relaţia aceea. Şi pt cei care pricep ceea ce eu am
făcut e clară.Pt cei care nu vor sau nu pot să priceapă această
relaţie nici nu există.
Din cele două texte şi din cuvintele de pe Piatra de mormînt de la
Tomis precum şi din cuvîntul OMIELCUŞ aflat pe Inelul de la Apahida
rezultă că romîna nu este urmaşa limbii dacilor ci că este aceeaşi
limbă. Omielcuş.....omilie adică predică, cazanie. Omielcuşul e cel
care ţine omilii, adică predici. Cuvîntul este şi în greceşte.Un
cuvînt de acest fel e dovada că religia a fost de rit grecesc de la
început, nu s-a schimbat din cauza slavilor.Vorba asta mai arată că
omiliile erau ţinute în limba locuitorilor, adică în romîneşte. Inelul
de la Apahida e datat sec 4 dCr.
Romîna nu este urmaşa limbii dacilor; aşa a vorbit şi Burebista.
Nu aţi răspuns la testul lui Sorin Olteanu. Eu i-am trimis încă o dată
prin imeil răspuns la acest test.
Florin Croitoru
On 24 Apr., 05:14, Mihai Vinereanu <mvinere...@yahoo.com> wrote:
> relatia trebuie sa fie clara si pentru cei care neaga autenticitatea placutelor si faptul ca romana este urmasa limbii dace.
>
> MV
făcut e clară.Pt cei care nu vor sau nu pot să priceapă această
relaţie nici nu există.
Din cele două texte şi din cuvintele de pe Piatra de mormînt de la
Tomis precum şi din cuvîntul OMIELCUŞ aflat pe Inelul de la Apahida
rezultă că romîna nu este urmaşa limbii dacilor ci că este aceeaşi
limbă. Omielcuş.....omilie adică predică, cazanie. Omielcuşul e cel
care ţine omilii, adică predici. Cuvîntul este şi în greceşte.Un
cuvînt de acest fel e dovada că religia a fost de rit grecesc de la
început, nu s-a schimbat din cauza slavilor.Vorba asta mai arată că
omiliile erau ţinute în limba locuitorilor, adică în romîneşte. Inelul
de la Apahida e datat sec 4 dCr.
Romîna nu este urmaşa limbii dacilor; aşa a vorbit şi Burebista.
Nu aţi răspuns la testul lui Sorin Olteanu. Eu i-am trimis încă o dată
prin imeil răspuns la acest test.
Florin Croitoru
On 24 Apr., 05:14, Mihai Vinereanu <mvinere...@yahoo.com> wrote:
> relatia trebuie sa fie clara si pentru cei care neaga autenticitatea placutelor si faptul ca romana este urmasa limbii dace.
>
> MV
> andra...@googlegroups.com
> andradanoua+unsubscribe@googlegroups.comhttp://groups.google.fr/group/andradanoua?
>
> --
> andra...@googlegroups.com
> andradanoua+unsubscribe@googlegroups.comhttp://groups.google.fr/group/andradanoua?
> andradanoua+unsubscribe@googlegroups.comhttp://groups.google.fr/group/andradanoua?
>
> --
> andra...@googlegroups.com
Dan Waniek
<irismeister@yahoo.com>Apr 24, 2010, 10:41:14 AM4/24/10
to andradanoua@googlegroups.com
Mai este "piscup" care însemna "episcop". Piscopescu... Etimologistii de la Sibiu
sunt la curent, dar nu stiu de ce se tem sa publice. Poate e o directiva undeva ca sa
rezulte ca si romana veche bisericeasca e de origine latina...
--- On Sat, 4/24/10, Florin Croitoru <f.c...@web.de> wrote: |
|
To: "Andrada" <andra...@googlegroups.com> |
|
|
Mihai Vinereanu
<mvinereanu@yahoo.com>Apr 24, 2010, 11:00:55 PM4/24/10
to andradanoua@googlegroups.com
|
|
Florin Croitoru
<f.croi@web.de>Apr 25, 2010, 9:33:24 AM4/25/10
to Andrada
ΚΙΝΛΙ ΝΒΛΥΓ ΓΑΡΙ ΚΙΝΚΑ ΝΥ Α ΤΟΗ ΛΑ ΣΑΡΙ
Am investit peste un ceas de muncă şi nu am reuşit să despart textul.
Poate să fie bine pînă acum dar nu sînt sigur pt că nu văd potrivirea
gramaticală cu restul. Adică partea finală ΝΥ Α ΤΟΗ ΛΑ ΣΑΡΙ (nu a tăie
la sari.....nu o să taie la sare) nu are potrivire cu ΝΒΛΥΓ ΓΑΡΙ
ΚΙΝΚΑ; nu ştiu ce este asta. Primul cuvînt ΚΙΝΛΙ pare a fi Cîinli
adică CÎINELE.
Pt un simplu exerciţiu mi se pare prea greu. Sper că nu e ceva în
dialectul makedon.
>FC
Am investit peste un ceas de muncă şi nu am reuşit să despart textul.
Poate să fie bine pînă acum dar nu sînt sigur pt că nu văd potrivirea
gramaticală cu restul. Adică partea finală ΝΥ Α ΤΟΗ ΛΑ ΣΑΡΙ (nu a tăie
la sari.....nu o să taie la sare) nu are potrivire cu ΝΒΛΥΓ ΓΑΡΙ
ΚΙΝΚΑ; nu ştiu ce este asta. Primul cuvînt ΚΙΝΛΙ pare a fi Cîinli
adică CÎINELE.
Pt un simplu exerciţiu mi se pare prea greu. Sper că nu e ceva în
dialectul makedon.
>FC
On 25 Apr., 05:00, Mihai Vinereanu <mvinere...@yahoo.com> wrote:
> am pregatit un text pentru descifrare. il redau mai jos.
>
> ΚΙΝΛΙΝΒΛΥΓΓΑΡΙΚΙΝΚΑΝΥΑΤΟΗΛΑΣΑΡΙ
>
> MV
> andra...@googlegroups.com
> andradanoua+unsubscribe@googlegroups.comhttp://groups.google.fr/group/andradanoua?
Mihai Vinereanu
<mvinereanu@yahoo.com>Apr 25, 2010, 10:29:50 AM4/25/10
to andradanoua@googlegroups.com
textul este in romana de azi, dar arhaizat ca sa-i dea un plus de complexitate si se desparte astfel:
ΚΙΝ ΛΙΝΒ ΛΥΓΓ ΑΡΙ ΚΙΝΚ ΑΝ ΥΑ ΤΟΗ ΛΑ ΣΑΡΙ
Kini linbî lungî ari Kinki ani va tăie la sari
adică Cine limbă lungă are Cinci ani va tăie la sare.
sunetul î n-a fost marcat, ca și în textele de pe plăcuțe, ă a fost marcat cu o, diftongul ie prin Η, iar i scurt din cini, ani si cinci nu a fost de asemenea marcat intrucat cini (in acest caz), cinci si ani se pronunta intr-o singura silaba. acest gen de i in alte limbi, cum ar fi limbile slave, este marcat prin semnul moale. sunetul v nu a existat in greaca veche, astfel, m-am gandit daca trebuie sa-l redau prin b sau u. grecii marcau pe v din cuvinte de origine straina prin b ( ca in Burebista unde al doilea b era u sau v, nu b, numele se pronunta Burevista sau Buruista, asa cum apare in Iordanes, in niciun caz Burebista), dar daca redam prin b (adica beta) ar fi complicat prea mult textul, oricine l-ar fi luat drept b si nu v, asa ca am ales pe y (u), ca in Ουλφιλα pentru Wulfila. Grupul ng se scrie in greaca γγ, iar pentru limbă, am folosit, de asemenea, n in loc de m
(vezi lingua).
MV
Sent: Sun, April 25, 2010 9:33:24 AM
Subject: Re: Mesaj de la Grupul Andrada oraş, Orăştie, Oradea, Arad, Nagyvarod, Grădiştea, gorodişte
ΚΙΝΛΙ ΝΒΛΥΓ ΓΑΡΙ ΚΙΝΚΑ ΝΥ Α ΤΟΗ ΛΑ ΣΑΡΙ
Am investit peste un ceas de muncă şi nu am reuşit să despart textul.
Poate să fie bine pînă acum dar nu sînt sigur pt că nu văd potrivirea
gramaticală cu restul. Adică partea finală ΝΥ Α ΤΟΗ ΛΑ ΣΑΡΙ (nu a tăie
la sari.....nu o să taie la sare) nu are potrivire cu ΝΒΛΥΓ ΓΑΡΙ
ΚΙΝΚΑ; nu ştiu ce este asta. Primul cuvînt ΚΙΝΛΙ pare a fi Cîinli
adică CÎINELE.
Pt un simplu exerciţiu mi se pare prea greu. Sper că nu e ceva în
dialectul makedon.
>FC
On 25 Apr., 05:00, Mihai Vinereanu <mvinere...@yahoo.com> wrote:
> am pregatit un text pentru descifrare. il redau mai jos.
>
> ΚΙΝΛΙΝΒΛΥΓΓΑΡΙΚΙΝΚΑΝΥΑΤΟΗΛΑΣΑΡΙ
>
> MV
> andra...@googlegroups.com
> andradanoua+unsub...@googlegroups.comhttp://groups.google.fr/group/andradanoua?
--
andra...@googlegroups.com
andradanoua+unsub...@googlegroups.com
--
andra...@googlegroups.com
andradanoua+unsub...@googlegroups.com
Florin Croitoru
<f.croi@web.de>Apr 25, 2010, 12:03:53 PM4/25/10
to Andrada
În acest caz nu aţi înţeles sistemul de scris, d-le Vinereanu. Puteam
eu să-mi bat capul încă 7 ceasuri.Eu am spus că exerciţiile sînt în
acele sisteme pe care eu le-am arătat: sistemul de pe inel, unde Z
grecesc are valoare CI şi P are valoare P, V are valoare V sau
sistemul de pe placa16 unde Ci este o literă cam ca în alfabetul
slavon. Dv de unde aţi luat Y cu valoare V şi K cu valoare CI? L-aţi
văzut pe vreun text de pe plăci?
Pe inel e scris V cu valoare V. Nu interesează aici ce sunete nu erau
în greacă pt că nu scriem în greacă.
Dacii nu au respectat reguli greceşti aşa cum nimeni nu respectă
reguli latineşti cînd scrie cu litere latineşti.
Eu am descris un sistem şi am dat un exerciţiu în acel sistem. Dv daţi
valori fonetice noi unor litere.Aţi creat altceva pe bază de
speculaţii şi model grecesc. Unde e aşa ceva pe placă sau pe inel?
Era normal ca eu să fi gîndit că după primul G se termină un cuvînt.
Din cuvîntul ANI la dv lipseşte litera i....cum adică KINK AN YA TOH ?
Pe textul dv Y are două valori? una în LUNGÎ şi alta în VA?
Textul trebuia scris aşa:
ЧINI ΛΙΝB ΛΥΝΓ ΑΡΙ ЧINЧI ANI VA TOH ΛΑ ΣΑΡΙ
in scriptio continua ЧINIΛΙΝBΛΥΝΓΑΡΙЧINЧIANIVATOHΛΑΣΑΡΙ
variantă:
ЧNI ΛΙΝB ΛΥΝΓ ΑΡΙ ЧNЧ ANI VA TOH ΛΑ ΣΑΡΙ
Nu este arhaizat ci este în romîna de azi subdialectul moldovenesc.
AŞE SÎ VORGHIEŞTI PI LÎNGÎ CEAHLĂU, PI LA CHIATRA.
Nu aţi scris bine. Mai încercaţi.
2) Cred că v-am trimis un meil în care am scris că aţi despărţit bine
textul propus de mine, ca şi dl dr Waniek.
3) Ce treabă are Vulfila aici? Codex argenteus e scris în germană(vezi
rugăciunea Tată Nostru din acel codex) şi a fost găsit în sec 17 în
Germania. Dacă cineva a scris în altă parte numele lui Vulfila cu
litere greceşti, cum a vrut, chestia asta nu are vreo treabă cu
textele dacice sau cu acel codex.
Florin Croitoru
> andra...@googlegroups.com
> andradanoua+unsubscribe@googlegroups.comhttp://groups.google.fr/group/andradanoua?
eu să-mi bat capul încă 7 ceasuri.Eu am spus că exerciţiile sînt în
acele sisteme pe care eu le-am arătat: sistemul de pe inel, unde Z
grecesc are valoare CI şi P are valoare P, V are valoare V sau
sistemul de pe placa16 unde Ci este o literă cam ca în alfabetul
slavon. Dv de unde aţi luat Y cu valoare V şi K cu valoare CI? L-aţi
văzut pe vreun text de pe plăci?
Pe inel e scris V cu valoare V. Nu interesează aici ce sunete nu erau
în greacă pt că nu scriem în greacă.
Dacii nu au respectat reguli greceşti aşa cum nimeni nu respectă
reguli latineşti cînd scrie cu litere latineşti.
Eu am descris un sistem şi am dat un exerciţiu în acel sistem. Dv daţi
valori fonetice noi unor litere.Aţi creat altceva pe bază de
speculaţii şi model grecesc. Unde e aşa ceva pe placă sau pe inel?
ΚΙΝ ΛΙΝΒ ΛΥΓΓ ΑΡΙ ΚΙΝΚ ΑΝ ΥΑ ΤΟΗ ΛΑ ΣΑΡΙ
KI=CI dar în KINK nu mai e KI=CI. Y=V ? Lungî e scris cu doi de G?
Era normal ca eu să fi gîndit că după primul G se termină un cuvînt.
Din cuvîntul ANI la dv lipseşte litera i....cum adică KINK AN YA TOH ?
Pe textul dv Y are două valori? una în LUNGÎ şi alta în VA?
Textul trebuia scris aşa:
ЧINI ΛΙΝB ΛΥΝΓ ΑΡΙ ЧINЧI ANI VA TOH ΛΑ ΣΑΡΙ
in scriptio continua ЧINIΛΙΝBΛΥΝΓΑΡΙЧINЧIANIVATOHΛΑΣΑΡΙ
variantă:
ЧNI ΛΙΝB ΛΥΝΓ ΑΡΙ ЧNЧ ANI VA TOH ΛΑ ΣΑΡΙ
Nu este arhaizat ci este în romîna de azi subdialectul moldovenesc.
AŞE SÎ VORGHIEŞTI PI LÎNGÎ CEAHLĂU, PI LA CHIATRA.
Nu aţi scris bine. Mai încercaţi.
2) Cred că v-am trimis un meil în care am scris că aţi despărţit bine
textul propus de mine, ca şi dl dr Waniek.
3) Ce treabă are Vulfila aici? Codex argenteus e scris în germană(vezi
rugăciunea Tată Nostru din acel codex) şi a fost găsit în sec 17 în
Germania. Dacă cineva a scris în altă parte numele lui Vulfila cu
litere greceşti, cum a vrut, chestia asta nu are vreo treabă cu
textele dacice sau cu acel codex.
Florin Croitoru
> andra...@googlegroups.com
> andradanoua+unsubscribe@googlegroups.comhttp://groups.google.fr/group/andradanoua?
Mihai Vinereanu
<mvinereanu@yahoo.com>Apr 25, 2010, 12:21:35 PM4/25/10
to andradanoua@googlegroups.com
Nu am experienta la redarea textelor in alte sisteme. am sa tin cont pe viitor de aceste detalii. am amintit de Wulfila doar pentru a arata ca grecii au redat pe wu ca ou. in fine, cam asta e. textul dvs. are o puternica tenta ardeleneasca, fiind in acelasi timp in ton cu placutele. nu mi-ati scris despre descifrarea la textul dvs. in orice caz va scrisesem ca nu am inteles bine ce este cu primele 6 caractere ERICER.
MV
Sent: Sun, April 25, 2010 12:03:53 PM
Subject: Re: Mesaj de la Grupul Andrada oraş, Orăştie, Oradea, Arad, Nagyvarod, Grădiştea, gorodişte
> andradanoua+unsub...@googlegroups.comhttp://groups.google.fr/group/andradanoua?
--
andra...@googlegroups.com
andradanoua+unsub...@googlegroups.com
--
andra...@googlegroups.com
andradanoua+unsub...@googlegroups.com
Florin Croitoru
<f.croi@web.de>Apr 25, 2010, 12:58:11 PM4/25/10
to Andrada
ERICER (ERIGER) pe placa 120 este primul nume pe listă.
Cini limbî lungî ari cinci ani va tăie la sari.... e şi mai corect
moloveneşte dacă scriem ŞINŞI în loc de CINCI.Nu ştiu însă ce semn
dacic ar fi acesta.
Deocamdată am pus pozele plăcii 120 şi transcrierea lui Brane plus
lucrarea lui Andrei Pătru pt că el a făcut o bună transcriere cu
litere dacice. Eu pusesem una cu litere latine şi cu altă despărţire
în cuvinte.Eu am zis şi atunci că despărţirea lui nu prea e bună; e
frumoasă însă, scrisă frumos. A făcut-o ca să mă contrazică pe mine.
Eu am zis că acelea sînt nume de tipul Cutare a lui Cutare. El a zis
că al doilea Cutare e nume de localitate de ex ERIGER LO GENUKLO ar fi
ERIGER la GENUCLA , Genucla fiind un nume de localitate. Eriger care
ar fi un general (vezi in text hilearh) e trimis la Genucla, care ar
fi în opinia lui Pătru şi a lui Brane o cetate fostă capitală a unui
stat dacic.
2)Şi dv şi dl dr Waniek aţi descifrat bine textul propus de mine.
FC
> andra...@googlegroups.com
> andradanoua+unsubscribe@googlegroups.comhttp://groups.google.fr/group/andradanoua?
Cini limbî lungî ari cinci ani va tăie la sari.... e şi mai corect
moloveneşte dacă scriem ŞINŞI în loc de CINCI.Nu ştiu însă ce semn
dacic ar fi acesta.
Deocamdată am pus pozele plăcii 120 şi transcrierea lui Brane plus
lucrarea lui Andrei Pătru pt că el a făcut o bună transcriere cu
litere dacice. Eu pusesem una cu litere latine şi cu altă despărţire
în cuvinte.Eu am zis şi atunci că despărţirea lui nu prea e bună; e
frumoasă însă, scrisă frumos. A făcut-o ca să mă contrazică pe mine.
Eu am zis că acelea sînt nume de tipul Cutare a lui Cutare. El a zis
că al doilea Cutare e nume de localitate de ex ERIGER LO GENUKLO ar fi
ERIGER la GENUCLA , Genucla fiind un nume de localitate. Eriger care
ar fi un general (vezi in text hilearh) e trimis la Genucla, care ar
fi în opinia lui Pătru şi a lui Brane o cetate fostă capitală a unui
stat dacic.
2)Şi dv şi dl dr Waniek aţi descifrat bine textul propus de mine.
FC
> andra...@googlegroups.com
> andradanoua+unsubscribe@googlegroups.comhttp://groups.google.fr/group/andradanoua?
Mihai Vinereanu
<mvinereanu@yahoo.com>Apr 25, 2010, 1:14:58 PM4/25/10
to andradanoua@googlegroups.com
intr-adevar al doilea termen in aceste perechi de termeni pare sa fie nume de localitate. Genucla a fost o cetate tracica din sudul Dunarii. acel LO poate fi ceva de genul lui of din engleza care poate reda provenienta, locul de origine, dar poate reda si cazul genitiv. transcrierea lui Branislav reda pe ci (ce) prin doua semne diferite.
MV
Sent: Sun, April 25, 2010 12:58:11 PM
Subject: Re: Mesaj de la Grupul Andrada oraş, Orăştie, Oradea, Arad, Nagyvarod, Grădiştea, gorodişte
ERICER (ERIGER) pe placa 120 este primul nume pe listă.
Cini limbî lungî ari cinci ani va tăie la sari.... e şi mai corect
moloveneşte dacă scriem ŞINŞI în loc de CINCI.Nu ştiu însă ce semn
dacic ar fi acesta.
Deocamdată am pus pozele plăcii 120 şi transcrierea lui Brane plus
lucrarea lui Andrei Pătru pt că el a făcut o bună transcriere cu
litere dacice. Eu pusesem una cu litere latine şi cu altă despărţire
în cuvinte.Eu am zis şi atunci că despărţirea lui nu prea e bună; e
frumoasă însă, scrisă frumos. A făcut-o ca să mă contrazică pe mine.
Eu am zis că acelea sînt nume de tipul Cutare a lui Cutare. El a zis
că al doilea Cutare e nume de localitate de ex ERIGER LO GENUKLO ar fi
ERIGER la GENUCLA , Genucla fiind un nume de localitate. Eriger care
ar fi un general (vezi in text hilearh) e trimis la Genucla, care ar
fi în opinia lui Pătru şi a lui Brane o cetate fostă capitală a unui
stat dacic.
2)Şi dv şi dl dr Waniek aţi descifrat bine textul propus de mine.
FC
> andra...@googlegroups.com
> andradanoua+unsub...@googlegroups.comhttp://groups.google.fr/group/andradanoua?
--
andra...@googlegroups.com
andradanoua+unsub...@googlegroups.com
--
andra...@googlegroups.com
andradanoua+unsub...@googlegroups.com
Florin Croitoru
<elcroi@msn.com>Jul 9, 2020, 4:55:56 AM7/9/20
to Andrada
E clar; dl Vinereanu e supăra\t de multă vreme pe mine. În mesajul d-lui din 2010 îmi spune clar că am lacune în ce privește etimologiile și lingvistica istorică și că d-lui nu împărtășește părerile mele in legătură cu unele etimologii. Din cauză că pt mine nimeni altcineva nu are dreptate, dl Vinereanu socoate că e mai bine să se retragă. Corect ar fi fost să arate cuvintele cu pricina și de ce nu am eu dreptate. Eu așa am făcut. Am arătat de ce etimologiile oficiale pt pămînt, mormînt...etc nu sint corecte.
Părerea mea a fost și mai este că lingvistica zisă istorică nu e decît o mică păcăleală cu care unii lingviști se păcălesc singuri. Ei refac unele cuvinte pornind de la cuvinte romînești, de ex de la substantivul pămînt ei ajung la subst latinesc pavimentum, pe care eu o socot o chestie absolut prostească. Metoda lor constă in a găsi un substantiv care să semene, așa l-au găsit pe pavimentum. Mormînt...monumentum, picior...pedum, ochi...oculus, soare...solis etc. Alți lingviști pornind de la cuvinte romînești scriu unele cuvinte fanteziste pe care le numesc vechi indo-europene.
Mormînt e format din MORT și sufixul MÎNT, ca în jurăMÎNT, crezăMÎNT, zăcăMÎNT, deci dacă e format in romînește nu provine din latină. PĂMÎNT e format din POM și sufixul MÎNT, unde silaba neaccentuată se transformă în Ă. POM...păMÎNT. Pămînt este un sol în care pot crește pomii și poama (în Moldova înseamnă viță de vie). PICIOR e format in romînește din PICI și sufixul OR, ca în puișOR, roșiOR, cotOR, foișOR, prin urmare nu provine din PEDUM latinesc.
D-lui a simțit că am ceva de spus în legătură cu descifrările pe care le fac și...mi-a dat credit.Păi, nu de asta am avut eu nevoie. Am avut nevoie ca Dv să înțelegeți că descifrările au fost bine făcute și să explicați cum nă dăm seama dacă o astfel de descifrare e bună sau nu.Dv ați afirmat în interviu că descifrările lui Nicolaescu sînt cele mai bune fără să puteți spune cum v-ați dat seama de acest lucru. Argumentul „vă spun eu că sînt bune” nu poate fi luat în serios decît de către naivi. Cred că ați simțit că Nicolaescu a descifrat bine textele. Eu am arătat clar de ce descifrările lui Nicolaescu sînt eronate.
Bine, d-lde Vinereanu. Vă scot din grilă la cererea Dv. Să nu spuneți mai tîrziu că nu a fost la cerere.
Florin Croitoru
<elcroi@msn.com>Dec 3, 2020, 3:05:31 PM12/3/20
to Andrada
D-le Vinereanu, văd că ați dat credit lui Eugen Nicolaescu, despre care ați afirmat într-un interviu publicat pe YouTube că are cele mai bune descifrări la textele dacice. Am înțeles că nu ați fi putut face acolo pe loc demonstrația că Nicolaescu a descifrat bine vreun text, dar văd că nu ați făcut-o în altă parte. În știință afirmațiile goale nu sînt valabile. Vă rog să faceți aici demonstrația că Eugen Nicolaescu a descifrat bine măcar un text dacicDacă nu o puteți face vă rog ca pe viitor să nu mai vorbiți ca să vă aflați în trebă. Vă rog să veniți aici și să recunoașteți că nu puteți demonstra că Nicolaescu a descifrat bine vreun text dacic. Florin Croitoru
Florin Croitoru
<elcroi@msn.com>Dec 4, 2020, 1:17:47 AM12/4/20
to Andrada
https://ioncoja.ro/prof-mihai-vinereanu-candidat-la-senat-din-partea-aur-votul-din-6-decembrie-trebuie-sa-sanctioneze-minciuna-si-impostura/
Aflu de pe saitul lingvistului pensionar Ion Coja, care se ocupă cu multe pt că se pricepe, că Dl Mihai Vinereanu candidează la Senat. Astea erau proiectele politice ale lor. De aceea se înțeleg dînșii bine. Au lăsat știința pt politică, pt că e mai lucrativă; o pensioară ca fost senator e foarte bună. Coja a fost senator. Are si pensie de senator acum, asa ca stie el ce spune.
Aflu de pe saitul lingvistului pensionar Ion Coja, care se ocupă cu multe pt că se pricepe, că Dl Mihai Vinereanu candidează la Senat. Astea erau proiectele politice ale lor. De aceea se înțeleg dînșii bine. Au lăsat știința pt politică, pt că e mai lucrativă; o pensioară ca fost senator e foarte bună. Coja a fost senator. Are si pensie de senator acum, asa ca stie el ce spune.
Foarte bine, d-le Vinereanu. Știu și eu acum că aveți preocupări importante pt țărișoara noastră. Eu vă urez succes și mult norc, că aveți mare nevoie. Florin Croitoru
Dan Waniek
<irismister@gmail.com>Dec 4, 2020, 1:48:48 AM12/4/20
to andradanoua@googlegroups.com
Hait ! Mihaie, AUR—ul e Soros 😡
( aïphoundouzepromaxé de mon cabinet )
--
Ați primit acest mesaj deoarece sunteți abonat(ă) la grupul „Andrada” din Grupuri Google.
Pentru a vă dezabona de la acest grup și pentru a nu mai primi e-mailuri de la acesta, trimiteți un e-mail la adresa andradanoua...@googlegroups.com.
Pentru a vizualiza această discuție pe web, accesați https://groups.google.com/d/msgid/andradanoua/208387f9-ee12-4cf5-ba9f-8ecd3136ae74n%40googlegroups.com.
Florin Croitoru
<elcroi@msn.com>Dec 4, 2020, 2:44:40 AM12/4/20
to Andrada
Acum trebuie să îl înțelegem. Atît a găsit, AUR. În rest e ocupat de alții. Sîntem în 4 dec și pe 6 dec sînt alegeri. Eu ii urez succes d-lui Vinereanu. Să îi ținem pumnii, să fie ales senator.
Reply all
Reply to author
Forward
0 new messages