Re: Alta actualitate romaneasca
SCRSUX
ca li s-a urcat la cap bolsevicilor...
"Gammasigma" <m...@privacy.net> wrote in message
news:1ha028s.1024nx11tlouynN%m...@privacy.net...
> Elena Padurean, de 14 ani, eleva a liceului românesc "Lucian Blaga"
> din Tiraspol, ne-a trimis o emotionanta pledoarie pentru românism...
> cu atat mai impresionanta, cu cat vine de la românii uitati,
> ignorati, martirizati, lasati la discretia Armatei a 14-a, a
> hoardelor paramilitare de gardisti si cazaci cu apucaturi de Ivan
> cel Groaznic, ... vine de la românii serviti ca moneda de schimb
> intr-un murdar joc politico-strategic european, si nu numai!
>
> Ca si romanii din Timoc sau Ucraina, si cei din Transnistria sunt
> zilnic batjocoriti, umiliti, jigniti, tratati ca o rasa inferioara,
> lipsita de drepturi, numiti "fascisti romani" si "viitori ucigasi".
> A fi roman este acolo ceva de ocara, a vorbi romaneste este o rusine
> si un semn de Inferioritate sociala si culturala.
>
> Sa ne reamintim ca in Transnistria exista 8 scoli, care si-au
> castigat statutul de scoli românesti, cu grafie latina, sub
> jurisdictia Republicii Moldova, in iulie 1992, in urma sângerosului
> razboi de pe Nistru, soldat cu un adevarat genocid asupra populatiei
> românesti.
>
> Declansat ca o reactie a conservatorilor rusofoni din Transnistria
> fata de procesul de Redesteptare a sentimentului românesc in RSS
> Moldoveneasca, razboiul desfasurat intre 2 martie si 31 iulie 1992,
> a avut ca dusmani românii, tricolorul românesc, grafia latina si
> limba româna. Armata a 14-a (cu tancuri, blindate, tunuri,
> lansatoare de grenada), cazacii de pe Don, batalioane de voluntari
> de la Moscova si Sank Petersburg, gardistii locali, dublati de
> puscariasi special eliberati, au bombardat si atacat - cu mine,
> grenade si rachete, dar si arme neconventionale - satele si orasele
> Transnistriei, terorizand populatia civila si aruncand in aer
> poduri, sosele, unitati economice, baraje, releele, locuinte. Vanati
> pe strada, in case, in autobuz, in spital, la scoala sau gradinita -
> barbati, copii, batrani, femei gravide erau impuscati, jefuiti,
> violati, terorizati, batuti, torturati salbatic, mutilati sau
> executati; la adapostul noptii, românii erau rapiti, apoi cadavrele
> erau descoperite aruncate la groapa de gunoi sau in fantani sau
> plutind pe Nistru, mutilate, arse, jupuite, sau chiar crucificate.
>
> Victoria scolilor românesti, obtinuta cu asemena sacrificii de
> sange, va dura pana la 15 iulie 2004, cand scolile vor fi efectiv
> atacate de catre fortele de ordine ale regimului separatist -
> in urma hotararii asa-zisul Soviet Suprem de la Tiraspol de
> inchidere a tuturor scolilor de grafie latina si rechizitionarea
> sediilor. Scolile au fost atacate, incercuite cu militia
> transnistreana, deconectate de la electricitate, apa si alte
> servicii, elevii, parintii si profesorii fiind supusi amenintarilor
> si atacurilor fizice, unii concediati sau chiar arestati. Dupa
> indelungi tratative si demonstratii, la 1 iulie 2005, doar 4 scoli
> românesti din Transnistria au primit "inregistrarea permanenta", in
> calitate de scoli "nestatale", cu statut de persoane juridice.
>
> In aceste conditii, micii eroi din Transnistria scriu poezii de
> dragoste fata de limba româna, Poporul român si România, tara lor de
> vis, dand lectie de românism si demnitate elitelor politice,
> culturale si artistice de la Bucuresti, care ii ignora total,
> cuprinse de rusinea de a fi român sau de a fi ortodox, ori de a
> vorbi limba româna, limba lui Eminescu - socotit, in mod deranjant
> pentru ei, poet national, sau, mai rau, constiinta nationala !
> http://www.gid-romania.com
> .....
>
> Ce dorim noi, copiii români din Tiraspol?
> de Elena Padurean
>
> Doamne, ce in ceruri esti!
> Te rugam sa ne pazesti!
> Pazeste tarisoara toata
> Sa nu mai fie tradata!
> Alunga departe strainul
> Sa nu mai plânga românul.
>
> Va scriu o scrisoare in numele copiilor români din Tiraspol, si va
> rog, daca puteti, sa o publicati si in alte ziare, pentru alti
> români, care nici nu au idee ce mult sufera copiii români si in
> conditii foarte grele invata, dar ce lucuri frumoase pot sa faca si
> ce poezii au scris! Noi nu avem sala de sport, nu avem sala
> festiva, nu avem laboratoare... avem numai o mica incapere care si
> asta a fost devastata anul trecut.
>
> Lasa sa stie o lume intreaga ca aici copiilor români le sunt
> incalcate drepturile si nimeni nu stie cum sa ne apere. As vrea sa
> va povestesc atitea lucruri!!
>
> La 15 iulie 2004 a fost o zi de neuitat pentru mine si pentru toti
> noi, cei ce gindim si judecam româneste. Eu cu fratele meu, Andrei,
> trebuia sa plecam la tara la bunici, cind am auzit telefonul
> sunind. Mama ne-a anuntat ca nu vom pleca nicaeri, am vazut ca a
> luat aparatul de fotografiat si a iesit repede din odaie, cu ochii
> in lacrimi, iar noua ne-a spus ca nu iesim nicaeri din casa.
> Ca la scoala se intimpla ceva groaznic. Ne-a lasat un numar de
> telefon si ne-a spus: daca eu nu ma intorc, sa sunati si sa plecati
> noaptea de acasa sa nu va vada nimeni, si ne-a mai rugat
> sa nu raspundem nici la un apel telefonic. Nu prea intelegeam ce se
> intimpla fiindca asta a fost foarte repede. Eu am ascultat, dar
> fratele meu nu. M-a lasat singura in odaie, m-a incuiat, si a
> plecat si el ceva mai tirziu la scoala. Dar a venit si el degraba
> inapoi, fiindca parintii si profesorii nu permiteau copiilor sa fie
> acolo alaturi de ei. Andrei mi-a spus ca se intimpla ceva strasnic...
>
> Numai a doua zi am rugat-o pe mama sa vin si eu acolo, fiindca mama
> nu a dormit toata noaptea, ea mi-a spus ca nu mai avem ce vedea
> acolo, totul este distrus. Totul a fost furat, incarcat in
> masini si dus intr-o directie necunoscuta. Am plecat cu mama a doua
> zi, si vedeam ca toti profesorii plingeau, si parintii la fel; toti
> erau agitati si revoltati, scoala era inconjurata de multa
> militie. Profesorii si noi toti eram alungati peste drum ca niste
> ciini. Va dati seama cum se comportau ei cu profesorii nostri?
>
> De atunci zilnic mergeam cu mama si protestam in fata scolii, nu
> puteam sta mult acolo fiindca parintii ne trimiteau acasa.Ei
> ramineau pina seara acolo. Nu aveau nici mincare nici apa, nimic,
> (nici WC, ma scuzati). Noi copiii, impreuna cu cei maturi, faceam
> sondaj de opinie prin oras: pe foi adunam semnaturi de la populatie,
> daca sunt de acord cu inchiderea scolii românesti din Tiraspol.
> Foile acestea se mai pastreaza pina in ziua de azi la mama.
> Atunci am scris eu prima poezie din viata mea:
>
> Voi ati vazut cum plâng copiii la Tiraspol?
> Ramasi în drum fara adapost si fara scoala
> Cum plâng sarmanii ca ei vor sa-nvete,
> Sa-nvete într-o noua scoala.
> Dar scoala noastra azi e strada
> Si care-i vina?
> Voi nu stiti?
> Sa ne dezicem de limba româna,
> Iar straina s-o indragim.
> Cum sa învat într-o limba straina,
> Daca limba mea, e limba româna.
> Voi ati vazut cum plâng copiii la Tiraspol?
>
> Apoi eu personal am inceput sa merg cu mama la diverse mitinguri de
> protest la Kisinau, si am participat impreuna cu profesorii, colegii
> mei de scoala si parintii la pichetat ambasada Rusiei pina am
> revenit la procesul de invatamint.
>
> Da, am uitat sa va spun, ca noi am fost imprastiati pe la diferite
> scoli. Eu zilnic mergeam la un liceu romanesc din dreapta Nistrului,
> tocmai la 25 km. Si intr-o zi am avut un accident. Cind ne intorceam
> de la Copanca, acolo unde invatam, a cazut roata la autocar. In
> autocar erau aproximativ 100 de copii. Ne-am speriat toti. Si
> profesorii ce ne insoteau s-au speriat mai mult decit noi. Acolo, la
> Copanca, invatam in diferite clase. Ne predau profesorii de acolo,
> iar profesorii nostri faceau reparatie impreuna cu constructorii si
> parintii ca sa termine mai degraba refacerea scolii, si noi sa ne
> intoarcem cat de curand in locasul nostru. Era periculos sa circulam
> zilnic fiindca treceam prin postul de "graniceri transnistreni" si
> uneori ne opreau si niste oameni inarmati cereu actele de la cei
> maturi, apoi, daca ei aratau actele, gaseau alt motiv de a ne
> retine...adica spuneau ca in autocar trebuie sa fie numai 35-40 de
> oameni, iar noi eram de 2 ori mai multi. Aveam un autocar micut.
>
> Ce ne-a facut sa rezistam? Suntem "moldoveni", dar profesorii la
> scola ne-au explicat de ce suntem noi "moldoveni" si nu suntem
> români. Foarte mult discutam cu profesorii de istorie si mai ales cu
> d-na Andries Tatiana, care este director adjunct si profesoara de
> Limba Romana. Iar mama zice: "...Ne-au distrus ticalosii pe noi
> atitia ani ani...acum nu voi permite ca copiii mei sa fie robii
> cuiva.."
>
> Poate suntem inca micuti si nu pricepem inca multe lucruri, dar stim
> una: avem o limba atit de frumoasa si un popor atit de destept...de
> ce sa studiem in alta limba, daca tre sa stim cine suntem noi, sa
> stim si noi iar cind vom creste mari si vom avea si noi copii, sa
> stie si copiii nostri cine le-au fost stramosii lor. Daca vom studia
> in limba rusa si copiii nostri la fel, n-o sa mai stim cine suntem
> si de unde ne vin radacinile.
>
> Anul trecut cind priveam emisiunile la televiziunea locala, Doamne
> fereste ce cuvinte murdare Spuneau despre profesorii nostri!!!! Mama
> mi-a interzis sa mai ascult fiindca au vorbit atit de urit..
> mi-i rusine sa va spun ce cuvinte ziceau! [1]
>
> Dar noi avem cei mai buni profesori si cei mai destepti elevi din
> oras si poate si din Basarabia. Fiindca aud de la mama ca au venit
> scrisori de multumire la liceu, unde fostii nostri elevi sunt
> laudati ca invata bine. Unii copii, ai caror parinti au fost
> amenintati ca ii da afara de la serviciu daca nu-si iau copiii de la
> scoala romana, s-au dus sa studieze in scolile rusesti, iar acum au
> luat toti locuri de frunte la olimpiadele pe obiecte in Transnistria.
>
> Voi stiti ce dorim noi, copiii romani din Tiraspol?
>
> Dorim sa fim auziti de toata lumea,
> sa avem si noi drepturi egale cu toti copiii,
> sa invatam in conditii normale,
>
> Iar acum va spun ultima mea dorinta :
>
> sa avem o tara mare
> sa nu mai fie hotare
> pomii sa ne infloreasca
> holdele sa inverzeasca
> iar strainul sa dispara
> sa nu mai aiba loc in tara
> si la petreceri
> sa ne intilnim frate cu frate
> sa ne iubim pina la moarte !
>
> Elena Padurean, Tiraspol, 29 ianuarie 2006, elena777p@...
>
> Note gid-romania.com :
> [1] La Televiziunea transnitreana, ex-ministrul justitiei, Balala,
> spunea ca scolile românesti din Transnistria sunt niste secte, iar
> profesorii sunt pedofili si râgâiala societatii.
> [2] Mai multe detalii despre Situatia scolilor romanesti din
> Transnistria:
> http://www.gid-romania.com/IndexSectionst.asp?SectionID=48&SID=183