Sa fie interzis electoratul ! - sa fie clar cine mananca kakat si pe secerea
Raspopitul
"Są fie interzis electoratul !"
Paris 11 decembrie 2000
Pe hārtie, pe unde, pe ecrane, pe internet se īntretaie pāną la
vacarm - pąstrīnd totusi aerul de cor - gemetele, vaietele, vąicąrelile
celor ce se cred purtątorii de cuvānt ai acestui neam nefericit. Dupą ce se
lamenteazą (acest se vrea są indice cą ei, autorii Eremiadelor, doar
ei si cumnatele lor sunt demni de compątimire - chiar suscepti- bili de
despągubire pentru daunele suferite), mintosii directori de constiintą
carpatodanubieni trec la "analiza dezastrului".Concluzia cogitatiunii lor
profunde :
"Electoratul este de viną".
Cum są nu fie electoratul de viną cą a fost re-cocotat la putere
bolsevicul, criminalul Iliescu? Doar el cu māna lui l-a votat!
Formulīnd aceastą acuzatie, Opaitele Romāniei, Vąpaitele Carpatului,
Scriitorii Curati cu voie de la Primąrie (nume de cod : Rezistentii prin
Culturą) s-au arątat īn splendoarea lor de membri-plini ai comunitątii
primitivizate de comunism, ai natiei analfabetizate de ceausism - cu
ajutorul activ, prin pasivitate, al dezertorilor nostri intelectuali
(altfel, cu totii strąluciti, chiar geniali!). Pāną mai ieri "de viną" (de
toate nefericirile) erau, totdeauna, altii : americanii, ungurii, rusii,
evreii, bulgarii ; moldovenii (dacą vorbea un ardelean), ardelenii īn ochii
regątenilor, regątenii īn ai moldovenilor. - aceasta fiind judecata necąjitą
a unor necąjiti care nu ridicaserą īn viata lor privirea mai sus de bocancii
celui din fatą. Iatą īnsą cą si smāntāna-patriei-romāne, gāndeste si aratą
cu degetul ca un scoler puturos si pārācios - pe altul. Numai cą din
bibliografia literaturosilor nostri manufactori de opinie (!) a dispąrut o
referintą : Bertolt Brecht. De ce : pentru cą odiosul fusese sluga
comunismului kominformist (dar Brucan?dar Crohmąlniceanu? dar Paul Cornea
?), ci din. jeną intelectualą.Un personaj din Brecht spusese aproximativ -
citez din memorie : "Dacą poporul nu respectą directivele noastre - są fie
interzis poporul !"
Asta era solutiunea, dragi tovarąsi directori de constiintą
neaos-romāneascą : Adamesteanu, Doina Cornea, Blandiana, Rodica Palade, N.
Manolescu, Liiceanu, Pruteanu, Patapievici, Paleologu, Plesu, Nadia
Comąneci, Iorgulescu, Doinas, Mircea Martin, Tiriac, Paler, Marino, Zub,
Andrei Cornea, Ilie Nąstase, Stelian Tąnase, Grosan, Tismąneanu - si alte
monumente autentic romānesti : są interziceti electoratul! Operatiunea v-ar
fi scutit de cea mai mare cretinąrie, de cea mai ląbąrtatą porcąrie pe care
ati fącut-o īn vietile voastre, altfel presąrate de mągąrii-idiotii : nu
numai są-l votati - voi! - pe Iliescu, dar są īndemnati oamenii są vą
urmeze. Pentru a salva, ce?"Democratia"? Care democratie, analfabetilor,
amnezicilor incapabilil de a vą īncheia la obiele? Democratia cu/a lui
Iliescu? V-a luat Dumnezeu mintile? Dacą v-ar fi venit ideea salvatoare
īnainte de 26 noiembrie acest an, ati fi fącut economie de un somn - din el
a iesit Monstrul Dezinformatiei Securisto-Kaghebiste materializat prin o
falsą-problemą, deci prin o solutie falsą : "Votati īmpotriva dictaturii,
pericolul fascismului si antisemitismului romānesc purtīnd numele:
V.C.Tudor!"
Īmi aduc aminte cu neplącere : dupą 1977, cānd am ajuns īn exil,
am īncerca są comunic Monicąi Lovinescu si lui Virgil Ierunca opinia:
"pericolul huliganismului purtīnd numele : Eugen Barbu"- era o
grosolaną, o vulgarą diversiune securistą. A denunta (si ataca) doar pe
E.Barbu si ceata-i de vląjgani ciomągasi (pe atunci puradeii-pionieri erau
Ileana Lucaci, V.C.Tudor, Dan Ciachir) considerīndu-i pe barbisti, dacą nu
singurii, atunci principalii vinovati de tiranizarea culturii : o eroare.
Pe de o parte EugenBarbOaie si ai sąi de la Barierą, oricāt de obraznici ar
fi fost, erau doar instrumente ale Monstrului, limbrici īmpinsi īn fatą de
Sarpele Securismului (deasupra lui : Balau-rul Comunismului) ; pe de altą
parte, a-i ataca de la microfonul Europei libere cu precądere pe derbedeii
de la Sąptąmīna īnsemna a reduce problema ne-libertątii de expresie din
sistemul totalitar comunist romānesc la conflicte personale cu mardeiasul
plagiator. Mai grav: focalizarea acuzatiilor de tiranizare a cuvāntului
asupra unor trupeti conforta, betona alibiul inactiunii, al inertiei, al
lasitątii scriitorului romān, cel care, la closetul restaurantului Casei
Scriitorilor, jura pe carnetul rosu din māna dreaptą, fącīndu-si cruce cu
stānga : «Eu cu drag mi-as manifesta anticomunismul - dar dacą nu mą lasą
porcul de Barbu.» - pe acea vreme īncą nu se gāndise są-si boteze
dezertiunea: "rezistentą prin culturą".
Pagubele pricinuite de diversiunea numitą : E.Barbu, īn
literaturą, oricāt de īnsemnate, au fost floare la ureche fatą de cele din
alegerile de la 26 noiembrie-10 decembrie 2000.Atunci scriitorii - cei mai
multi, cei mai buni - stiau cą E.Barbu este omul securitątii si īl clasaserą
; acum orątąniile natiei, trezite din somn, au cotcodącit : "Dictatura
fascistą ne pāndeste!", "Suntem amenintati de antisemitism!","Stop
extremismului!","Są facem baraj tiraniei !"- si alte gogorite, consfintind
diversiunea securistą: V.C.Tudor (si dīnd o identita-te copilului de suflet
al Barbului si al Organei, gąinarul oligofrenetic).
De ce spun : diversiune ?Ce īntrebare ! Se vede de departe :
Zbierątorii de profesie zbiarą, denuntīnd cu nemąsurat curaj virtuala
dictaturą fascisto-antisemitą a lui V.C.Tudor - ca są nu se observe reala
dictaturą comunistą, pipąibilul bolsevism ale tovarąsului Iliescu!
Dar bineīnteles cą V.C.Tudor este un ins dezgustątor,
semianalfabet, neam-prost de-acasą (si de la MAI), stergątoare de picioare
al Ceausescului ; cą a activat din pruncie pentru Securitate, a atacat īn
Sąptąmīna pe cei indicati de Conducerea Superioarą de Securitate si a
apąrat, la comandą, pe agentii infiltrati īn Occident (Gustav Pordea,
"deputatul european" de pe lista lui Le Pen, plątit prin securistul Costel
Mitran cu o jumątate de milion de dolari - de pildą). Fiindcą si la noi
securistii persecutori ai credinciosilor au devenit peste noapte mistici
(chiar de nu li s-a luat vązul, ca lui Saul) ; si la noi securistii
internationalisti de ieri au devenit azi vānjosi nationalisti - vezi-l si
pe Marele Rus, altfel evreu : Jirinovski.Nu V.C.Tudor si nu fascismul, nu
antisemitismul, nu antitigąnismul lui purtīnd marca Securitątii dāmbovitene
constituie amenintarea la adresa nefericitei Romānii.
Ci bolsevismul kaghebist re-instaurat de Ion Iliescu.
Prin alegerile din 26 noiembrie 2000 tara noastrą a
īnaintat-pe-culmi, vorba lui Pąunescu glorificīndu-l pe Ceausescu : a
"urcat" din lac īn put. Asta īnseamną cą "dezastrul" (termen de care sunt
pline pāną la sufocare taman gurile care pāną la 22 decembrie 89 fix
rąmą-seserą cusute-sudate) nu trebuie articulat (gramatical) ; corect fiind:
"unul din dezastrele de dupą decembrie 1989".
Soarta tąrii m-a preocupat (si m-a durut) si pe mine.Si nu
imediat dupą "dezastrul de la 26 noiembrie" [2000].Ba īnainte (si dupą)
dezastrul de la 17 noiembrie 1996 ; si chiar īnainte si dupą dezastrul de la
20 mai 1990 - stau dovadą faptele de scris, textele publicate constant, īn
sąptąmānalul newyorkez Lumea Liberą, īn Cotidianul de la Bucuresti - si (īn
sfārsit!), editate de Nemira, īn volumul Scrģsuri, 1999. Nu au fost incluse
douą interventii : cea la Colocviul de la Roma, din 11-13 mai 1991 - si, cu
un an mai devreme, "Scrisoare cątre Gabriela Adamesteanu", de la 1 aprilie
1990.
Nu mi-am completat (aici) scurta autobibliografie din orgoliu de
autor frustrat - ci din ciudą : stiam cą nu sānt singurul care. :
- [īnainte de decembrie 1989] .są se teamą cą, dacą vreodatą
Romānia va fi liberatą (am zis bine : va fi, adicą de cątre altii, nu : se
va, singurą), poate cą economic are są iasą din mizeria cumplitą īn care o
tinuse comunismul, dar nu social, nu mental - nu civic ;
- .są īnteleagą cą "revolutia la Romāni" nu fusese nici
revolutie, nici la-Romāni, ci schimbare-de-secretar-general-al-partidului
(dat la spąlat-curątat de cącat-sānge) cu/prin aceleasi cadre:
activisti-securisti;
- .są īnteleagą (cu durere) cą martirii neamului, oamenii
poli-tici democrati, unii din ei si intelectuali de marcą, supravietuitori
ai puscąriilor comuniste, fuseserą demult prefącuti īn cārpe de care-si
stergea cizmele lumpen-proletariatul securist, dupą douą decenii devenit.
aristocratia natiei (dupą expresia, nu a unui curat neo-boer, ci a unui
senator, presedinte de scriitori, decedatul Ulici); marii-oameni fuseserą
neutralizati, nimiciti de Securitate, nici vorbą są poatą (re)de-veni ce
fuseserą; erau ceea ce fącuse din ei Pitestiul-Lung: auxiliari obedienti ai
Criminalului Organ, trudeau, nu atāt la "culegerea de informatii", ci la ce
se cheamą: dezinformatie: "rąspāndirerea unor in-formatii din sursą sigurą",
sursą-sigurą fiind, ca si pentru Jela-Huma-nitas, ca si pentru
Manolescu-Pelin, dupą 89, Securitatea ; astfel au lucrat (de voie, de
ne-voie) pentru cąląi, īmpotriva fratilor-victime Gyr si Crainic,
C.C.Giurescu si Serban Cioculescu, Carandino si Noica, Stąniloaie si Ernest
Bernea, Paleologu si Quintus, Tutea si Coposu.;
- .są īnteleagą (mai corect : są nu uite !) cą FSN din
decembrie 1989 era o rąsuflatą, o vulgarą diversiune de tipul FND
(confectionat la 26 septembrie 1944, tot de rusii ocupanti pentru romānii
ocupati), prin care cadrele (de stat si de partid) se travesteau īn
democrati si īn patrioti (simplu: īsi coseau epoletii pe dinąuntru !) ; din
aceeasi mis-care, prin cooptare īn vederea mutąrii (de sah) urmątoare, īi
compromiteau pe cei (īncą) necompromisi ; trebuia są fii idiot profund ca są
nu vezi, są nu īntelegi cą Romānul īncepe o "viatą nouą" pe dupą cap cu
tālhari bolsevici īn civil ca Bārlądeanu, Brucan, Verdet, Iliescu si cu
banditi bolsevici īn uniforme (Stąnculescu, Militaru, Plesitą, Caraman) - cu
totii legati prin carierą si interes de comunismul local ca si de cel
moscovit ; cāte minute de reflectie i-au trebuit Doinei Cornea, Blandianei,
Paleologului, Plesului, Dinescului, lui Caramitru - ca są demisioneze din
FSN(vorbesc de cei care au chiar fącut-o.)? ;
- .są īnteleagą cą ląrgimea de spirit (sic) de care dądea dovadą
opozitia (re-sic) īn primele sąptąmāni dupą "revolutiune" era, īn fapt,
impotentą : istoricii tąrąnisti, liberali, social-democrati (Coposu, Ratiu,
Cīmpeanu, Quintus, Cerveni, Diaconescu, Tepelea, Galbeni - si īncą multi,
prea multi pentru o comunitate care se proclamą anticomunistą si rezistentą)
ezitau, evitau są ia puterea - care ni se cuvenea !- nu pentru cą ar
fi fost ei binecrescuti, galantoni cu adversarul politic - ci pentru cą nu
miscau īn front fąrą ordinul stąpānului : Securitatea!;
- .są īnteleagą cą norocul-istoric īti cade, parą-mąląiatą,-n
gurą o datą, hai, de douą ori, dar nu de fiecare datą cānd tu, becisnicul,
lasul, puturosul, dezertorul ai nevoie ; cą "revolutia la romāni" nu a fost
fructul strądaniei romānilor, al sacrificiului lor, ci o fericitą
īntām-plare (internationalą) de care ar fi trebuit są profite si Romānia (pe
urma Poloniei, a Cehoslovaciei, a RDG, a Ungariei, a "Moldovei", a URSS);
cronologic, zavera de la 22 decembrie de la Bucuresti a fost cea din urmą
din Lagąrul Sovietic european (si cea mai sāngeroasą), īnsą dacą romānii nu
contribuiserą cu nimic la rąsturnarea comunismului, mącar są fi folosit - cu
normalą inteligentą - prilejul oferit;
- .są īnteleagą cą partidele democratice (exact cele interzise
de comunisti, iar membrii lor arestati, multi asasinati) nu pot fi alcątuite
īn "vārtejul revolutiei" de cątre asasinii si complicii asasinilor :
comunisti, securisti, vānzątori-de-frate ca R.Cīmpeanu, Quintus, Mar?ian,
Ioan Alexandru si nu pot fi consolidate prin batalioanele de activisti,
militieni, securisti - nici mącar strecurati, ci intrati pe poarta mare
tinutą deschisą, cu plecąciune, de Tatąl Natiei, Seniorul Coposu, sluga
supusą a securistului purtīnd numele conspirativ: Mągureanu ;
- .są īnteleagą cą dacą puterea adevąratą, corupe (cu adevąrat),
corupe cu adevąrat si fleacul de putere exersat de un romān ; si cum są nu
fie asa, dacą romānul si-a alcątuit Catehismul Moral din negatii :
- nu spune romānul : "Om bun este cel care nu face
rąu" ?
- nu spunea - ba chiar urla : "Noi nu gāndim!" ?
- nu spun scriitorii : "Noi n-am avut samizdat si
nici n-am avut nevoie!"?
- nu spuneau ierarhii bisericii ortodoxe : "Noi n-am
rezistat - noi ne-am rugat."?
- nu se spunea - din 1964, cānd s-au golit
īnchisorile : "Eu nu fac politicą" - ceea ce se traducea prin : "Są nu mi se
cearą są fiu demn, moral, civic - mi-e fricą!" ?, īnsą de cum "s-a dat"
ceva, toti tremuricii, toti impotentii, toti imoralii, toate curvele,
toti hotii s-au nąpustit, au īnsfącat, au furat (ce mai rąmąsese) ;
politicienii romāni, fie "fosti" comunisti, securisti, fie fosti democrati :
liberali, tąrąnisti, legionari - īn fine, fosti-oameni - dar si tineri care
īn 1989 aveau īn jur de 20 ani, deci nu avuseserą ocazia są se maculeze
(nu-i nimic : s-au īnmierdarisit singuri-singurei de mai mare dragul,
priviti-l pe Patapievici : a avut nevoie de aproape un deceniu de eforturi,
dar ce reusitą!, ai zice : un adevąrat liicean') - nu realizeazą cą a face
politicą, a fi īnalt functionar la stat ori demnitar īnseamną a te pune īn
serviciul statului, iar prin el, īn serviciul concetątenilor care asteaptą
de la tine ceea ce nu au avut de la guvernantii comunisti.
Am amintit douą texte neincluse īn volumul Scrģsuri :
- La l Aprilie 1990, īn Scrisoare cątre Gabriela Adamesteanu
(publicatą īn revista 22 pe la mijlocul lunii), dupą trei luni de la
"revolutie"), am avut insolenta są-i acuz pe "marii-scriitori" de lasitate,
de inactivitate, de dezertare, īnainte de 22 decembrie 89; de ząpącealą, de
necinste, de analfabetism, de rapacitate, dupą ; i-am tratat de nesimtiti
moral pe N.Manolescu, Buzura, Doinas, Blandiana, Dinescu, Plesu, Eugen
Simion, Sorescu. Atunci mi-a sąrit īn cap toatą lumea buną, intelectualą :
cum de īnjuram ca la usa cortului niste clasici-īn-viatą , basca niste
anticomunisti-fąrą-prihaną ? Interpelatorii au uitat fulge-rątor ce-mi
reprosaserą cānd, la scurt timp si ei au īnceput a-i acuza pe aceiasi, īn
aceiasi termeni, dar doamne-fereste są fi citat din clasici.;
- Īntre 10 si 13 mai 1991 a avut loc la Roma un colocviu la care
a participat floarea scriitorimii din tarą : Doinas, Blandiana, Ulici,
Mąląncioiu, Adamesteanu, Papahagi, Uricaru.- adevąrat: lipsea Geta
Dimisianu) precum si cātiva exilati : Balotą, Sorin Alexandrescu, eu.
Interventia mea inchizitorialą:"Numai activistii si securistii au confiscat
revolutia romāną? - Nu ! Si scriitorii !" a provocat
indignatiunea maselor largi de rezistenti prin culturą. Si consternarea -
rąnitą - mai ales cānd am formulat acuzatia :
De viną pentru victoria lui Iliescu, la 20 mai 1990, nu este
electoratul - analfabetizat, terorizat, santasat de aceiasi activisti si
securisti - ci voi, scriitorii ; voi, īnainte de decembrie 89, nu v-ati
fącut datoria de a amplifica glasul celor care nu se puteau exprima.
Īn schimb, de cum a dat rivulutia peste voi (īncāt au intrat īn panicą nu
doar ticąlosi ca Titus Popovici, Pąunescu, D.R.Popescu, Sąraru, ci si
"de-ai nostri": N.Manolescu, Buzura, Toiu, M.H.Simionescu), cum v-ati
repezit la ciolan, ati īnsfącat posturi, ordinatoare vechi trimise unor
institutii, burse, medicamente aduse pentru spitale, directorate de
publicatii, de fundatii, toale destinate sąracilor, ministere - de parcą vi
s-ar fi cuvenit recompensele pentru dārzele si riscantele voastre
activitąti din. ilegalitate. Vą plāngeti de electorat ? Culegeti ce
nu ati semąnat. Cum fiecare bąrbat are nevasta meritatą si copilul fącut,
voi aveti electoratul pe care vi l-ati modelat (negativ)- prin Opera si prin
Viata voastrą de scriitori dezertori.
Atacurile mele au primit replica binemeritatą : toti
participantii (chiar si Balotą si Sorin Alexandrescu : īmpąrtąseau "analiza"
mea, īnainte de interventie, dar īn timpul si dupą au tącut, grąmąjoarą)
m-au luat la forfecat ca īntr-o sedintą de partid din cele bine preparate
(si eu fusesem membru de partid, īnsą eram un biet pui īn fata dialecticii
tancului sovietic mānuitą de subtili ca Doinas, de īndelicate ca Blandiana,
Adamesteanu, Mąląncioiu. Fireste, toate rąspunsurile, toate interpelą-rile
lor erau de o perfectą rea-credintą, nu tineau seama de adevąrul evident,
nici mącar de. calendar (nu m-a invitat Blandiana, īn luna mai 1991, īn
Piata Universitątii, la un an dupą lichidarea ei ?), īncāt mą īntrebam cānd,
cum, de la cine īnvątaserą ei/ele asemenea tertipuri de avocat de Vānju
Mare? La un moment dat am auzit un glas plāngąret, īndurerat de nedreptątile
comise de mine - care zicea, īn esentą :
Este cam adevąrat cą noi n-am prea rezistat pe fatą ca Paul
Goma, cąci noi suntem oameni normali, nu eroi. Dar de ce nu ne permite
Goma, acum, są facem si noi cāte ceva, są punem umąrul la educarea civicą a
oamenilor - cum a fost cu Piata Universitątii, cu GDS.
A fost recunoscutą zeama de trandafiri
aproximativisto-relati-visto-transilvaną ("cam", "nu prea") oferitą de Ana
Blandiana. Īn ea : hąlci de gāndire de piatrą a romānilor, fie scriitori,
fie din contra ; si ciorchini de neadevąruri (tehnica : pentru a nu fi
observatą prima minciuną, o acoperi cu a doua; pe a doua cu a treia.):
nu eram, nu mą considerasem vreodatą erou ; nu "interzisesem" nimąnui są
facą ceva, "dupą revolutie"- īnsą mą indignaserą laudele dezertorilor care
pretindeau, acum, cą īnainte de 22 decembrie.- e-he, cum rezistaserą ei.
Īntr-un text dinainte de alegeri am citit :
"Īntre holerą si ciumą nimeni nu poate alege".
Dacą mi-ar arde de glumą, as replica :
Cum, nu ? Īntre holerą si ciumą "cineva" poate alege : Romānul a
nalfabetizat de comunisti, rąu sfątuit de sfątuitorii natiei.
A dovedit-o, cānd a fost consultat : la 20 mai 1990 (oricāte
fraude au comis activistii-securisti, Nea Ion si Badea Gheorghe au votat cu
Iliescu, bolsevicul din echipa Ceausescului, proaspąt vinovat de mortii din
decembrie 89, de incendierea Bibliotecii Universitare si a Muzeului
National, de tulburąrile interetnice - adevąrat : īncą nu si de
mineriade); a dovedit-o la 16 noiembrie 1996, cānd l-a votat pe
Constantinescu, ilustru necunoscut ca anticomunist "īnainte de revolutie",
ilustru cunoscut "dupą", ca cel care, dimpreuną cu activista Zoe Petre a
creat la Universitatea Bucuresti o catedrą de sociologie reputatului
sociolog Mągureanu, stąpānul lor - si al lui C.Coposu.
Iar acum, la sfārsit de an 2000 Badea Ion si Nenea Gheorghe,
dimpreuną cu nevestele Frąsāna si Vetuta au votat pentru Iliescu. Si vor
vota pentru Iliescu si īn 2004, la īndemnul strategilor: «Są votąm īmpotriva
dictaturii!», adicą tot o optiune negativą (votezi "īmpotriva" lui Y - ca są
cāstige Z), cea pozitivą fiind : votezi pentru X, scurt!
De acord : īn noiembrie-decembrie 2000 a fost stare de urgentą
- īnsą noi, Romānii, ne afląm īn stare-de-urgentą - de cānd, dupą '89 ?
- de la 16 noiembrie 1996, cānd a venit la putere, īn numele
opozitiei anticomuniste, Omul Securitątii, Constantinescu ?;
- de la 20 mai 1990, cānd a venit la putere, īn numele "noii
democratii", Omul KGB-ului, Iliescu ?
- din ianuarie 1990, cānd Securitatea, bągatą īn boale timp de
douą sąptąmāni, si-a venit īn fire si a reluat frānele (si ciomagul),
printre propagandistii ei aflīndu-se Buzura, cel cu "Fąrą violentą !"?;
- si dacą din prima jumątate a lunii decembrie 1989, cānd īn
jur trosneau din temelii toate barącile comunismului, numai īn Romānia
locuitorii (cei anticomunisti!) se declarau de acord cu Congresul cutare si
cu Ceausescu - precum tąrąnoistul recent AlexStefąnescu ?
- de fapt Romānia se afla īn stare de urgentą din 1984-86, cānd
au īnceput a fi dąrāmate case, palate, biserici si nimeni n-a pus māna pe un
tārnącop są-i dea īn cap lui Ceausescu, mącar securistului-tānąr V.C.Tudor
care, īn Sąptąmīna, apąra Ceaushima si īi acuza de "trąda-re nationalą" pe
acei exilati care īndrązniserą są protesteze īmpotriva "sistematiząrii" ?;
- pentru cą tot am pornit spre trecut : nu cumva Romānia se afla
īn stare-de-urgentą īncą din 1977, cānd s-a manifestat pentru īntāia oarą
public - din 1948 - opozitia anticomunistą prin apąrarea drepturilor omului
(īn primąvarą)?, apoi īn august prin opozitia clasei muncitoare (greva
minerilor din Valea Jiului) ? - evenimente care nu au gąsit la directoratul
de constiinte romānesc nicio īncuviintare ; doar batjocurą - ce se mai
distrau pe seama "naivilor" Negoitescu, Goma ne-naivii Breban,
Ivasiuc, Manolescu, Zaciu, Dana Dumitriu si altele ?
La urma urmei, n-ar trebui są ne mirąm-indignąm de ralierea īn
masą a "intelectualitątii" romānesti la cauza lui Iliescu, bolsevicul, cel
cu māinile mānjite de sāngele nevinovatilor (care crezuserą īn revolutie,
care crezuserą īn Piata Universitątii - dar si multi trecątori) si de cenusa
cąrtilor arse cu tot cu Biblioteca Universitarą, criminalul care a incitat
la rązboi civil prin chemarea adresatą"minerilor" de a face
ordine-socialistą īn Romānia. Este suficient są ne īntoarcem doar cu un
deceniu si la un eveniment care ne-a marcat : "Revolutia la Romāni":
Odatą febra revolutionarą scązīnd, s-a trecut la "reorganizarea
tąrii". Nu īntreb : cine a rąspuns prezent, ci : care dintre marile
consti-inte a refuzat są intre īn Hora "Reconcilierii (cu securistii)"? Este
ade-vąrat : aproape jumątate de veac de teroare comunistą īi istovise pe
supravietuitori - unii nu mai voiau są-si aducą aminte iar altii pretindeau
cą nu au ce-si aminti. Oricum, īn hārtia de muste numitą FSN, au fost prinsi
multi oameni de bine - ca Doina Cornea.
Īntrebarea : cāti dintre scriitori, deschizīnd ochii, au pąrąsit
FSN-ul ? Aceeasi Doina Cornea, Blandiana. - si mai cine ?
- Mult mai multi au rąmas, nu neapąrat īn FSN, ci īn structura
neo-bolsevicą ca directori-de-ceva, ministri, secretari de stat, ambasadori,
consilieri : Plesu, Papahagi, Vartic, Paleologu, Dan Petrescu, Mihai Botez,
Sin.
- Scriitori marcanti s-au declarat de partea lui Iliescu : Eugen
Simion, Buzura, Sorescu, Vulpescu, Valeriu Cristea, Fąnus Neagu, Bąiesu -
acestia au luat parte, prin scrisul lor, la campania electoralą īn vederea
alegerilor din 20 mai 1990;
- Scriitori importanti ca Breban si Virgil Tąnase au crezut īn
steaua lui Iliescu de prin 1980, nu s-au īnselat (oare de ce ?),
primul i-a devenit hagiograf, al doilea ląudątor asiduu (a pretins, la
televiziune cą Iliescu ne-a prezervat de rązboaie civile - dar devastąrile
sediilor partidelor democratrice ?, dar tulburąrile interetnice ? dar
mineriadele ?)
- Scriitori strąluciti care, trāmbitīnd oroarea de politicą, de
cum le-a venit lor bine, cum s-au bągat īn politicą, dacą nu direct
pro-Iliescu, atunci sigur : justificīndu-l, legitimīndu-l pe cel cu māinile
pline de sānge dupą Prima Mineriadą : Nicolae Manolescu, prin inadmisibilul
interviu publicat īn Romānia literarą din 6 iulie 1990 - īn care,
adresīndu-i-se Iliescului, īi zicea : "Om cu o mare".
Cum de īndrąznesc directorii de constiinte są cheme poporul
(īn noiembrie 2000 !) są facą baraj īmpotriva tiraniei, īmpotriva
xenofobiei, īmpotriva antisemitismului - votīnd pentru Iliescu? Dar cine a
provocat - prin securistii diversionisti de profesie - tulburą-rile
interconfesionale?; cele interetnice ? Cine a autorizat (īn numele
libertątii democratice!) aparitia foii Romānia Mare, condusą de Eugen Barbu
si de securistii de la Sąptąmīna ? Nu Ion Iliescu, secondat de Petre Roman,
ambii sfątuiti de Brucan ?
Cum de īndrąznesc, acum, evreii (din Romānia, din Europa
Occidentalą, din Israel), są strige pe toate drumurile cą īn Romānia
antisemitismul face ravagii. īn ultimii ani, adicą de la aparitia lui
V.C.Tudor, acest neica-nime, vorba lui ta-su spiritual E.Barbu ? De ce nu
s-au plāns - de antisemitism - īn momentul īn care Iliescu si Petre Roman -
repet : sfątuiti de Brucan - au fabricat ei īnsisi pretextul de a lovi īn
opozitia democraticą prin legalizarea acelei aripi a Securitątii care urma
są joace rolul extremistilor xeno-fobi, antimaghiari, antisemiti ? A scris
vreun rānd marele vānątor de antisemiti Ed.Reichmann, īn Le Monde, despre
comanditarii provocąrilor de la Tārgu Mures? Dar despre autorii (si scopul)
aprobąrii date lui E.Barbu de a scoate o foaie antisemitą, de a īnfiinta un
partid antisemit?Nu : el a scris - confirmativ - doar despre afirmatiile la
Paris ale lui Petre Roman, anume cą Romānia este o tarą antisemitą, cą
Romānii sunt antisemiti!
Dar dezinformatorii de la GDS?, pactizatorii cu securistul
Mągureanu, consiliati de indivizi ca Brucan, Paul Cornea, Pavel Cīmpeanu si
alti vechi-tovarąsi ?; lupii-tineri preocupati de propria-le nouą-carierą -
īn frunte cu celebrele anticomuniste din ilegalitate : Adamesteanu, Palade,
Magda Cārneci, Mungiu, Ioana Ieronim, Enache, Zoe Petre, Renate Weber si
alte plimbąreciene - s-au prefącut cą apąrą "drepturile nationalitątilor"
dar nu au suflat un cuvānt despre diversiunea care a constat īn :
inventarea-antisemitismului-la romāni (ca są nu se observe bolsevismul lui
Iliescu si al lui Petre Roman), īntretinutą de revista 22 ; iar cānd Zoe
Petre si E.Constantinescu au crezut cą pentru a intra īn NATO obiceiul casei
cere są dai spagą, s-au grąbit są īngroape īntelegerea Hitler-Stalin,
īncheind tratatul cu Ucraina - cine a fost īn fruntea dezgus-tątoarei,
analfabetei, criminalei agitatii?GDS si 22 ! Īn chestiunea campaniei
īmpotriva "antisemitilor Manolescu, Liiceanu, Tudoran" aceiasi luminątori au
procedat ca niste repetenti incapabili są īnchege o explicatie, są se
angajeze īntr-o dezbatere normalą.
Care este adevąrul īn "campania" amintitą ?Īn douą puncte - pe
care le-am dezvoltat īn alt text :
1. Liiceanu, Manolescu, Tudoran -"fiorosii antisemiti"- au comis
gafe de informatie, altfel zis : dupą obiceiul carpatnic, s-au trezit
vorbind despre chestiuni de care habar n-aveau ;
2) Bątątori de maionezą si falsificatori de citate (Manea,
Ornea, Voicu, Ioanid, Ed.Reichmann, Ornea, Oisteanu, Volovici) s-au grąbit
są demonstreze Frantei si Americii cą. avuseserą dreptate Roman, Brucan,
Pavel Cīmpeanu, rabinul Rosen cānd susti-nuserą cą īn Romānia antisemitismul
a devenit o gravą primejdie !
Am cunoscut, cunosc mari intelectuali evrei : de la ei stiu cą
īn anume īmprejurąri (pauze īn care nu se vorbeste despre ei - mai grav : se
vorbeste despre tragediile alora : armeni, cambodgieni, ceceni, tibetani;
evenimente jenante, chiar acuzatoare, ca Intifada, necesitīnd o urgentą
abatere a atentiei de la propriile fapte-rele) evreii īnsisi provoacą
antisemitism prin denuntarea zgomotoasą a unei realitąti inexistente. La noi
īn Romānia, ca są nu se vorbeascą deloc sau cāt mai putin despre orientarea
comunistą a multor intelectuali evrei si faptele lor abominabile, s-a
organizat campania īmpotriva unor intelectuali ne-evrei avīnd opinii de
dreapta. Dupą principiul : Cine-strigą-mai-tare-are-dreptate!, cei avīnd
interes są nu se vorbeascą despre grelele pącate ale dispąrutilor Rąutu,
Roller, Vitner, Crohmąlniceanu, Moraru, Banus ; nici są li se cearą
socotealą viilor Nina Cassian, Paul Cornea, Sorin Toma, Tertulian, Ianosi -
au fącut zarvą īn jurul lui Eliade, Cioran - tot erau ei morti.
E bine cą s-a vorbit de faptele rele ale celor de dreapta
?Foarte bine. Dar nu a fost bine cą, ocupīnd terenul (timpul, spatiul
tipografic, disponibilitatea) cu "fascistii" nostri cei decedati s-au
ocultat faptele si ele rele, cu urmąri infinit mai largi (īntreaga populatie
care a trecut prin scoli si a fost silitą są īnghitą, są repete ce dicta
Chisinevski) si mai durabile: o jumątate de veac ne-au chinuit comunistii -
nu legionarii. Cu atāt mai lesnicioasą ar fi fost dezbaterea, cu cāt unii
dintre cei care ne-au otrąvit zilele cu ineptiile si ticąlosiile scrise
trąiesc, deci ar fi putut są se apere de acuzatii.
Īn timpul primei domnii a lui Iliescu (1990-1996) diversiunea a
avut si un scop pur politic : facem zarvą īn legąturą cu Eliade - de pildą
(prin N.Manea) ; īn jurul lui Cioran, prin Marta Petreu, pentru a nu
avea timp de Iliescu, de Roman, de Brucan - nici de Edgar Reichmann, īn
1956, auxiliar al lui Iliescu īn Echipa Mortii UTM, apoi agent al lui
E.Barbu ; nici de Radu Florian, nici de Tertulian, nici mącar de Ianosi,
devenit peste noapte gulagolog.
Ce se īntāmplą cu intelectualii romāni (fie ei si evrei : tot o
apą si-un pąmānt) - si nu doar de cānd au dat rusii peste noi si ne-au impus
comunismul ? De ce mintile luminate, oamenii instruiti, unii strąluciti,
care fac cinste culturilor din alte pąrti - nu se pot aduna de pe drumuri,
nu īnaltą privirea mai sus de brāul celui din fatą - ca są stea drept ? Są
apere si adevąrul, nu doar frumosul, nu doar cutare teorie stiintificą, ori
cutare interes de familie, de grup, de clan ?
Am afirmat cāndva : "Noi, Romānii, am fost un popor de
ciobani - īn ultimele decenii am devenit o adunąturą de ingineri".
Nu e o insultą la adresa inginerilor, ci o constatare amarą pe
marginea stilului de gāndire, de actiune al neamul nostru. Prea putini au
ales są iasą din ceatą, din grup, din gloatą, są stea pe douą picioare īn
fata Puterii, są spuną ce cred despre tiran, despre tiranizati. Nu este
suficient są fii reputat savant, celebru inventator, pentru a fi si
intelectual ; poti avea si premiul Nobel - ei si ?, dacą nu esti sensibil la
suferintele semenilor, dacą nu pledezi cauza lor, dacą nu risti, fącīnd
acest lucru - degeaba : rąmāi un matematician strąlucit, un mare genetician,
un urias inginerizat pe care īl intereseazą specialitatea lui, situatia lui,
familia lui - atāt. Nu gąsesc exemple la romāni, trec la blestematii de rusi
: Andrei Saharov a fost un mare savant atomist, pąrintele bombei cu
hidrogen. Era el si un intelectual ? Deloc ! A devenit abia atunci cānd,
renuntīnd la "situatie", la catedrą, la vilą, la cąlątorii, la confort - si
la libertate - s-a angajat īntr-o activitate umanistą - de care kaghebistii
s-au temut - īnsą nekaghebisti, ba chiar victime ale KGB si-au bątut joc (un
omolog al acestora, romānul Alexandru George, scria prin 1992 cą Saharov
fusese un prost inocent care n-ar fi actionat asa cum a fącut-o, dacą
n-ar fi avut "spate gros" si o nevastą evreicą); violoncelistul
Rostropovici: era un extraordinar muzician - dar nu si intelectual, decāt
dupą ce, īmbrątisīnd cauza lui Soljenītīn, a devenit unul dintre purtątorii
de cuvānt ai celor fąrą de. glas (aici ar putea fi lipitą semnificatia
realą, originarą a termenului : glasnosti).
Stiutorii de carte, autorii de cąrti, posesorii de diplome,
de titluri romāni din Romānia se vor fi gāndind cą ei, bietii, abia de o
generatie, hai, douą umblą īn bocanci - są riste są se īncontreze cu
puterea - si są redeviną desculti? Są piardą "situatia" cu atāta trudą si
concesii plątitą ? Iatą o mentalitate inginereascą-universitaristą.
Īn Romānia, cu exceptia unor foarte-tineri (legionari,
tąrąnisti, liberali, regalisti, fąrą-de-partid), cei arestati, tinuti īn
īnchisori ani grei (dacą au supravietuit.) nu fuseserą condamnati de
comunisti pentru ceea ce fącuserą - ci pentru ceea ce. fuseserą (ministri,
primari, jandarmi, diplomati, preoti, industriasi, magistrati.). Doar
tinerii (elevi, studenti, cātiva de la Academia Militarą), cum ziceau
bątrānii fosti : "inconstientii" īsi riscaserą pielea - pentru o
abstractiune : Romānia.
Iatą de ce n-are ursul coadą, nici Romānul coloaną vertebralą.
Fiindcą el nu s-a desprins de glie si de momentul prezent.Or, ce viitor
poate imagina pentru comunitate cineva care nu-si cunoaste trecutul - de
fricą ; refuzą są-l afle - din interes meschin ?
Romānul doarme tot timpul pe el, din cānd īn cānd sare din somn
si se nąpusteste - ba la-revolutie ; ba la bątut-studenti ; ba la semnat
tratate cu Ucraina. Acum o luną s-a pomenit zbierīnd :
«Mai bine Iliescu decāt VC.Tudor !»
De ce "mai bine ?Si de ce : "decāt ? Mister.
Paul Goma
Lupu Hraparetu
"Raspopitul" <raspo...@yahoo.com>
> Paul GOMA
>
> Am cunoscut, cunosc mari intelectuali evrei : de la ei stiu cą
jeann knife
"Raspopitul" <raspo...@yahoo.com> wrote in message
news:3da4664b$1...@news.teranews.com...
> Paul GOMA
Gicabulla
>.Nu V.C.Tudor si nu fascismul, nu
>antisemitismul, nu antitigànismul lui purtînd marca Securitàtii dâmbovitene
>constituie amenintarea la adresa nefericitei Românii.
>
> Ci bolsevismul kaghebist re-instaurat de Ion Iliescu.
KOREKT !!!!
> 1. Liiceanu, Manolescu, Tudoran -"fiorosii antisemiti"- au comis
>gafe de informatie, altfel zis : dupà obiceiul carpatnic, s-au trezit
>vorbind despre chestiuni de care habar n-aveau ;
>
> 2) Bàtàtori de maionezà si falsificatori de citate (Manea,
>Ornea, Voicu, Ioanid, Ed.Reichmann, Ornea, Oisteanu, Volovici) s-au gràbit
>sà demonstreze Frantei si Americii cà. avuseserà dreptate Roman, Brucan,
>Pavel Cîmpeanu, rabinul Rosen când susti-nuserà cà în România antisemitismul
>a devenit o gravà primejdie !
baaa! ce cacat ie pavel canpeanu asta baaa! haber n'aveam da gagiu pan l'am
vazut la abc canalu 7 (tzifra norokoasa :)).
iera prin 90, poate nooshunu, cand sa discuta mult da romaniea, lovirutzie...
iera un panel da fo doi trei americani si americance plus fo doi trei
telektoali din iest.printe iei si canpeanu prezentat drept director al
televisiunii romane(libera la vremea aiea :)). pavlusha, singuru inbracat mai
proletar in gieaca da cu cravata. ailantzi la tzol. unu din iestici iera un
ungur transfugit si da multzi ani aflator in amerika, bun da gura si le si
pleznea dastul da americaneshte. din vorba'n discutzie, hop unguru aduce vorba
da sitoatziea conatzionalilor lui in romaiea.
pavelica, care tacuse stratejik pan'atunci, tzop cu indignare iese la bataie
intr'o iengleza ala ylici. si trosk cu argumentu: ca minoritatzili in romaniea
ie o problema da ca ungurii nu ie cea mai iportanta minoritate cum sustzinuse
antivorbitoru pen'ca cea mai iportanta minoritate in romaniea ie ... tziganii.
a mai legat fo doo-trei vorbe si'a tacut. unguru a ramas ca la dentist, dar n'a
scapat momentu si dai cu oprimarea. consumatoru da badoaizar din fatza
iekranului a ramas cu inpresiea ca romaniea are milioane da tzigani si ca
ungurii ie omoratzi pa strazi...ca la tg.mureshi.
halal reprezentare.
>
> Românul doarme tot timpul pe el, din când în când sare din somn
>si se nàpusteste - ba la-revolutie ; ba la bàtut-studenti ; ba la semnat
>tratate cu Ucraina. Acum o lunà s-a pomenit zbierînd :
>«Mai bine Iliescu decât VC.Tudor !»
IEZAKT!!!!
si cum zicea goma, in 2004 romanu va vota din nou pentru demokratie si intrarea
in nato. tot pa ylici, ca'l shtim, ie inpotriva iekstemizmului si ne baga'n
nato si hUE.
si ce daca domle ie a patra oara. iea mai slabeshtema cu costitutziea ca ie mai
iportant sa penetram in nato.
haleloimis!
gica dupe ruf
Fredy
> Paul GOMA
> "Są fie interzis electoratul !"
> Pe hārtie, pe unde, pe ecrane, pe internet se īntretaie pāną
la
> vacarm - pąstrīnd totusi aerul de cor - gemetele, vaietele, vąicąrelile
> celor ce se cred purtątorii de cuvānt ai acestui neam nefericit.
> a iesit Monstrul Dezinformatiei Securisto-Kaghebiste materializat prin o
> falsą-problemą, deci prin o solutie falsą : "Votati īmpotriva dictaturii,
> pericolul fascismului si antisemitismului romānesc purtīnd numele:
> V.C.Tudor!"
Raspāndacul securist sclav la Monstrul Dezinformatiei Securisto-Kaghebiste
mananca kakat
Bula 00001
>Date: 10/10/02 10:49 AM Pacific Daylight Time
>Message-id: <s4jp9.20178$OB5.1...@newsread2.prod.itd.earthlink.net>
zise mitica ierenburgh-brukan si mai loo o gura da ...material galben.
hai rup, bum! cad stanci da fer...
dr.sh.wein, orelist.
ce zici te ieau da assisstant?!