Opinii pro si contra in legatura cu tratatul bilateral Roman-Ucrainean
Lucian Cruceanu
La capatul negocierilor romano-ucrainene s-au creat nemultumiri majore,
printre reprezentantii unei parti a coalitiei guvernamentale, in emigratie
si in unele organizatii civice. Ele sunt pe punctul de a aprinde fitilul.
ZIUA initiaza o dezbatere nationala
Procesul Tratatului
Pentru limpezirea situatiei, ziarul ZIUA ofera spatiu publicistic atat
adeptilor documentului cat si adversarilor acestuia ZIUA initiaza astfel un
veritabil ,Proces al Tratatului romano-ucrainean" Frontiera
romano-ucraineana: batuta in cuie sau nu? Poate suplini cooperarea
transfrontaliera ,sacrificiul istoric"? 1201 pentru romanii din Ucraina
Egalitatea dintre minoritate si majoritate, ,dupa caz" Cine stabileste
numarul ,necesar" de scoli? Restaurantul ca alternativa la monumentele
istorice Efectul Cernobil asupra Tratatului
La sfarsitul saptamanii trecute, ministrii de Externe ai Romaniei si
Ucrainei, Adrian Severin si Ghenadi Udovenko, au parafat, la Kiev, Tratatul
bilateral de buna vecinatate si cooperare. Documentul a starnit un val de
reactii contradictorii: o buna parte din opinia publica condamna vehement
actul, considerandu-l un gest de tradare nationala. Pe de alta parte,
opinia conform careia deseori amintitul ,sacrificiu istoric" al Romaniei
era absolut necesar are, de asemenea, aderenti. Interesant este, insa, ca,
pana acum, Romania nu a explicat opiniei publice internationale, prin
operatiuni de gen "lobby", in ce consta acest sacrificiu. In fine, nu
lipsesc din acest spectru nici cei constienti ca o alta alternativa nu
exista. Ziarul ZIUA isi propune sa devina o veritabila tribuna de la care
personalitatile marcante ale tarii, organizatiile civice, formatiunile
politice, toti liderii de opinie, sa-si exprime un punct de vedere despre
acest document care, bun sau rau, necesita fara indoiala o dezbatere
publica.
Zilele trecute ati putut citi in paginile ziarului nostru largi extrase din
prevederile cele mai importante ale Tratatului. In afara formulelor
universal consacrate, documentul contine elemente care alimenteaza
controversele de care am aminitit mai sus. Sunt, daca acceptati acest
termen, "puncte nevralgice". Pe fondul unor asigurari vizand respectarea
legislatiei internationale in vigoare - legislatie constituita tocmai
pentru a asigura securitatea, cel putin in Europa - cele doua "parti
contractante" au lasat parca in suspensie cateva din cele mai sensibile
dintre aspectele relatiilor bilaterale. Reglementarea lor, se stipuleaza
explicit in Tratat, tine de contacte diplomatice ulterioare.
Frontiera romano-ucraineana: batuta in cuie sau nu?
In virtutea principiilor Cartei Organizatiei Natiunilor Unite si ale
Actului final de la Helsinki (act pe care, dupa destramarea URSS,
Parlamentul de la Kiev nu l-a ratificat nici pana in prezent), Romania si
Ucraina se angajeaza sa respecte egalitatea suverana, nerecurgerea la forta
sau la amenintarea cu forta, inviolabilitatea frontierelor, integritatea
teritoriala a statelor, reglementarea pasnica a diferendelor, neamestecul
in treburile interne. Intr-un cuvant, Kievul si Bucurestii se angajeaza
prin acest Tratat (valabil pentru zece ani, de acum inainte) sa nu se
angajeze in vreun conflict care sa le puna fata in fata, in tabere
diferite. In plus, evitarea conflictului este extinsa, printr-o prevedere a
Tratatului, si asupra eventualelor divergente de natura frontaliera.
Intre punctele ramase in suspensie se numara, insa, "regimul frontierei
dintre cele doua state" si "problema delimitarii platoului lor continental
si a zonelor economice exclusive in Marea Neagra", care urmeaza a fi
solutionate printr-un tratat ulterior, "pe baza principiilor si
procedurilor convenite printr-un schimb de scrisori intre ministrii
Afacerilor Externe". Cu alte cuvinte, rezolvarea motivului principal de
ingrijorare al celor ce contesta Tratatul - teritoriile romanesti de
dincolo de granita - se amana. Dar, in contextul geopolitic actual, este
greu de crezut ca Ucraina va consimti la cedarea teritoriilor romanesti,
dupa cum greu de crezut este si faptul ca Bucurestii s-ar incumeta sa se
angajeze intr-un "razboi de eliberare" impotriva Kievului.
Cooperarea transfrontaliera
"Potrivit prevederilor Conventiei cadru europene privind cooperarea
transfrontaliera... Partile vor contribui la colaborarea intre unitati
administrativ teritoriale din cele doua state in cadrul euroregiunilor
existente, precum si al euroregiunilor Prutul de Sus si Dunarea de Jos".
Unul din obiectivele principale ale Consiliului Europei este dezvoltarea
acestui aspect ca un pas important in calea dizolvarii frontierelor
nationale si a cladirii preconizatei Europe Unite.
1201 pentru romanii din Ucraina
Conform prevederilor documentelor internationale, in special a Recomandarii
1201 si a Conventiei cadru a Consiliului Europei privind protectia
minoritatilor nationale, Romania si Ucraina au convenit sa asigure,
reciproc avantajos, dreptul cetatenilor de nationalitate ucraineana si,
respectiv, romana la identitate etnice, culturale, lingvistice si
religioase. Insa, pe langa faptul ca bisericile romanesti au fost
transferate in subordinea Bisericii Autocefale Kievene, mai exista o serie
de probleme complicate, pe care ziarul ZIUA, le-a semnalat in repetate
randuri: contrar angajamentelor asumate cu ocazia acceptarii in forul de la
Strasbourg, autoritatile ucrainiene, in speta administratia locala,
practica o politica de descurajare a romanilor din teritoriile care,
istoric, le-au apartinut acestora.
In ce priveste "masurile adecvate in vederea promovarii... egalitatii
depline si reale intre persoanele apartinand minoritatilor nationale si
cele apartinand majoritatii populatiei", care se aplica "dupa caz", este
imperios necesar ca diplomatia romana sa explice care sunt aceste "cazuri".
Aceste doua cuvinte nu trebuie, in nici un caz, sa permita Kievului sa
valorifice acest paragraf din Tratat in asa fel incat sa perpetueze actuala
stare de fapte (descurajarea romanilor, de care am amintit anterior).
Invatamantul in limba romana
Bucurestii trebuie sa informeze opinia publica asupra a ceea ce intelege
Kievul prin "numar necesar de scoli si institutii de stat pentru invatamant
si specializare, amplasate in conformitate cu raspandirea geografica a
minoritatii", in zone in care romanii au dreptul de a invata in limba
materna. Nu trebuie, de asemenea, evitata clarificarea unei probleme:
liberul acces la intercomunicare intre membrii minoritatii romanesti,
precum si intre acestia si romanii din Romania, o problema spinoasa, in
acest moment. Nu de putine ori, romanii din Ucraina care au vizitat Romania
au fost supusi unor masuri de intimidare, atunci cand au revenit in tara ai
caror cetateni sunt. Ministerul de Externe ar trebui sa intervina pe langa
autoritatile de la Kiev pentru reducerea lantului birocratic care
ingreuneaza recunoasterea diplomelor academice obtinute in Romania. In
plus, autoritatile vamale ucrainene nu permit trecerea publicatiilor
editate in Romania.
Monumente istorice sau restaurante?
Daca in Tratat se precizeaza ca cele doua tari vor colabora in vederea
conservarii si restaurarii monumentelor istorice, culturale si a locurilor
memoriale romanesti din Ucraina si, evident, si invers, atunci nu poate fi
acceptata actuala stare de fapte: cladirea ce adapostea fosta Mitropolie
romaneasca este, in prezent, parte a Universitatii din Cernauti, iar
autoritatile refuza sa o retrocedeze, in timp ce in Cetatea Hotinului
functioneaza un restaurant. "Casa Romanilor", centrul cultural al
minoritatii romane, aflata intr-un palat amplasat in centrul Cernautilor, a
fost daruit cazacilor, teatrul din Cernauti, fondat de romani, nu accepta
infiintarea unei sectii in limba romana. Situatia se perpetueaza la nivelul
tuturor raioanelor cu populatie preponderent romaneasca.
Efectul Cernobil asupra Tratatului
Un articol al Tratatului se refera prevenirea si controlul poluarii apelor
Dunarii si ale Marii Negre, precum si la informarea reciproca, imediata, in
cazul producerii unui dezastru ecologic sau accident industrial cu efecte
transfrontaliere, binevenit in conditiile in care in Ucraina functioneaza,
inca, centrala nucleara de la Cernobil.
Cristian STEFANESCU
· · ·
Luati Tratatul la bani marunti!
Incepand cu editia sa de maine, ziarul ZIUA este dispus sa gazduiasca orice
opinii pro si contra asupra recent parafatului Tratat dintre Romania si
Ucraina. Documentul, semnat la nivel de ministri de Externe de cele doua
tari, abordeaza subiecte atat de sensibile incat absenta unui real dialog
intre toate componentele societatii romanesti ar putea duce la o grava
criza politica si sociala. Invitam, pe aceasta cale, toate institutiile,
guvernamentale sau civice, toate perosnalitatile publice si chiar pe
cetatenii care, indiferent de cum au votat, trebuie sa se simta
reprezentati de actuala Putere, sa ne trimita, in scris, opiniile lor
despre acest controversat document.
· · ·
Elena Ciocan , vicepresedinte PS
Asteptam lamuriri
,Partidul Socialist considera tratatul cu Ucraina un act firesc, necesar in
vederea imbunatatirii relatiilor dintre cele doua tari. Unele dintre
prevederile sale, daca ar fi aplicate cu buna credinta de partea
ucraineana, ar putea duce la imbunatatirea situatiei minoritatilor romane
din Ucraina. Referitor la continutul acestui document ne vom pronunta dupa
ce il vom analiza. Asteptam alaturi de opinia publica romaneasca lamuriri
ale autoritatilor cu privire la aspectele invocate si ne exprimam inca
increderea intr-o ultima ratio a acestei guvernari si in domeniul politicii
externe"
Laura GAFENCU
· · ·
Dan Amedeo Lazarescu, senator PNL
Va intra Tratatul in Parlament inainte de Madrid?
,Problema esentiala este daca Tratatul romano-ucrainean va fi supus
discutiilor in Parlament inainte de summit-ul de la Madrid. Ucraina este
beneficiara a unor drepturi istorice asumate de catre Rusia si, apoi, de
catre Uniunea Sovietica prin Testamentul lui Petru cel Mare. Din punct de
vedere juridic, cesiunile teritoriale de care a beneficiat Ucraina intra
sub incidenta principiilor de drept roman international: nimeni nu poate da
ceea ce nu are, nimeni nu poate transfera altuia mai mult decat are el
insusi si chiar o chestiune care a avut loc intre doua parti, pe altii nici
nu-i poate avantaja, nici nu-i poate dezavantaja. Intrucat este in joc
pacea, integrarea si securitatea europeana, profilate spre secolul al
XXI-lea, cred ca ar fi fost nevoie ca toate tratatele bilaterale sa fie
inspirate de principii juridice si morale de valoare internationala".
Ana DINESCU
· · ·
Niculae Cerveni, presedintele PNL-CD
Personal, nu l-as semna
,In ce priveste pozitia mea fata de Tratatul cu Ucraina, am o parere
personala, pe care o respect si la care tin foarte mult, si o parere care
va fi conforma cu cea exprimata de coalitia guvernamentala. Parerea
personala este ca acest Tratat nu reprezinta un succes al diplomatiei
romanesti, iar eu personal nu l-as semna. Nu stiu ce avantaje aduce, dar
stiu cate dezavantaje. Acordul de la Helsinki da totusi posibilitatea ca
litigiile legate de frontiera sa fie supuse unor discutii si unor tratative
pasnice. Cand se va pune problema discutarii in Parlament a Tratatului voi
lua atitudinea care imi va fi ceruta de reprezentantii Puterii. Cat despre
eventualitatea grabirii intrarii Romaniei in NATO prin semnarea Tratatului
cu Ucraina, personal, nu cred ca reprezinta o garantie (numai asa s-ar
explica acest sacrificiu)".
Ana DINESCU
· · ·
Premierul Ciorbea afirma ca Tratatul romano-ucrainean este sustinut de
intreaga coalitie majoritara
Premierul Victor Ciorbea a declarat, luni seara, dupa sedinta Consiliului
National al CDR, ca in interiorul acestei coalitii, cat si in intreaga
alianta aflata la guvernare, nu exista ,divergente" in legatura cu Tratatul
de colaborare si buna vecinatate dintre Romania si Ucraina. Primul-ministru
a sustinut ca invocarea in tratat a acordurilor de la Helsinki ii va
proteja pe romanii din Ucraina si a amintit ca aceste acorduri nu au
impiedicat reunificarea Germaniei. In opinia sa, tratatul va permite
crearea unor euroregiuni la granita romano-ucraineana. Pe de alta parte,
Ciorbea a spus ca in tratatele incheiate de guvernul anterior cu Bulgaria
si Iugoslavia nu exista prevederi pentru protejarea romanilor din aceste
tari si a declarat ca spera ca, urmare a relatiilor foarte bune cu tarile
respective, aceasta situatie sa fie ,corectata". Premierul roman a mai
apreciat ca formarea unei singure organizatii culturale a romanilor din
Ucraina va permite ,monitorizarea" mai buna a modului in care sint
respectate drepturile lor. (Mediafax)
· · ·
Iliescu face precizari la Cotroceni
PDSR are trei propuneri pentru Tratatul cu Ucraina, dar il sustine oricum
Delegatia PDSR a inaintat presedintelui Emil Constantinescu trei propuneri
in legatura cu tratatul de buna vecinatate si cooperare romano-ucrainean,
dar Ion Iliescu a precizat ca partidul sau va sustine oricum adoptarea
documentului. Cele trei initiative vizeaza dezavuarea pactului
Ribbentrop-Molotov cu ocazia schimbului de scrisori intre ministrii de
Externe roman si ucrainean si adoptarea unei declaratii a Parlamentului
care sa fixeze pozitia Romaniei fata de problemele cele mai sensibile.
Atreia cerere a PDSR se refera la amanarea semnarii documentului, si
implicit a ratificarii, pana dupa summit-ul de la Madrid, pentru a nu crea
impresia incheierii tratatului sub presiune Strajuit de Melescanu si
Nastase, senatorul Iliescu a afirmat ca nu intelege conditia NATO de a avea
tratate cu toti vecinii, pentru ca in Europa sunt state care nu au asemenea
intelegeri si totusi au relatii de vecinatate foarte bune. Iliescu a
incheiat spunand ca el crede ca va sustine Tratatul cu Ucraina si in
actuala forma, pentru ca este necesar, inclusiv la intalnirea de astazi de
la Cotroceni, cu toate partidele.
Serban ENESCU
· · ·
PUNR respinge Tratatul si cere referendum
PUNR solicita organizarea unui referendum national in problema incheierii
Tratatului dintre Romania si Ucraina, a declarat, marti, liderul
partidului, Valeriu Tabara. Presedintele PUNR a anuntat, in cadrul unei
interventii sustinute in Camera Deputatilor, ca formatiunea sa politica nu
este de acord cu semnarea Tratatului romano-ucrainean in actuala forma.
PUNR considera ca negocierile pentru Tratatul deja parafat s-au desfasurat
in mod pripit si sub presiuni externe. Tabara a spus ca MAE roman ,a
consfintit cedari teritoriale catre Ucraina". El a adaugat ca partidul pe
care il conduce cere renegocierea Tratatului pentru ca doreste includerea
in textul acestuia a denuntarii Pactului Ribbentrop-Molotov.
Tabara considera ca, daca Tratatul cu Ucraina se incheie in forma parafata
de Ministerele de Externe ale celor doua parti, cei care il vor semna vor
fi inregistrati de istorie ca "tradatori de tara". Dupa intalnirea de la
Cotroceni, cu Emil Constantinescu, Valeriu Tabara a anuntat ca PUNR isi
mentine pozitia in privinta semnarii tratatului . (A.M)
· · ·
Senatorul Ticu Dumitrescu nu va vota Tratatul cu Ucraina
Eu personal nu voi vota Tratatul cu Ucraina pentru ca in general imi asum
responsabilitatea pentru actele la care particip efectiv. Totusi consider
ca incheierea tratatului este necesara insa sentimental vorbind nu sunt de
acord cu prevederile din document. Mai ales ca eu am suferit pentru aceasta
tara in momente in care aceasta notiune nu era doar moneda politica.
Mihai TOADER
· · ·
Horia Rusu, lider PL'93
Ar fi trebuit specificat ca orice diferend va fi solutionat pe cale pasnica
,Am afirmat de nenumarate ori ca in politica externa este prioritara
semnarea tratatelor cu vecinii. Salutam initiativa diplomatiei romanesti de
semnare a Tratatului cu Ucraina si includerea in text a Recomandarii 1201,
despre care credem ca trebuie introdusa in toate tratatele cu vecinii.
Totusi, la negocieri, diplomatia romaneasca ar fi trebuit sa se prevaleze
de Actul final de la Helsinki care prevede ca orice diferend intre doua
state sa fie solutionat pe cale pasnica. Astfel, s-ar fi recunoscut ca
exista diferende intre Romania si Ucraina in ceea ce priveste Insula
Serpilor si Delta Chiliei. Nu credem ca un astfel de capitol stipulat in
text ar fi deranjat pe cineva". (Ileana PETRE)