Google Groups no longer supports new Usenet posts or subscriptions. Historical content remains viewable.
Dismiss

Martirologie competitiva de Vladimir Tismaneanu (2001)

53 views
Skip to first unread message

max

unread,
Jan 21, 2003, 4:34:14 PM1/21/03
to
Într-o scena celebra din romanul "Conditia umana", André Malraux
surprinde marele vis al comunismului din sec.20. Scena se petrece in
China, in timpul insurectiei comuniste esuate din 1926. Capturat de
catre Kuomintang, un militant comunist e intrebat ce gaseste atat de
atragator in cauza pentru care lupta. Raspunsul sau este: "Comunismul
apara demnitatea umana". "Si ce este demnitatea?", il intreaba
tortionarul. "Contrarul umilintei", raspunde, cu putin inainte de a fi
ucis, adeptul comunismului.

Cunosc destui fosti comunisti care s-au alaturat miscarii, la
inceputul anilor '30, din cauza acestui roman de-un dramatism
extraordinar. Pentru tanarul Malraux, comunismul a fost o poveste
despre puritate si regenerare capabila sa motiveze adeziunea frenetica
in numele unui viitor inca plin de promisuni, si o opozitie viscerala
la mizeriile reale sau imaginare ale vechii, muribundei ordini
sociale.

Mai tarziu, Arthur Koestler descrie in memoriile sale atractia
comunismului in fazele sale timpurii, comparandu-l cu asceza si
martiriul primilor crestini. ÃŽnsa, adauga imediat Koestler, in doar
cateva decenii comunismul s-a prabusit din inaltimile idealismului
moral pana la nivelul vremurilor inspaimantatoare ale familiei Borgia
si ale Inchizitiei. Nici macar un critic lucid al totalitarismului,
precum Raymond Aron, n-a fost pregatit, pana in ultimii ani ai vietii,
sa admita ca nazismul si comunismul erau egal de criminale prin insasi
natura lor sistemica. ÃŽn cartea lui atat de influenta "Democratie et
totalitarisme" Aron a facut o distinctie esentiala intre cele doua
experimente totalitare, referindu-se la "ideea ce inspira fiecare din
cele doua demersuri: intr-un caz, rezultatul final e lagarul de
concentrare, in celalalt camera de gazare. ÃŽntr-un caz avem de-a face
cu vointa de a construi, prin orice mijloace, un om nou, sau macar un
om diferit; in celalalt exista o vointa literalmente demonica de
distrugere a rasei umane."

Sentimentul persistent ca, la urma urmelor, exista un graunte de
moralitate in utopismul bolsevic, la care se adauga exploatarea
simtamintelor anti-fasciste, au impiedicat multa vreme intelegerea
faptului esential ca, din prima clipa a existentei sale, sovietismul a
fost un sistem criminal. Mai direct spus, era acceptabil sa dovedesti
si sa condamni bestialitatea nazistilor, pe câta vreme a te concentra
asupra atrocitatilor similare comise de stânga radicala aparea drept
anticomunsim primitiv.

Revolutiile din 1989 si prabusirea Uniunii Sovietice au schimbat
aceasta situatie. Eforturile Blocului Sovietic de a fauri Cetatea lui
Dumnezeu aici pe pamânt, cautarea societatii perfecte s-au dovedit a
fi dezastre absolute. Contabilitatea acestor regimuri s-a relevat a
fi, in termeni economici, politici si morali, un esec desavârsit. A
sosit vremea sa ne amintim de victimele lor. "Cartea Neagra a
comunismului" a avut un succes enorm. Publicarea cartii in tarile
central si est-europene au dus la polemici nesfarsite si la dezbateri
privind responsabilitatile, complicitatile si consecintele crimelor
comuniste.

Cartea Neagra reuseste sa demonstreze ca varianta leninista a
comunismului (si, trebuie sa recunoastem, aceasta a fost singura
aplicare incununata de succes a dogmei originale) a fost de la bun
inceput dusmanul drepturilor individuale si al libertatii umane. ÃŽn
ciuda retoricii sale gonflate despre emanciparea de opresiune si
despre necesitate, saltul in regatul libertatii, trâmbitat de parintii
intemeietori, s-a dovedit a fi de fapt un experiment de dezlantuita
inginerie sociala cu substrat ideologic. ÃŽnsasi ideea unui sistem
judiciar independent, era respinsa drept liberalism putred. Partidul
stabilea ceea ce era legal si ceea ce nu era: ca si Germania lui
Hitler, unde ingrozitoarele Legi din Nürnberg din 1936 erau o fictiune
legala dictata de obsesiile rasiale ale nazistilor, bosevicii au
subordonat de la bun inceput justitia intereselor de partid. Pentru
Lenin, dictatura proletariatului insemna a conduce prin forta, fara
nici un fel de restrictie din partea legii.

Dusmanul de clasa trebuia nimicit, distrus, zdrobit fara mila. Andrei
Visinski, procurorul isteric al lui Stalin in timpul
proceselor-mascarada din anii '30 de la Moscova, si-a dus logica
macabra la ultimele consecinte atunci cand a facut din confesiunile
inculpatilor cel mai puternic argument pentru a-i condamna la moarte.
Idealurile utopice au fost folosite pentru a legitima cele mai
groaznice abuzuri impotriva dusmanilor politici, definiti doar in
functie de interesele unei avangarde revolutionare auto-desemnate.
Suspiciunea paranoica privitoare la infiltrari, subversiuni si tradari
au fost trasaturi durabile ale tuturor culturilor politice comuniste,
din Rusia si China, din România si Iugoslavia.

Partidele politice leniniste care jucau oficial jocul
parlamentarismului democratic (in Franta sau in Italia, dupa Al Doilea
Razboi Mondial) nu erau mai putin intolerante cu devierile de la linia
oficiala decat formatiunile similare aflate la putere (cu diferenta ca
ei nu-i puteau lichida fizic pe pretinsii spioni si agenti). Cartea pe
care ar trebui s-o citeasca oricine pentru a intelege natura si
semnificatia leninismului ramane romanul "Demonii" al lui Dostoievski.
Capitolul despre Rusia, din Cartea Neagra, precum si prefata lui
Martin Malia la editia americana, arata felul in care bolsevismul si-a
gasit radacinile adanci in cultura extremismului apocaliptic al
intelighentiei revolutionare ruse. Nu exista in acest volum revelatii
spectaculoase: tot ceea ce a iesit la suprafata din arhivele secrete
ale tarilor fostului bloc sovietic nu e decat confirmarea unei mai
vechi pareri, si anume ca pretutindeni comunistii au declansat
razboaie civile pentru a obtine transformarea desavarsita a omului,
economiei, societatii si culturii. Dar originala e analiza si
interpretarea cuprinzatoare si sistematica a crimelor si represiunilor
ce-au insotit practicile leniniste in sec.20.

Vorbind despre numarul victimelor regimurilor comuniste (intre 85 si
100 de milioane) si comparand aceste cifre oribile cu numarul celor
care au pierit sub sau din cauza nazismului (25 de milioane), Courtois
a minimalizat cateva fapte esentiale. ÃŽn acest sens, unii dintre
criticii sai n-au gresit. Mai intai, ca fenomen expansionist global,
comunismul a durat din 1917 pana la data incheierii Cartii Negre
(ganditi-va la Coreea de Nord, China, Cuba, Vietnam, unde comunismul
este inca in viata, daca nu chiar si sanatos). National-socialismul a
durat intre 1933 si 1945. ÃŽn al doilea rand, nu avem de unde sti cate
victime ale nazismului ar mai fi fost daca Hitler ar fi castigat
razboiul. Ipoteza logica este ca nu doar evreii si tiganii, dar si
milioane de slavi si alti indivizi necorespunzatori din punct de
vedere rasial ar fi fost sortiti mortii. ÃŽn ce-i priveste pe oponentii
politici ai regimului de teroare al lui Hitler, e suficient sa
reamintim nume precum Dachau, Buchenwald sau Sachsenhausen.

ÃŽn al treilea rand, in cazul comunismului se poate identifica o
dinamica interioara care a putut si de fapt a contrapus promisiunile
originale practicilor criminale sordide. Cu alte cuvinte, a existat in
interiorul lumii comuniste o cautare a reformelor si chiar a unui
socialism cu fata umana, pe cand sub nazism asa ceva era de negândit.
Fractura dintre teorie si practica, sau cel putin intre crezul
moral-umanist (sau socialist) marxist si experimentele leniniste,
staliniste (sau maoiste, khmere-rosii) era mai mult decat o fantezie
intelectuala. ÃŽn plus, pe cand sovietismul si nazismul dispretuiau, in
impulsurile lor de a elimina dusmanii, in egala masura morala
traditionala si legalitatea, trebuie sa ne aducem aminte ca pentru
Lenin si urmasii sai re-educarea, oricat ar fi fost de cruda si
umilitoare, putea oferi macar o sansa de supravietuire atat dusmanului
de clasa, cât si progeniturilor acestora. Ceea ce n-a fost cazul cu
tratamentul aplicat de nazisti evreilor. Problema leninismului a fost
sanctificarea scopurilor ultime, si astfel creerea unui univers amoral
in care cele mai ingrozitoare crime puteau fi justificate in numele
viitorului stralucitor.

Fixatia pe scopuri si disponibilitatea de a folosi cele mai atroce
mijloace pentru a le atinge e o trasatura a tuturor utopiilor
ideologice, dar in experimentul leninist ele au atins limite de-un
tragism grotesc. Nu mai putin important, seductia comunismului au fost
legata de extraordinara putere a ideologiei sale (si de mitul central
al Partidului, ca purtator al Ratiunii in Istorie). Nici o alta
miscare revolutionara n-a reusit ca leninismul sa-si transforme
credoul gnostic intr-o arma de auto-hipnotizare. Militantii leninisti
de pretutindeni au crezut in mitul partidului cu o ardoare comparabila
doar cu aceea a iluminatilor sectelor religioase milenariste. Sa
adaugam la aceasta faptul ca pentru multi militanti, partidul era
substitutul bisericii sau al relatiilor de familie, sansa de a
patrunde intr-o comunitate transindividuala in care egoismul, lacomia
si invidia erau in aparenta inlocuite de solidaritate si fraternitate.
Dupa cum spuneam, introducerea lui Courtois atinge chestiunea extrem
de sensibila a comparatiei dintre comunism si nazism.

Courtois trimite la tulburatoarele scrieri ale lui Vassili Grossman,
autorul romanului "Viata si destin", una dintre capodoperele
literaturii din sec.20 (si co-autor, impreuna cu Ilya Ehrenburg, dupa
al doilea razboi mondial, al Cartii Negre a crimelor naziste impotriva
evreilor sovietici, un document terifiant pe care stalinistii au decis
sa-l interzica). Atat in roman, cat si in povestirea "Pantha rhei",
Grossman insista asupra faptului ca distrugerea culacilor de catre
stalinisti a fost perfect echivalenta cu politica genocidara a
nazistilor impotriva grupurilor considerate inferioare din punct de
vedere rasial. Persecutarea si exterminarea evreilor a fost in aceeasi
masura consecinta dogmelor ideologice, considerate sacre de catre
zelatorii nazisti, in care a fost si distrugerea culacilor
(chiaburilor) in timpul campaniilor staliniste de colectivizare.
Milioane de vieti omenesti au fost distruse ca urmare a convingerii ca
starea mizerabila a omenirii poate fi corectata doar prin eliminarea
parazitilor stabiliti pe cale ideologica. Acest impuls de a purifica
umanitatea isi are originile in cultul stiintific al tehnologiei si in
credinta ferma ca Istoria a conferit elitelor revolutionare (de
extrema dreapta sau de extrema stanga) misiunea de a scapa de
populatiile de prisos.

Ca problema de principiu, comparatia intre comunism si nazism mi se
pare, atat din punct de vedere moral, cat si din punct de vedere
teoretic, justificata. Dar teoreticienii nu sunt judecatori, iar
confuzia dintre aceste doua roluri i-ar putea determina pe anumiti
teoreticieni sa nu observe diferentele importante. Comparatia serveste
intelegerii atunci cand e folosita pentru a pune in evidenta atat
asemanarile, cat si deosebirile. François Furet a subliniat ca exista,
totusi, in practica nazista, ceva absolut rau, atat la nivelul
intentiei originare cât si la punerea in aplicare a telurilor utopice.
Asta nu inseamna in nici un fel a minimaliza atrocitatilor
comunismului, ci doar a recunoste ca oricat ar fi de comparabile cele
doua orori, exista ceva cu adevarat unic in legatura cu Shoah-ul si
perfectia maniacala si obsesionala a Solutiei Finale naziste. Asa cum
demonstreaza Nicolas Werth, dupa razboiul impotriva taranilor,
masinaria represiva stalinista a lovit, mai ales in timpul Marii
Terori, in toate paturile sociale. Se poate trage concluzia ca, in
etape diferite, anumite grupuri deveneau tinte, dar exercitiul terorii
a fost aplicat indivizilor din toate paturile sociale (muncitori,
tarani, intelectuali, cadre de partid si militare, fosti burghezi mici
si mijlocii, preoti, chiar ofiteri ai politiei secrete, etc). Lucrul
cel mai important care trebuie subliniat este ca ambele regimuri
(leninismul radical — sau stalinismul — si nazismul) au fost
genocidare. Compararea celor doua nenorociri absolute ale sec.20,
Gulagul si Holocaustul, duce adesea la neintelegeri si la simtaminte
ranite printre victimele uneia sau alteia dintre monstruozitati. E
regretabil, pentru ca, sa fim sinceri, nici una dintre aceste
experiente nu vor fi vreodata indeajuns amintite.

Da, pentru ca asa cum spune Alain Besançon, exista un fel de amnesie
in legatura cu crimele comuniste si o hypermnesia in ce priveste
Shoah-ul. Dar, acest lucru nu se datoreste faptului ca un grup ar
incerca sa monopolizeze amintirea suferintei in sec.20. Originile
acestui fenomen trebuie cautate in faptul ca comunismul a fost
adeseori privit ca progresist, anti-imperialist si, inca mai
important, anti-fascist.

Comunismul a stiut sa se dea drept urmasul Luminismului si multi au
fost indusi in eroare de aceasta amageala. Adevarata provocare consta
in a evita orice trivializare comparativa sau orice forma de
martirologie competitiva, si a admite ca, dincolo de similitudini,
sistemele radicale extreme au avut trasaturi unice, incluzând
rationalizarea puterii, definirea dusmanului si desemnarea tintelor.
Acestea au reprezentat eforturi de a stabili un control total asupra
societatii prin agresiuni sistematice impotriva oricaror forme de
asocieri si initiative autonome, si prin persecutarea si chiar
exterminarea adversarilor definiti ideologic. Nu e vorba doar de un
efort teoretic neutru, ci de o incercare de a intelege cateva dintre
cele mai chinuitoare probleme morale ale timpurilor noastre: Cum a
fost posibil ca milioane de indivizi sa se inroleze in miscari
pseudo-revolutionare care urmareau transformarea semenilor lor in
sclavi, excluderea, eliminarea si in cele din urma exterminarea a
intregi categorii de fiinte umane, intru totul asemanatoare lor ? Care
a fost rolul extremismului ideologic in aceste practici criminale ?
Cum a putut un intelectual rafinat precum Louis Aragon sa scrie imnuri
de slava politiei secrete a lui Stalin ?

Cum a putut Aragon sa creada in ochii albastri ai revolutiei care
stralucesc cu o necesara cruzime ? Reflectand asupra "de ce"-urilor
intregului experiment comunist, trebuie sa ne aducem aminte, in cele
din urma, ca leninismul s-a nascut din insotirea unei anumite directii
a socialismului revolutionar european - cea care nu putea admite sub
nici o forma ordinea liberala si drepturile individului - cu traditia
rusa a violentei conspirationiste. Amestecul dintre anti-capitalismul
revolutionar si rasismul german ultra-nationalist a condus, in cazul
lui Hitler, la visele milenariste privind suprematia ariana.

ÃŽn ce priveste comunismul si milioanele sale de victime (multe dintre
ele fiind chiar cei care imbratisasera cândva promisiunile generoase
ale doctrinei marxiste), tragedia lor nu poate fi explicata fara a
face referinta la partidul leninist si la incercarea lui de a impune
cu forta vointa unui mic grup de fanatici unei populatii reticente si
adesea ostile.

Bula 00001

unread,
Jan 21, 2003, 6:25:03 PM1/21/03
to
>From: maxbe...@despammed.com (max)

tizmaneanu asta face mitologie conparativa, adica incearca sa albeasca rufilili
jegoase ali komunizmului, ashea cum incearca s'o scoatza bazma curata si pa
anika lu paoker.
komunizmu a fost mult mai crunt ca nazismu tomna prin durata si intindere.
nazismu a omorat multzi intr-o perioada scurta...
da ie un punt, pentru mortzi. da aiea vii? cele cateva generatzii da skiloditzi
la suflet care a trait o vieatza stalcita supt komunizm?!

dupa nazishti s'a plans mortzii. la komunishti a fost mai da plans vii, cei
ce'a trait infernu, cei skiloditzi sufleteshte. cei care n'a cunoscut bucuriea
sau fericirea toata vieatza si carora li s'a loat si bunuri si credintza.

ma cac pa t'izmana.
muie lui.

Max Betivul

unread,
Jan 21, 2003, 6:46:27 PM1/21/03
to
"Bula 00001" <bula...@aol.com> wrote in message
news:20030121182503...@mb-mf.aol.com

> >From: maxbe...@despammed.com (max)
>
> tizmaneanu asta face mitologie conparativa, adica incearca sa albeasca rufilili
> jegoase ali komunizmului, ashea cum incearca s'o scoatza bazma curata si pa
> anika lu paoker.

io cetii printre randuri coane bula shi imi plaku asta ceteshte
tat shi nu te ambala ca nu suntem la curse da cai ;)

'Da, pentru ca asa cum spune Alain Besançon, exista un fel de amnesie


in legatura cu crimele comuniste si o hypermnesia in ce priveste
Shoah-ul. Dar, acest lucru nu se datoreste faptului ca un grup ar
incerca sa monopolizeze amintirea suferintei in sec.20. Originile
acestui fenomen trebuie cautate in faptul ca comunismul a fost
adeseori privit ca progresist, anti-imperialist si, inca mai

important, anti-fascist.'


> komunizmu a fost mult mai crunt ca nazismu tomna prin durata si intindere.
> nazismu a omorat multzi intr-o perioada scurta... da ie un punt,
> pentru mortzi. da aiea vii? cele cateva generatzii da skiloditzi
> la suflet care a trait o vieatza stalcita supt komunizm?!
> dupa nazishti s'a plans mortzii. la komunishti a fost mai da plans vii, cei
> ce'a trait infernu, cei skiloditzi sufleteshte. cei care n'a cunoscut bucuriea
> sau fericirea toata vieatza si carora li s'a loat si bunuri si credintza.

asta ie adevarat shi din pacate la intrebarile'tzi nu o sa raspunda
nime .. nu acum shi poate niciodata :(


io nu'l cunosk ca sa ma kak pa iel asha dan prima ;) matale oi shti
mai multe da mie mi se pare ca nu le zice tokma prost asha prentre
rinduri deh telectoal .. tat mai bun ie shpritzu ay ?

> ma cac pa t'izmana.
> muie lui.


--
Posted via Mailgate.ORG Server - http://www.Mailgate.ORG

DACIA LAN

unread,
Jan 21, 2003, 7:02:40 PM1/21/03
to
>Subject: Re: Martirologie competitiva de Vladimir Tismaneanu (2001)
>From: "Max Betivul" maxbe...@despammed.com
>Date: 1/21/03 6:46 PM Eastern Standard Time
>Message-id: <3b038450f16370ed220...@mygate.mailgate.org>

maxbetivul= Vladimir Tismaneanu. Sa ma cac in gura ta judeo-comunistulule.


MDP

unread,
Jan 21, 2003, 7:13:54 PM1/21/03
to
>From: "Max Betivul" maxbe...@despammed.com

>io nu'l cunosk ca sa ma kak pa iel asha dan prima ;) matale oi shti
>mai multe da mie mi se pare ca nu le zice tokma prost asha prentre
>rinduri deh telectoal ..

CHIAR NUTI DAI SEAMA CE NUI CONVINE LUI BULA?


Max Betivul

unread,
Jan 21, 2003, 7:15:01 PM1/21/03
to
pana aci ba ZONNENSCHEIN comunista'i ma-ta shi poate veta'n pat
cind itzi baga MOPU'n kur bolshevicule ! gata ieshti pa plonk
la moi potzi sa zbieri prekum magaru lu buridan muie !

"DACIA LAN" <daci...@aol.com> wrote in message
news:20030121190240...@mb-mn.aol.com

aoelistu

unread,
Jan 21, 2003, 8:09:34 PM1/21/03
to
Bine scris!

Argon Red Head

unread,
Jan 22, 2003, 7:53:09 AM1/22/03
to

> >From: maxbe...@despammed.com (max)

Cone Bula confunzi ideologia comunista cu modul bolshevic in care acesta
ideologie a fost pusa in practica.
Cauta radacinile comunismului nu in Rusia post-primei revolutii ci
in Europa descrisa de Dikens , o Europa in care copii de 8 - 10 ani
lucrau zi de zi peste 12 ore in mine , Europa "Mizerabililor".
Stalin nu a fost mai bun ca Hitler ,dar asta nu face compararea unei
ideologi
sectoriale cu o ideologie universala un lucru asa de simplu.


Argon



> ma cac pa t'izmana.
> muie lui.

Raspopitul

unread,
Jan 22, 2003, 10:59:54 AM1/22/03
to

"Argon Red Head" <brow...@yahoo.com> wrote in message
news:e80f7c4df6a528494a5...@mygate.mailgate.org...

> Cone Bula confunzi ideologia comunista cu modul bolshevic in care acesta
> ideologie a fost pusa in practica.
> Cauta radacinile comunismului nu in Rusia post-primei revolutii ci
> in Europa descrisa de Dikens , o Europa in care copii de 8 - 10 ani
> lucrau zi de zi peste 12 ore in mine , Europa "Mizerabililor".
> Stalin nu a fost mai bun ca Hitler ,dar asta nu face compararea unei
> ideologi
> sectoriale cu o ideologie universala un lucru asa de simplu.

Ca om rezonabil, trebuie sa cujeti. Hai sa ne gindim la Romania, licheaua
politica si oportunista a fost pe rand legionara, mare comuista si puradeii
ei sant amu kapitalisti salbatici a la Cozmanca si Culita Tarata; Toate
metodologiile sociale fiind indulcite si denaturate cu manele balkanicesti
pentru consumul bizonului si filtrate prin interesul de haita al
talibanilor.


Critickque

unread,
Jan 22, 2003, 1:04:53 PM1/22/03
to
Citat:

>
>Da, pentru ca asa cum spune Alain Besançon, exista un fel de amnesie
>in legatura cu crimele comuniste si o hypermnesia in ce priveste
>Shoah-ul. Dar, acest lucru nu se datoreste faptului ca un grup ar
>incerca sa monopolizeze amintirea suferintei in sec.20. Originile
>acestui fenomen trebuie cautate in faptul ca comunismul a fost
>adeseori privit ca progresist, anti-imperialist si, inca mai
>important, anti-fascist.

Nu cumva lipseste ceva? In numele paralelismului intre cei doi termeni,
nazism-comunism, explicatia amneziei ar trebui sa cuprinda si amnezia
nazismului, nu doar a comunismului.

Adica, dupa

>Originile
>acestui fenomen [amnezia crimelor comuniste si naziste] trebuie cautate in


faptul ca comunismul a fost
>adeseori privit ca progresist, anti-imperialist si, inca mai
>important, anti-fascist.

se cere si ceva la modul:

'la fel si nazismul a fost privit ca progresist, pragmatic (reducea somajul cu
autostrazile etc), "si, inca mai important", anti-comunist'.

Asa cum e scris, se termina brusc, ca elefantul fara coada. Poate e o scapare
editoriala, ca editorii sunt cei care trebuie sa aiba grija si de chestii
stilistice, ca paralelisme si alte rafinamente.

Critickque

unread,
Jan 22, 2003, 1:20:50 PM1/22/03
to
>From: "Argon Red Head"

>
>Cone Bula confunzi ideologia comunista cu modul bolshevic in care acesta
>ideologie a fost pusa in practica.
>Cauta radacinile comunismului nu in Rusia post-primei revolutii ci
>in Europa descrisa de Dikens , o Europa in care copii de 8 - 10 ani
>lucrau zi de zi peste 12 ore in mine , Europa "Mizerabililor".
>Stalin nu a fost mai bun ca Hitler ,dar asta nu face compararea unei
>ideologi
>sectoriale cu o ideologie universala un lucru asa de simplu.

Aici ai pus punctu pe Y, mult mai concludent decat dom. prof.
Comunismul, ca ideologie, incepe sa rasara cam odata cu "revolutia
industriala", dar antisemitismul, ca racila sociala (nu ideologie!), e mult mai
vechi.


Critickque

unread,
Jan 22, 2003, 1:23:32 PM1/22/03
to
>From: "Raspopitul"

>Ca om rezonabil, trebuie sa cujeti. Hai sa ne gindim la Romania, licheaua
>politica si oportunista a fost pe rand legionara, mare comuista si puradeii
>ei sant amu kapitalisti salbatici a la Cozmanca si Culita

Ca om rezonabil, nu-l vad pe alde nea Brucan legionar.

Tre' sa recunosti ca in Ro lichelismul politic e equal opportunity.

Bula 00001

unread,
Jan 22, 2003, 2:03:45 PM1/22/03
to
>From: criti...@aol.com (Critickque)

>'la fel si nazismul a fost privit ca progresist, pragmatic (reducea somajul
>cu
>autostrazile etc), "si, inca mai important", anti-comunist'.

bingo !

ascensiunea lu dophy a fost ashea da rapida din teama nemtzilor da roza
lucsenburg si da o copie nemtzeasca a marii lovirutzii din octonbrie
sarbatorita pa shapte novenbre.

>Asa cum e scris, se termina brusc, ca elefantul fara coada. Poate e o scapare
>editoriala, ca editorii sunt cei care trebuie sa aiba grija si de chestii
>stilistice, ca paralelisme si alte rafinamente.

ie tekninca bre, da'nalt rafiniment telektoal.

Bula 00001

unread,
Jan 22, 2003, 2:26:02 PM1/22/03
to
>From: criti...@aol.com (Critickque)
>Date: 1/22/03 10:20 AM Pacific Standard Time
>Message-id: <20030122132050...@mb-fg.aol.com>

hihihi! pa undeva in articol sa zicea ceva da nurenberg. adica vreau sa zic ca
daca komunizmu s'a ridicat la inalta tzinuta da idiologie universala(?!?)
criminalii in numili idiologiei n'ar trebui tratatzi la fel ca criminalii unei
parascovenii regionale cum a fost nazizmu. :0))
la nurenberg a fost judecatzi actorii pentru faptili lor ier piesa inplicit.
dice n'ar fi judecatzi si actorii comunizmului si vedem noi cum iese si piesa
din abureala.

sau nazishtii dala nurenberg a fost judecatzi pentru... antisemitizm?!

Critickque

unread,
Jan 22, 2003, 2:37:59 PM1/22/03
to
>From: bula...@aol.com (Bula 00001)

>Poate e o scapare
>>editoriala, ca editorii sunt cei care trebuie sa aiba grija si de chestii
>>stilistice, ca paralelisme si alte rafinamente.
>
>ie tekninca bre, da'nalt rafiniment telektoal.
>

Crez ca-i dai prea mult credit lu dom profesor in materie da intelect.

Daca erea mai dastept, s-ar fi infipt la alte chestii, mai marketabile, ca
comunismu s-a fumat; oricum, nu mai trezeste pasiuni de cand a cazut cortina.
Pe americani nu-i prea mai intereseaza nici cine l-a ucis pe Kennedy, cu atat
mai putin copilaria traumatizanta a lu Pauker.

Bula 00001

unread,
Jan 22, 2003, 2:56:13 PM1/22/03
to
>From: criti...@aol.com (Critickque)
>Date: 1/22/03 11:37 AM Pacific Standard Time
>Message-id: <20030122143759...@mb-ma.aol.com>

hehehe! deshertu ie format din fire da nisip.
la uahinton ie muzau care nu intereseaza pa americani si care ie vizitat in mod
organizat, cu shkoala. :0))
pai ce strica o vorba in plus?!
pentru bibliografiili viitorului.

Raspopitul

unread,
Jan 22, 2003, 2:26:35 PM1/22/03
to

"Critickque" <criti...@aol.com> wrote in message
news:20030122132332...@mb-fg.aol.com...

> Ca om rezonabil, nu-l vad pe alde nea Brucan legionar.

Mai sti, daca era oleaca mai tinerel si nu era challenged de putza !

> Tre' sa recunosti ca in Ro lichelismul politic e equal opportunity.

N-am contrazis niciodata !


MDP

unread,
Jan 22, 2003, 4:02:59 PM1/22/03
to
>From: bula...@aol.com (Bula 00001)

>la uahinton ie muzau care nu intereseaza pa americani si care ie vizitat in
>mod
>organizat, cu shkoala. :0))

AMERICANII NAU OMORIT EVREI CA ALTII.


cristian

unread,
Jan 22, 2003, 4:25:12 PM1/22/03
to

"MDP" <domnul...@aol.com> wrote in message
news:20030122160259...@mb-fb.aol.com...
> >From: bula...@aol.com (Bula 00001)

>
> AMERICANII NAU OMORIT EVREI CA ALTII.
>

Si care-i diferenta intre evrei si altii ? Cum am mai zis, a omori evrei nu
e nici mai laudabil nici mai condamnabil decit a omori pe "altii".

Poftim, americanii sint vinovati de genocidul pieilor rosii. Ai vazut pe
undeva Muzeul Holocaustului Pieilor Rosii, aaaa ?


Max Betivul

unread,
Jan 22, 2003, 4:30:33 PM1/22/03
to
"cristian" <cris...@mango.cristian.org

> Poftim, americanii sint vinovati de genocidul pieilor rosii. Ai vazut pe
> undeva Muzeul Holocaustului Pieilor Rosii, aaaa ?

da ce aia's tembeli sa vrea muzee ? cazinourile ! alea's baza hihihi

MDP

unread,
Jan 22, 2003, 4:32:26 PM1/22/03
to
>From: "cristian" cris...@mango.cristian.org

>Si care-i diferenta intre evrei si altii ?

ERA VORBA DE MUZEUL DE LA WASHINGTON CAREI DA INSOMNII LUI BULA SI ALTORA.

>Cum am mai zis, a omori evrei nu
>e nici mai laudabil nici mai condamnabil decit a omori pe "altii".

DE ACORD.

>Poftim, americanii sint vinovati de genocidul pieilor rosii. Ai vazut pe
>undeva Muzeul Holocaustului Pieilor Rosii, aaaa ?

NAM VAZUT DAR DE CE VREI SA AMESTECI LUCRURILE?
DACA MA INTREBI PE MINE EU NAM NIMIC IMPOTRIVA UNUI ASEMENEA MUZEU SI NICI NU
CRED CA BASTINASILOR AMERICANI LE INTERZICE CINEVA SASI FACA UN ASEMENEA MUZEU.


MDP

unread,
Jan 22, 2003, 4:33:22 PM1/22/03
to
>From: "Max Betivul" maxbe...@despammed.com

>da ce aia's tembeli sa vrea muzee ? cazinourile ! alea's baza hihihi
>

SI TIGARILE VINDUTE PE WEB.


Critickque

unread,
Jan 22, 2003, 5:08:01 PM1/22/03
to
>From: "cristian" cris...@mango.cristian.org

Sau macar Muzeul Holocaust al Armenilor? ca tot era vorba de cine au omorit
altii?

Asta ca sa schimb numele tredului, ca i-am dat deja prea mult obol lu dom
profesor.


Critickque

unread,
Jan 22, 2003, 5:09:08 PM1/22/03
to
>From: "Max Betivul" maxbe...@despammed.com

>"cristian" <cris...@mango.cristian.org
>
>> Poftim, americanii sint vinovati de genocidul pieilor rosii. Ai vazut pe
>> undeva Muzeul Holocaustului Pieilor Rosii, aaaa ?
>
>da ce aia's tembeli sa vrea muzee ? cazinourile ! alea's baza hihihi
>
>

Asa ie, pieile rosii ie mai pragmatice, nu ca altii....

Critickque

unread,
Jan 22, 2003, 5:11:05 PM1/22/03
to
>From: domnul...@aol.com (MDP)

>
>>Poftim, americanii sint vinovati de genocidul pieilor rosii. Ai vazut pe
>>undeva Muzeul Holocaustului Pieilor Rosii, aaaa ?
>
>NAM VAZUT DAR DE CE VREI SA AMESTECI LUCRURILE?
>DACA MA INTREBI PE MINE EU NAM NIMIC IMPOTRIVA UNUI ASEMENEA MUZEU SI NICI NU
>CRED CA BASTINASILOR AMERICANI LE INTERZICE CINEVA SASI FACA UN ASEMENEA
>MUZEU.


Americanii abordeaza principiul Pastorel: Mortii cu mortii si vii cu viile.


MDP

unread,
Jan 22, 2003, 5:16:09 PM1/22/03
to
>From: criti...@aol.com (Critickque)

>Americanii abordeaza principiul Pastorel: Mortii cu mortii si vii cu viile.

DIN CLIFORNIA.


Max Betivul

unread,
Jan 22, 2003, 5:28:54 PM1/22/03
to
"Critickque" <criti...@aol.com> wrote in message

> Americanii abordeaza principiul Pastorel:
Mortii cu mortii si vii cu viile.

He he he, tat la shpritz ajungem ;)

Bula 00001

unread,
Jan 22, 2003, 8:51:36 PM1/22/03
to
>From: domnul...@aol.com (MDP)
>Date: 1/22/03 1:02 PM Pacific Standard Time
>Message-id: <20030122160259...@mb-fb.aol.com>

aiurea. mai cerceteaza. in sud nici acu nu are aces la unili cantriclabs.
zimi si mie unde ie teatru ievreiesc de stat in america. si daca f'un
congresman ie din partea partidului evreiesc. nu numa asta da o grabada da
evrei si'a shkinbat numili in america, in specieal in perioada dinainte da
razbel.

Bula 00001

unread,
Jan 22, 2003, 8:52:50 PM1/22/03
to
>From: "cristian" cris...@mango.cristian.org
>Date: 1/22/03 1:25 PM Pacific Standard Time
>Message-id: <Y_DX9.1075$nm4....@news2.east.cox.net>

sau un muzau daspre sclavi..

Bula 00001

unread,
Jan 22, 2003, 8:55:17 PM1/22/03
to
>From: domnul...@aol.com (MDP)
>Date: 1/22/03 1:33 PM Pacific Standard Time
>Message-id: <20030122163322...@mb-fb.aol.com>

>
>>From: "Max Betivul" maxbe...@despammed.com
>
>>da ce aia's tembeli sa vrea muzee ? cazinourile ! alea's baza hihihi
>>
>
>SI TIGARILE VINDUTE PE WEB.

pa bune, catzi evrei si catzi nativi americani ie in congres? da fapt nici nu
crez ca ie f'un pana da shoim.
si deci cazinourili si kentu pa internet shterge holocaustizarea. aaaaaa?
baaaaa!

Bula 00001

unread,
Jan 22, 2003, 8:56:28 PM1/22/03
to
>From: "Max Betivul" maxbe...@despammed.com
>Date: 1/22/03 1:30 PM Pacific Standard Time
>Message-id: <bbc2a71214b08edeb58...@mygate.mailgate.org>

>
>"cristian" <cris...@mango.cristian.org
>
>> Poftim, americanii sint vinovati de genocidul pieilor rosii. Ai vazut pe
>> undeva Muzeul Holocaustului Pieilor Rosii, aaaa ?
>
>da ce aia's tembeli sa vrea muzee ? cazinourile ! alea's baza hihihi

daca le schinbi pantofii, devii antisemit.

Bula 00001

unread,
Jan 22, 2003, 8:57:24 PM1/22/03
to
>From: criti...@aol.com (Critickque)
>Date: 1/22/03 2:09 PM Pacific Standard Time
>Message-id: <20030122170908...@mb-de.aol.com>

he! fiecare cu oalstritu lui.
da asta nu spala obrazu unora.

Bula 00001

unread,
Jan 22, 2003, 9:02:10 PM1/22/03
to
>From: domnul...@aol.com (MDP)
>Date: 1/22/03 1:32 PM Pacific Standard Time
>Message-id: <20030122163226...@mb-fb.aol.com>

cu ce fonduri? le da federalii cum a dat lu radu?! daca iera, trebiea sa fi
fost da mult. in afara catorva cazinouri in rezervatzii sa moare da foame.
aproape lagare da contzentrare. baaaa, fi om, ca da porci ie plina lumea.
nu s'a gasit fonduri nici pentru un memorieal al celor cazutzi in al doilea
razbel al lumii. si aiea a murit -printe altili- si ca sa nu mai moara evrei.

Critickque

unread,
Jan 22, 2003, 9:06:12 PM1/22/03
to
>From: bula...@aol.com (Bula 00001)

>>AMERICANII NAU OMORIT EVREI CA ALTII
>
>aiurea. mai cerceteaza. in sud nici acu nu are aces la unili cantriclabs.
>zimi si mie unde ie teatru ievreiesc de stat in america. si daca f'un
>congresman ie din partea partidului evreiesc. nu numa asta da o grabada da
>evrei si'a shkinbat numili in america, in specieal in perioada dinainte da
>razbel.

Asa o fi, dar issue era ca americanii n-au omorit evrei la stilul lui
mustacioara.

Ca antisemitism, rasism si orice gen de discriminare exista in America, asta nu
cred ca o contesta nimeni.

Ce sud? In New Jersey era un "club select"
cu Nixon membru de onoare unde nu erau primiti "dogs, n.. and k.."

In zilele noastre cea mai nedreapta discriminare e impotriva celor nascuti in
Mid East. Daca f'un student arab chiuleste de la cursuri, sau Doamne feri, pica
un examen, infunda puscaria! ca potera INS sta cu ochii pe ei.

MDP

unread,
Jan 22, 2003, 9:25:39 PM1/22/03
to
>From: bula...@aol.com (Bula 00001)

>aiurea. mai cerceteaza. in sud nici acu nu are aces la unili cantriclabs.
>zimi si mie unde ie teatru ievreiesc de stat in america. si daca f'un
>congresman ie din partea partidului evreiesc.

AMERICA NA AVUT POLITICA DE STAT CA SA OMOARE EVREI ASA CUM AU AVUT ALTE TARI.


MDP

unread,
Jan 22, 2003, 9:27:21 PM1/22/03
to
>From: criti...@aol.com (Critickque)

>Ca antisemitism, rasism si orice gen de discriminare exista in America, asta
>nu
>cred ca o contesta nimeni.

A AVUT AMERICA PROGRAM DE EXTERMINAREA EVREILOR ASA CUM AU AVUT ALTE TARI?


MDP

unread,
Jan 22, 2003, 9:28:54 PM1/22/03
to
>From: bula...@aol.com (Bula 00001)

>pa bune, catzi evrei si catzi nativi americani ie in congres?

CHESTIE DE GUSTUL ELECTORATULUI SI NU E VORBA DECIT DE CE PREZINTA FIECARE
CANDIDAT.


MDP

unread,
Jan 22, 2003, 9:32:07 PM1/22/03
to
>From: bula...@aol.com (Bula 00001)

> in afara catorva cazinouri in rezervatzii sa moare da foame.
>aproape lagare da contzentrare. baaaa

NICI POETUL BARACA DIN NEWARK NAR FI ZIS MAI BINE.
LAI VAZUT CA INVITAT AL LUI ORAILI? DACA NU VEZI CA SE REPETA EMISIUNEA. RIZI
CU LACRIMI.


Critickque

unread,
Jan 22, 2003, 9:33:33 PM1/22/03
to
>From: domnul...@aol.com (MDP)

>>Ca antisemitism, rasism si orice gen de discriminare exista in America, asta
>>nu
>>cred ca o contesta nimeni.
>
>A AVUT AMERICA PROGRAM DE EXTERMINAREA EVREILOR ASA CUM AU AVUT ALTE TARI?


Daca nu mi-ai fi trunchiat mesajul, ai fi gasit si raspunsul la aceasta
intrebare.


Bula 00001

unread,
Jan 22, 2003, 10:03:53 PM1/22/03
to
>From: domnul...@aol.com (MDP)
>Date: 1/22/03 6:28 PM Pacific Standard Time
>Message-id: <20030122212854...@mb-cn.aol.com>

iete dracie. in america alegerili la congres ie ashea, o keste da gusturi.
oare cum o gusta labe?
shtii?!

Bula 00001

unread,
Jan 22, 2003, 10:07:08 PM1/22/03
to
>From: criti...@aol.com (Critickque)
>Date: 1/22/03 6:06 PM Pacific Standard Time
>Message-id: <20030122210612...@mb-mg.aol.com>

>
>>From: bula...@aol.com (Bula 00001)
>
>>>AMERICANII NAU OMORIT EVREI CA ALTII
>>
>>aiurea. mai cerceteaza. in sud nici acu nu are aces la unili cantriclabs.
>>zimi si mie unde ie teatru ievreiesc de stat in america. si daca f'un
>>congresman ie din partea partidului evreiesc. nu numa asta da o grabada da
>>evrei si'a shkinbat numili in america, in specieal in perioada dinainte da
>>razbel.
>
>Asa o fi, dar issue era ca americanii n-au omorit evrei la stilul lui
>mustacioara.

nu. ie drept ca nu la scara industrieala ca nu ie nemtzi sa fie ashea da
organizatzi. iei a facut'o pala coltzuri, un fel da vanatoare da pliznotzi. :0)
din spirit sportiv.

Bula 00001

unread,
Jan 22, 2003, 10:14:47 PM1/22/03
to
>From: domnul...@aol.com (MDP)
>Date: 1/22/03 6:27 PM Pacific Standard Time
>Message-id: <20030122212721...@mb-cn.aol.com>

da program da ieksterminare al peilor roshii a avut?
da munca neplatita a sclavilor?

si pa urma intrebarea ierea daca americanii a omorat evrei nu dac'a
ieksterminat. ierea vorba da antisemitizmu american. faptu ca dolphy a facut
industrie nu'i face pa nemtzi ca popor mai antisemitzi ca americanii.
ca daca nemtzii ierea ashea da antisemitzi n'ar fi fost atat da multzi semitzi
in germaniea si atatea casatorii micste.

Bula 00001

unread,
Jan 22, 2003, 10:16:15 PM1/22/03
to
>From: domnul...@aol.com (MDP)
>Date: 1/22/03 6:25 PM Pacific Standard Time
>Message-id: <20030122212539...@mb-cn.aol.com>

hihihi! skinba placa. asta ai pus'o dejea sa'i cante lu critiq.

Critickque

unread,
Jan 22, 2003, 10:18:55 PM1/22/03
to
>From: bula...@aol.com (Bula 00001)

>>Asa o fi, dar issue era ca americanii n-au omorit evrei la stilul lui
>>mustacioara.
>
>nu. ie drept ca nu la scara industrieala ca nu ie nemtzi sa fie ashea da
>organizatzi. iei a facut'o pala coltzuri, un fel da vanatoare da pliznotzi.
>:0)
>din spirit sportiv.

Mai lasa-i bre in colo pe totzi cremenalii, indiferent cine sunt si pe cine
omoara. Dar ca veni vorba de genocide, intr-un articol din Newsweek parca de
acu catziva ani, se zicea ca in zilele noastre cel mai puternic genocid vine
din interiorul comunitatii evreiesti, prin casatorii mixte si "asimilare"
"Psychological Jew" era termenul pt evreul asimilat in viata americana,
ateu-agnostic, care se insoara cu shiksha si face cununie cu preot la biserica.

MDP

unread,
Jan 22, 2003, 10:20:38 PM1/22/03
to
>From: bula...@aol.com (Bula 00001)

>da munca neplatita a sclavilor?

SCLAVUL NU SE PLATESTE CA DAIA E SCLAV.

>si pa urma intrebarea ierea daca americanii a omorat evrei nu dac'a
>ieksterminat.

NA FOST POLITICA DE STAT.

>ierea vorba da antisemitizmu american.

NUI ATIT DE MARE CA LA ROMANI DE EXEMPLU.


Aschiuta

unread,
Jan 23, 2003, 8:24:50 AM1/23/03
to
bula...@aol.com wrote:

>nu s'a gasit fonduri nici pentru un memorieal al celor cazutzi in al doilea
>razbel al lumii. si aiea a murit -printe altili- si ca sa nu mai moara
>evrei.

Parca asa ceva se construieste acum la Mall in Washington, e drept proiectul
fiind controversat. Dar poate ne da domnul Radu niste detalii, ca din cite am
inteles dumnealui le are cu muzeele.

MDP

unread,
Jan 23, 2003, 3:19:00 PM1/23/03
to
>From: asch...@aol.com (Aschiuta)

>Parca asa ceva se construieste acum la Mall in Washington, e drept proiectul
>fiind controversat.

LA MOL UNDE MERGE MAMA SA CUMPERE BAZMALE CIND E IN VIZITA LA MINE? SAU AI VRUT
SA ZICI LA MALUL APEI?

>Dar poate ne da domnul Radu niste detalii, ca din cite am
>inteles dumnealui le are cu muzeele.

RADU DE LA MUZEU? ARHIVARUL II STIE FIECARE MISCARE. HA HA HA!


Welpatrik

unread,
Jan 23, 2003, 4:18:18 PM1/23/03
to
domnul...@aol.com (MDP) wrote:

>
>ARHIVARUL II STIE FIECARE MISCARE. HA HA HA!


Lui Ines Cheala ?


MDP

unread,
Jan 23, 2003, 4:49:36 PM1/23/03
to
>From: welp...@aol.com (Welpatrik)

>>ARHIVARUL II STIE FIECARE MISCARE. HA HA HA!
>
>
>Lui Ines Cheala ?

VITAAAAAA TIAM MAI ZIS CA NU SINT EA SI NU MAI MINCA CACAT PENTRU CA INES NUI
NICI CHEALA NICI NASOALA. E O TIPA FOARTE MISTO. AM VAZUT NISTE POZE DEALE EI
SI SANNEBUNESC DACA NU MIA PLACUT.


Welpatrik

unread,
Jan 23, 2003, 5:31:19 PM1/23/03
to
>domnul...@aol.com (MDP)

>>>ARHIVARUL II STIE FIECARE MISCARE. HA HA HA!

>VITAAAAAA TIAM MAI ZIS CA NU SINT EA SI NU MAI MINCA CACAT PENTRU CA INES NUI


>NICI CHEALA NICI NASOALA. E O TIPA FOARTE MISTO. AM VAZUT NISTE POZE DEALE EI
>SI SANNEBUNESC DACA NU MIA PLACUT.

Ai grija sa nu inebunesti de atita placere.

HAINE VECHI CUMPAAAAAAAR !!!


Welpatrik

unread,
Jan 23, 2003, 6:19:23 PM1/23/03
to
domnul...@aol.com (MDP) wrote:

>VITAAAAAA TIAM MAI ZIS CA NU SINT EA SI NU MAI MINCA CACAT PENTRU CA INES NUI
>NICI CHEALA NICI NASOALA. E O TIPA FOARTE MISTO. AM VAZUT NISTE POZE DEALE EI
>SI SANNEBUNESC DACA NU MIA PLACUT.
>


Stii cum te dai de gol ca esti Ines? Fiindca am vazut mai multzi si pozele lui
Clara. Ines nici nu pute pe linga frantzuzoaica. Am vazut niste poze meseriase
cu Clara la turnul Eifel. O gagica inalta ca un manechin, cu PARUL LUNG. Nu
numai ca era misto, dar avea stil pe SCR, mult mai desteapta decit madam
Critique. Daca erai barbat ai stii despre ce vorbesc. Nu se compara cu o
stirpitura cracanata ca tine. Tu ai alungat-o cu "sarpele lui Clarinepizda" cum
alungi orice femeie. La fel ca si ceauseasca, nu suportzi sa vezi o femeie
misto, te apuca pandaliile. Uite asa te dai de gol.
Chiar si Domnizta era mult mai misto decit tine faaa vaca imputzita !

Bula 00001

unread,
Jan 23, 2003, 6:26:52 PM1/23/03
to
>From: welp...@aol.com

>Chiar si Domnizta era mult mai misto decit tine faaa vaca imputzita !

iera?! da acu ce-are ca doar nu si-o fi facutara operatzie iestetica da
uratzire. aaa?!

pace in iraq!

Welpatrik

unread,
Jan 23, 2003, 6:51:38 PM1/23/03
to
bula...@aol.com (Bula 00001) wrote:

>>Chiar si Domnizta era mult mai misto decit tine faaa vaca imputzita !
>
>iera?! da acu ce-are ca doar nu si-o fi facutara operatzie iestetica da
>uratzire. aaa?!
>

In poza Domnitza arata foarte misto. In realitate am auzit ca era cam mica de
statura. Petit size nu-i genul meu.
Cind mergeam la agatzat prin Bucale cu masina (mai tii minte masina-aspirator
de curve?) dadeam scaunul de linga mine in spate de tot. Asta era testare: daca
gagica nu ajungea cu talpile pe podea, gaseam un motiv sa o dau afara imediat.
Pe mine nu ma deranjeaza daca gagica e mai inalta decit mine, poate chiar sa-si
puna si toace. Dar cu astea marunte n-ai ce face. In general sunt si rele
fiindca nimeni nu le fute.
Poate or mai fi si exceptii, ca d-na doctor.

Misu Orashel Tomberg

unread,
Jan 24, 2003, 12:56:52 AM1/24/03
to
"Argon Red Head" <brow...@yahoo.com> wrote in message news:<e80f7c4df6a528494a5...@mygate.mailgate.org>...

> Cone Bula confunzi ideologia comunista
> cu modul bolshevic in care acesta
> ideologie a fost pusa in practica.

Vechea placa a "progresistilor" si a
looser-ilor din lumea intreaga:

"teoria e buna, dar practica scirtie".

> Cauta radacinile comunismului nu in
> Rusia post-primei revolutii ci in
> Europa descrisa de Dikens , o Europa
> in care copii de 8 - 10 ani lucrau zi
> de zi peste 12 ore in mine , Europa "Mizerabililor".

Chiar asa: in Rusia in aceeasi perioada copiii
mujicilor si a jidanilor traiau in puf.


> Stalin nu a fost mai bun ca Hitler ,dar asta nu face compararea unei
> ideologi sectoriale cu o ideologie universala un lucru asa de simplu.

Intrebarea e citi evrei a omorit Stalin, citi Hitler si
citi din cele 6 milioane de evrei victime ale Holocaustului
(victimele lui Hitler, Antonescu, unguri samd)
sint de fapt victimele comunismului,
ale evreilor bolshevici?

This is the question!!!

Misu Orasel Tomberg

Aschiuta

unread,
Jan 24, 2003, 4:20:44 AM1/24/03
to
domnul...@aol.com wrote:

>>From: asch...@aol.com (Aschiuta)
>
>>Parca asa ceva se construieste acum la Mall in Washington, e drept proiectul
>>fiind controversat.
>
>LA MOL UNDE MERGE MAMA SA CUMPERE BAZMALE CIND E IN VIZITA LA MINE? SAU
>AI VRUT
>SA ZICI LA MALUL APEI?

La Mall unde e si obeliscul ala!

>>Dar poate ne da domnul Radu niste detalii, ca din cite am
>>inteles dumnealui le are cu muzeele.
>
>RADU DE LA MUZEU? ARHIVARUL II STIE FIECARE MISCARE. HA HA HA!

Ce-o fi avind cu bietul om nu inteleg, maninca si ala o piine!

0 new messages