Pledoaria apararii

[Lucian Cruceanu]

Ziua 8 Mai '97

Pledoaria Apararii

La semnarea Tratatului, diplomatia romana a tinut cont mai intai de oameni,
si apoi de
teritorii

Singura alternativa pentru recuperarea teritoriilor: razboiul

Romania, romanii si eu, ca roman, avem cu toti o durere in suflet, legata
de faptul ca in 1940
si dupa aceea, la sfarsitul celui de al II-lea Razboi Mondial, tara noastra
a pierdut teritorii
care, indubitabil, i-au apartinut. Sentimental, eu sunt unionist, deci ma
pronunt pentru
reintregire... dar aici se pune problema situatiei actuale a tarii si a
Europei: care sunt
posibilitatile pe care Europa si lumea ni le ofera astazi pentru a ne
desavarsi un anumit ideal
national? Problema care se pune este: vrem sa intram intr-un razboi?
Raspunsul la
intrebarea ,de ce dorim reintregirea" mi se pare relativ simplu, dar
trebuie sa ne punem si
intrebarea ,cum ne indeplinim aceste aspiratii"? In al doilea rand, trebuie
sa ne punem
intrebarea: ce alte interese ne sunt lezate? In acest moment nici o tara
din lume nu gaseste
simpatie pentru revendicari teritoriale; acest gest face groaza tuturor
poparelor lumii. Ceea
ce am facut noi prin Tratat nu contravine programului nostru de guvernare
care s-a publicat
si care a fost aprobat de Parlament: soarta oamenilor ne intereseaza
inaintea teritoriului.
Aceasta a fost urmarit atunci cand s-a incheiat Tratatul.

Euroregiunile permit afirmarea constiintei etnice

Existenta in Tratat a prevederilor privind euroregiunile urmareste crearea
unui cadru legal
pentru stabilirea unor contacte permanente si fara obstructii intre toti
romanii, dintr-o parte
sau din alta a acelei frontiere. Pentru ca acesti romani sa se poata duce
sa-si vada
mormintele, sa poata sa-si vada locul leaganului lor, ca acesti oameni sa
poata sa-si recapete
constiinta nationala si sa nu le mai fie teama sa se declare romani. Il
citez pe ministrul
ucrainean al Afacerilor Externe, care a spus: ,La viitorul recensamant, in
Ucraina vor fi mai
multi romani, ca urmare a acestui Tratat, pentru ca nu-i va mai fi frica
nimanui sa se declare
roman".

Momentul prielnic semnarii Tratatului a fost tocmai acesta

Am spus de la bun inceput: nu privesc acest Tratat ca o conditie pentru
integrarea noastra in
NATO. Am refuzat sa negociem formule de mana a doua. Am semnat acest Tratat
constienti
ca, in NATO sau nu, Romania poate sa fie importanta, pentru ca este un
factor de stabilitate.
Eu cred ca am negociat destul de bine. Semnarea Tratatului va facilita, dar
nu va garanta
intrarea Romaniei in NATO. Nu ne-a impus nimeni momentul, noi am ales acest
moment si eu
cred ca acesta este momentul prielnic pentru a-l incheia. Iar daca exista o
presiune, ea nu
vine de la un stat, de la o putere terta, ci de la un proces istoric: lumea
se reaseaza. Acesta
este procesul istoric: Europa se reaseaza, se reorganizeaza, se refac
aliantele. Intrebarea
este: ramanem in afara acestui proces? Fiindca nimeni nu ne obliga sa
intram in el. Dar este
bine ca noi sa nu ramanem in afara acestui proces, si cand spun asta nu ma
gandesc numai
la accesul nostru in NATO. Sa nu legam tratatul de NATO.

Adrian
SEVERIN

Extrase din stenograma emisiunii ,Milionarii de la miezul noptii", de la
Antena 1, din 6
mai 1997

· · ·

Parafarea Tratatului romano-ucrainean a starnit reactii contradictorii atat
in mediile
politice, cat si in sanul opiniei publice romanesti, din tara sau de peste
hotare. Asa
cum a promis ieri, ZIUA a initiat o dezbatere publica

Prima infatisare in Procesul Tratatului

Depozitiile martorilor

Ministerul de Externe, Moscova

Rusia e multumita de Tratatul romano-ucrainean

Parafarea Tratatului politic de baza dintre Romania si Ucraina nu poate fi
decat
salutata, ,ca orice intelegere din Europa care duce la imbunatatirea
relatiilor de
vecinatate si cooperare", apreciaza Valeri Nestusenko, adjunct al
directorului Directiei
de Presa din Ministerul rus de Externe, citat de Mediafax. ,Astfel de
tratate creeaza
acea infrastructura legala care asigura stabilitatea continentului. Nu
credem ca unele
state vecine pot include in intelegerile lor elemente care sa trezeasca
nelinisti pentru
alte tari", a precizat diplomatul rus. Rusia si Ucraina nu au semnat, pana
in prezent, un
Tratat politic de baza, intrucat Moscova asteapta partajarea Flotei Marii
Negre.

Ziarul Nepszabadsag, Budapesta

Ce sunt ungurii pentru romani sunt romanii pentru ucraineni

Tratatul este rezultatul intereselor de moment si pune capat visului
Romaniei Mari

Romania si Ucraina nu sunt prea convingatoare, atunci cand afirma ca nici
presiunile,
nici interesul de moment nu au influentat incheierea Tratatului, gest
politic tergiversat ,o
perioada de timp penibil de lunga", se afirma intr-un comentariu al
ziarului
Nepszabadsag, citat de Mediafax. ,Mai probabil este ca pentru Romania -
apropiindu-se atat de dorita aderare la NATO - a devenit dintr-o data
important si
urgent sa-si solutioneze problemele teritoriale cu vecinul sau, cu alte
cuvinte, sa nu
ofere motiv ca nerezolvarea acestei probleme sa fie o baza pentru refuzul
cererii de
aderare", se afirma in articol. Tratatul seamana destul de mult cu cel
romano-ungar,
mai ales in ceea ce priveste conditiile realizarii sale. Aspectul central
al discutiilor a
fost de fapt cel teritorial, si anume Bucovina de Nord. Retrocedarea
acestui teritoriu s-a
dovedit fara perspectiva pentru partea romana. Atitudinea Romaniei fata de
Ucraina a
urmat modelul aplicat de catre Ungaria fata de Romania, esenta ei fiind
renuntarea la
modificarea granitelor in schimbul garantarii unor drepturi minoritare in
conformitate cu
normele europene. La randul ei, Ucraina a acceptat recomandarea 1201, cu
exact
aceeasi restrictie ca in cazul Tratatului romano-ungar, respectiv
nerecunoasterea
drepturilor colective. In privinta numarului, minoritatea romanilor din
Ucraina este mica
pe langa cea a maghiarilor din Romania. Asa ca, in esenta, nu a fost vorba
de oameni,
de drepturile minoritatilor, ci de renuntarea la visul ,Romaniei Mari",
conchide
Nepszabadsag.

Liderii partidelor parlamentare au avut zi plina la Cotroceni

Presedintele Constantinescu a anuntat ca va semna Tratatul inainte de
summit-ul de la
Madrid

La reuniunea liderilor partidelor parlamentare cu presedintele si primul
ministru, de ieri,
de la Cotroceni, s-a hotarat ca Tratatul romano-ucrainean sa fie supus
dezbaterii
publice, desi aproape toti cei prezenti au declarat ca vor vota, la
ratificare, ,pentru". De
pe o zi pe alta nu au intervenit schimbari importante in pozitiile fata de
prevederile
documentului. Reprezentantii partidelor din coalitia de guvernamant au
sustinut
necesitatea incheierii Tratatului cu Ucraina in forma actuala. Ei au
sprijinit pozitia
anuntata de Constantinescu, care a declarat ca va semna documentul inainte
de
summit-ul din iulie de la Madrid, lasand ratificarea pe seama
Parlamentului. Seful
statului a spus ca-si asuma responsabilitatea acestui gest, chiar daca
Parlamentul va
respinge la vot documentul. El a reafirmat ca Tratatul nu a fost facut
pentru intrarea in
NATO, ci ,reprezinta optiunea noastra".

Impotriva formei actuale a Tratatului s-au pronuntat Otto Weber,
presedintele PER,
Alexandru Ionescu, presedintele FER, ambii membri ai coalitiei de
guvernamant, C.V.
Tudor, presedintele PRM, si Valeriu Tabara, PUNR. Impreuna, toate aceste
partide
reprezinta mai putin de 10% din Parlament. PDSR a repus pe tapet
propunerile facute
cu o zi inainte, la intalnirea cu Emil Constantinescu. Adrian Nastase a
adaugat pe lista
si ingrijorarea fata de pericolul reprezentat de Centrala Nucleara de la
Cernobil, iar Ion
Iliescu s-a aratat foarte preocupat de dezavuarea Pactului
Ribbentrop-Molotov in
schimbul de scrisori al ministrilor de Externe. Adrian Severin a respins
imediat aceasta
propunere, afirmand ca Pactul a fost incheiat de URSS si putea fi introdus
de Iliescu in
Tratatele cu Rusia si Moldova, subiecte de fapt ale intelegerii
sovieto-naziste. C.V.
Tudor a promis, in numele PRM, ca isi va exprima respingerea fata de
Tratatul cu
Ucraina cu calm si nu va incita populatia. Valeriu Tabara a punctat
subiectele de
nemultumire ale tuturor: Pactul Ribbentrop-Molotov, granita pe Bratul
Chilia, Insula
Serpilor si platforma maritima. Liderul PUNR a adaugat ,retineri fata de ce
nu e in
tratat". El se teme ca sprijinirea comunitatilor romanesti prin crearea
celor doua
euroregiuni ar reprezenta de fapt un amestec in treburile interne ale
Ucrainei.

Serban ENESCU

Are cuvantul Acuzarea

Asociatia Mondiala ,Pro Basarabia si Bucovina" ameninta ca va da in
judecata
Guvernul si Presedintia Romaniei

Un Tratat nesabuit

Acum sase luni, cand in fruntea tarii veneau oameni pe care ii asteptam de
50 de ani,
credeam ca nu numai aceasta formatiune asociativa, cu peste 100.000 de
membri in
24 de tari, va milita in continuare pentru Reintregirea Romaniei, ci si
Guvernul,
Parlamentul si Presedintia ei. Credeam ca va fi inscaunata o noua
diplomatie care sa
ridice in fata lumii intregi problema teritoriilor noastre rapite. Rapite -
nu in litigiu! S-o
ridice si s-o rezolve, asa cum au facut Tarile Baltice, Germania, China,
fostele republici
sovietice, in frunte cu Rusia etc. Or, pripeala cu care a fost semnat si
parafat Tratatul
romano-ucrainian de zisa buna vecinatate atesta exact contrariul. Un Tratat
nesabuit
care nici nu mentioneaza macar numele de Nordul Bucovinei, Nordul
Basarabiei, Sudul
Basarabiei, Herta, Insula Serpilor, Bratul Chilia etc. Adica, nici umbra de
referinta la
aceste teritorii romanesti de cand lumea rapite prin Pactul Ribbentrop
Molotov! Teritorii
ce nu i-au apartinut niciodata in istorie Ucrainei!

Enormitatea asa-ziselor euroregiuni ,Prutul de Sus" si ,Dunarea de Jos"

Ce indreptatire dar, ce scuza poate avea pentru noi, romanii,
,inviolabilitatea
frontierelor", la care apeleaza, in mod fariseic, ,Partile Contractante" in
lumina Actului
Final de la Helsinki, ca unul dintre cele mai mari esecuri ale diplomatiei
occidentale?
Sau sintagma cu ,integritatea teritoriala" (sic!)? Care integritate? Cea in
frontierele
croite de Stalin prin ultimatumul din 26 iunie 1940?

N-ar avea nici un rost sa ma refer la naivitatea si ,fatalitatea"
romaneasca a celor 29 de
articole ale tratatului cu pricina. Voi mentiona doar enormitatea ziselor
euroregiuni
,Prutul de Sus", ca sa evitam denumirea ,Nordul Bucovinei" si ,Dunarea de
Jos", ca sa
evitam denumirile de Ismail, Chilia, cu bratul ei al Dunarii si Cetatea
Alba. In felul
acesta, romanii din Sudul Basarabiei devin...,minoritati romane din
Ucraina", puse pe
picior de egalitate (sic!) cu ,minoritatea ucraineana din Romania"! Sa mai
zica cineva
ca romanul, sirecul, nu este ,destept" si ,smecher"?!

Asistam la montarea unei crime premeditate contra Neamului Romanesc

Ca popor demn de numele ce-l purtam, avem oare dreptul moral si national,
de dragul
unui NATO efemer, sa ne vinem Tara? Daca noii nostri diriguitori de la
Bucuresti sunt
ceea ce pretind si nu impostori ca predecesorii lor, nu pot accepta NATO ca
pret in
detrimentul integritatii noastre teritoriale. ,Primind acest pret, zicea
Eminescu, am
vinde; si noi nu vindem nimic". Sa fiu inteles just: ca roman basarabean nu
pot sa nu
spun ceea ce trebuie sa spuna un roman daca intr-adevar esteroman. De aceea
ii si
ceream, la 20 februarie 1997, lui Emil Constantinescu: ,Nu semnati tratatul
de pretinsa
buna vecinatate cu Ucraina! Semandu-l, veti comite un act de lasitate si
tradare
nationala!". Din pacate, rugamintea mea nu a gasit rasunet si, astazi,
asistam deja la
montarea unei crime premeditate contra Neamului Romanesc. O crima cum n-a
mai
cunoscut istoria noastra bimilenara. Un dezastru national fata de care nu
putem ramane
indiferenti. Drept pentru care, daca nu va fi curmata aceasta nesabuita
diplomatie, ,Pro
Basarabia si Bucovina" Mondiala va actiona in Justitie Guvernul si
Presedintia
Romaniei.

Nicolae LUPAN

Presedinte - fondator al Asociatiei Mondiale ,Pro Basarabia si Bucovina",
cu sediul la Paris:

Bucuresti, 7 mai
1997

Nota: Titlul si intertitlurile apartin redactiei.