Cicerone Ioanitoiu evoca 27 martie 1918: omagiu martirilo
Ioan Rosca
posibil ca anumite browsere sa nu afiseze corect caracterele romanesti.
-----------------------------------------------------------
Explicatie
Cicerone Ioniţoiu, el însuşi fost deţinut politic, este autorul
unor lucrări de mare amploare şi dramatism - procese, mărturii,
memorii, documente - privind calvarul a peste 70.000 de români,
victime ale regimul concentraţionar. CARTEA DE AUR A REZISTENŢEI
ROMÂNEŞTI ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI ( apărută la editura Hrisovul,
Bucureşti) şi dicţionarul " VICTIMELE TERORII COMUNISTE. Arestaţi,
torturaţi, întemniţaţi, ucişi" (din care editura "Maşina de
scris" a scos deja citeva volume, din cele 14 anunţate) sunt
zguduitoare microbiografii a celor care au pătimit sau au plătit cu
viaţa ,pentru că şi-au făcut datoria către ţară. A adunat
informaţiile în zeci de ani, cercetând arhive, presa vremii,
inscripţii de pe monumente funerare, şi, mai ales, consemnând ceea
ce-şi mai amintesc supravieţuitorii anilor de teroare. De data asta,
scrie despre Basarabia şi basarabeni.
Cred ca textul pe care mi l-a trimis si pe care l-am adaptat pentru
difuzare prin internet ar trebui raspindit de catre cei ce-l considera
oportun.
Ioan Rosca
Preambul: poezii de GHEORGHE BUZNEA:
DOINA PRUTULUI
Prutule apă bătrână,
Prutule apă română;
Prutule întunecat,
Mâl cu plâns amestecat.
Prutule adâncă rană,
Peste Ţara cea Ştefană,
Tu desparţi ca un duşman,
Moldovan de Moldovan .
Grai de grai de la o mamă,
Şi năframă de năframă
Unde'n plâns sub cer înalt,
Si pe-un mal si pe cel'alt...
ŞI desparţi de la Carpaţi,
Până-n vale la Galaţi,
Brazdă lungă, răzăşească,
De-altă brazdă românească.
Şi pe văi îngemănate,
Desparţi frate de alt frate;
Si pe-un plai cu aceeaşi horă
Desparţi soră de-altă sorăş
Şi prin neguri şi prin ceaţă,
Desparţi viaţă de-altă viaţă,
Şi prin ploaie şi prin vânt,
Un mormânt de alt mormânt;
Că nu e hotar sau carte,
Să ne poată'n veci desparte
Cum nu sunt nici frontiere
Să despartă o durere;
Decât plânsul in tăcere,
Să se schimbe in putere,
Ca să rabde şi s'aştepte
Şi cel mic hotare drepte...
Prutule cu Siret frate,
Şi cu Nistru jumătate,
Prutule care ne-mparţi,
Cât o să ne mai desparţi?!
BASARABIA
Din Hotin şi pân'la Mare,
Ruşi şi alte haimanale
Şi din Mare la Hotin,
Între noi mai creşte-un spin,
Cu ţepuşe şi mai mari,
Decât cel sădit de ţari,
Că azi, frate, mi-ai trecut
Şi dincoace, peste Prut.
Şi din Ţara cea de Sus,
Alte sate mi s-au dus,
Cum s-a dus şi-o Bucovină,
Dulcea-a neamului grădină.
Prutul, râu blestemat,
Prutule întunecat,
Face-te-ai pe veci mutat,
Lângă Nistrul înspumat,
Să ne fii acolo hat!
27 MARTIE 1918: UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA
- OMAGIU CELOR CE ŞI-AU JERTFIT VIAŢA -
CICERONE IONIŢOIU
NOI, cei ce am cunoscut urgia ocupaţiei sovietice, avem datoria să
spulberăm minciunile sfruntate ale manipulatorilor de istorie a fostei
URSS, născută prin crimele din propriul sălaş, crime pe care le-a
săvârşit pretutindeni unde i s-a permis să-şi pună cizma.
La 26 iunie 1940, justificându-şi raptul prin care au reanexat
Basarabia răpindu-ne şi nordul Bucovinei, sovieticii vorbeau astfel
despre actul unionist de la 27 martie 1918, din Chişinău:< În anul
1918, România , folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a
desfăcut de la Uniunea Sovietică o parte din teritoriul ei,
Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei,
populată în principal de ucraineni .>
Nici nu se putea o mai mare denaturare a adevărului. Dar când este
vorba de propaganda sau de istoriografia sovietică, minciuna este
folosită fără scrupul, fără limită, şi fără a ţine cont de
victimele care vor plăti mistificarea adevărului istoric.
Dimpotrivă, pentru ca pe baza acestor mistificări, să-şi justifice
genocidul de clasă şi de naţionalitate din gulagul sovietic.
Unde erau ruşii când voevozii noştri erau prezenţi în istorie,
alungând pe duşmani dincolo de Nistru, râu care, după tradiţia
populară, fusese pus de Dumnezeu să fie frontieră între români şi
polonezi? Trebuie să le amintim că erau pe Volga , sub jug tătar !
Unde erau ruşii, când toate cetăţile - Hotin, Tighina, Cetatea
Alba, Chilia - se găseau construite pe malul drept al Nistrului, de
domnii moldoveni, consfinţind lupta permanentă de apărare a
Românilor împotriva barbarilor ?
În jurul Moscovei se găseau ruşii, iar sub Ivan cel Groaznic,
devenit primul ţar al Rusiei ( 1547-1584), începeau campaniile
expansioniste, cucerind hanatele Kazan şi Astrahan , trecând la
cucerirea Siberiei.
...La 17 mai 1656, Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, a încheiat un
tratat cu Moscova , prin care se recunoştea Nistru drept frontieră de
răsărit a ţării .
...La 1667, ţarul Alexei anexa Ucraina orientală …
...La 24 aprile 1711, prin tratatul de la Luţk cu Dimitrie Cantemir,
Petru cel Mare recunoştea Nistru ca frontieră estică a Moldovei,
precizând în art. 11 : < Pământurile Principatului Moldovei , după
vechea hotărnicie moldovenească asupra cărora Domnul va avea drept de
stăpânire [----] se întind până la Nistru >
RĂPIREA BUCOVINEI
Secolul al XVIII este secolul politicii expansioniste a Austriei
şi Rusiei, în dorinţa lor de a-şi împărţi " moştenirea"
imperiului otoman . Ruşii anexeaza o parte din Polonia, ocupa
Oceakovul ( la vărsarea Bugului ) ajungând la Nistru de jos; la a doua
împărţire a Poloniei ( 1771 ), ocupă Ucraina apuseană, ajungând la
Nistrul de sus.
...Prin pacea de la Kuciuc - Kainardgi ( 1774 ) Turcia a vândut
Austriei "dulcea Bucovină ", < un teritoriu de 178 mile germane
cadrate, cu 233 oraşe şi sate, cu munţii cei mai frumoşi, cu
şesurile cele mai roditoare, în fine, cheia Moldovei > după cum
mărturisea însuşi Kaunitz Anton Wentzel ( cancelar al Curţii vieneze
), care aprobase lui Franz Maria Thugut ( ambasador la Constantinopol,
răsplătit şi cu titlul de baron) să plătească târgul murdar cu
15.012 piaştri şi 20 parale ( plătite dragomanului Porţii şi
funcţionarilor care au participat ) .
...La 1 oct. 1774, pentru a se asigura luarea în stăpânirea
Bucovinei în linişte, Curtea vieneză a dat şi generalului rus
Rumianţev un " cadou" de 5.000 galbeni cu o tabacheră de aur
împodobită cu diamante, în schimbul retragerii trupelor ruseşti din
ţinuturile Cernăuţilor, Sucevei şi Câmpulungului.
Şi atenţie! o afirmă Karl Marx : < Principatele dunărene sânt
două state, state suverane, sub suzeranitatea Porţii, căreia îi
plătesc tribut, cu condiţia ca Poarta să le apere de toţi duşmanii
din afară, oricare ar fi ei, şi totodată să nu se amestece sub nici
o formă, în treburile lor interne . >
Această " protecţie" a Porţii Otomane, pe de o parte, şi
tentativele imperiilor rus şi austriac de a alunga " turcul" din
Peninsula Balcanică, pe de altă parte, (desfăşurate pe parcursul
unui secol şi jumătate!) au însemnat pentru ţările româneşti 10
invazii ruseşti, una mai devastatoare decât alta .
...1783. Ţarina Ecaterina a II-a şi Iosif al II-lea au vrut să
împartă imperiul otoman, dar s-au opus Anglia şi Franţa.Totuşi,
ţarina a profitat de situaţie şi a ocupat Crimeea.
...1787. Ecaterina a II-a (însoţită de suita reprezentanţilor
Franţei, Austriei, Angliei, cărora li s-a alăturat Iosif al II-lea)
a organizat o vizită fastuoasă în teritoriile proaspăt cotropite,
cu punct culminant, în portul Sevastopol. În faţa acestei
provocări, Turcia închide la Edicule pe ambasadorul rus, ceea ce duce
la izbucnitrea unui nou conflict .
Consecinţa? Teatrul de război ?
...În 1789. Moldova şi Ţara Românească sunt ocupate .
Şi astfel, secolul XIX , în situaţii de criză într-o parte
sau alta a Europei, cu schimbări de alianţă conjuncturale, în care
marile imperii îşi urmăreau interesele, ţările române sunt ,
succesiv ,implicate, ocupate ,revendicate.
RĂPIREA BASARABIEI
...28 mai 1812. În plină campanie a lui Napoleon contra Rusiei,
ruşii au încheiat Pacea de la Bucureşti , refuzând să se mai
retragă din Basarabia .
Ţarul Alexandru I în Manifestul adresat nobilimii ruse, sublinia
avantajele: vor găsi pământuri roditoare, păduri, iazuri abundând
de peşte, nesfârşite herghelii, cirezi de vite, turme de oi …
Astfel, Rusia, profitând de slăbiciunea Turciei - care nu
putea ceda ceea ce nu-i aparţinea - a smuls din vatra strămoşească
a românilor 45.629, 9 km pâtraţi, locuiţi de 419.240 români şi
30 .000 ruteni; cu 40 de mănăstiri şi schituri, cu 775 biserici în
care slujeau 1274 de clerici ( în majoritate români ) .
...26 iunie 1812.Ţarul Alexandru I promulgă statutul special de
colonizare pe baza căruia sunt aşezaţi pe teritoriul anexat, cu
privilegii speciale: bulgari, găgăuzi, germani (din Polonia ocupată
sau din Saxonia), evrei (din Galiţia), elveţieni (din Vaud), francezi
şi ruşi .
...1813. Incepe politica de rusificare, prin introducerea limbii ruse
în administraţie,
şcoli şi biserică.
Acesta este adevărul despre care Stalin pretindea cu neruşinare,
în 1940, că , în 1918, România < profitând de slăbiciunea
militară a Rusiei , a smuls Basarabia >
BASARABENII SUB JUG RUSESC
În Europa secolului XIX, dominată de interesele egoiste ale Marilor
Puteri pentru problemele balcanice, concretizate prin măsurile luate
de cele 3 Congrese (Viena, 1815; Paris, 1856; Berlin, 1878), Moldova şi
Ţara Românească au reuşit, ajutate de ceea ce s-a numit " suflul
naţionalităţilor", să obţină retrocedarea a 3 judeţe din sudul
Basarabiei, să facă Unirea Principatelor ( 1859), să devină Regat (
1866) şi să-şi obţină independenţa (1877 ).
Astfel se face că Basarabia şi Bucovina - provincii rupte din
trunchiul românesc al Moldovei istorice, devenită parte organică a
României moderne - sunt private de dreptul firesc de a-şi urma
destinul naţional.
Scopul acestei introduceri, este de a demasca barbaria rusească
şi falsul istoriografic ce o justifică, privind teritorii anexate
ce nu i-au aparţinut niciodată, şi subjugarea a 17 naţionalităţi,
de la Prut la Pacific.
Scopul acestei introduceri, este de a omagia generaţia
basarabeană care a luptat pentru a smulge Basarabia din ghearele
sistemului colonial rusesc . Lupta a fost grea, şi cei ce s-au angajat
pe această cale au avut de suferit persecuţii, închisori sau
serviciul militar în garnizoane militare din Siberia până în
Pacific.
Aceşti " basarabeni-moldoveni " români din tată-n fiu, din veac
în veac, au preţuit şi cultivat, ca pe o comoară, limba
românească; au căutat în biblioteci adevărul istoric privind
provincia lor; au descoperit conştiinţa frăţietăţii de neam, de
limbă şi de istorie cu românii din Regatul României, de peste Prut;
au descoperit ilegalitatea tratatului din 1812, prin care Basarabia
fusese răpită.
Au fost eroii " redeşteptării naţionale", cu un program de
revendicări naţionale; au întemeiat "Partidul Naţional Moldovenesc
"; au tipărit " Gazeta Basarabiei "; au organizat congrese şi
întruniri . Au avut parte de arestări , închisori şi deportări .
...În 1902, socotiţi " revoluţionari separatişti ", unii au
fost închişi la Dorpat ( Estonia), alţii la Wenden (Lituania ),
alţii la Arhanghelsc, Mezen, Pinega şi Onega .
...În 1904 , la izbucnirea războiului ruso - japonez, Ion Pelivan
a fost trimis pe frontul din Manciuria . Întors de pe front, primea
următoarea scrisoare de la Alecu Mateevici : < Sunt convins, cu toată
ruşinea la care am ajuns astăzi, noi, basarabenii, ne trebuie mai
mulţi oameni de felul dumitale , şi atunci Basarabia este scăpată de
sclavie şi poate au dreptate a visa la acel strălucit viitor de aur ce
i-au prezis poetul Bolintineanu şi care ,desigur, acolo deja se
împlineşte. Poporul deja se deşteaptă , soarele renaşterii a
început să arunce şi asupra românimii basarabene razele sale
strălucitoare şi înviorătoare . >
...În 1906, invitat la un congres ţărănesc ţinut la
Moscova, Pantelimon Halippa a fost arestat şi dus din post în post,
timp de 3 luni, peste 1500 km, la Chişinău.
... În 1912, arhiepiscopul Serafim ( trimis de Moscova la
Chişinău ), scria într-un Raport : < Când am fost trimis la
Chişinău mi s-a atras atenţia că preoţimea basarabeană are
năzuinţe separatiste şi doreşte autocefalia Bisericii Moldoveneşti
,şi că în Basarabia s-a întărit în ultimul timp mişcarea
naţională ce s-a manifestat în dorinţa preoţimii de a face
serviciul divin în limba ei, de a traduce cărţi de rit şi manuale
pentru şcoli în limba moldovenească . >
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL ŞI ROMÂNIA
Istoria îşi desfăşura cursul . Izbucnesc războaie locale,
printre care două se petrec în Balcani, încheiate cu tratate
neacceptate de una sau alta din Marile Puteri. Se perfectau şi se
desfăceau alianţe, în funcţie de interese: Tripla Alianţă ,Tripla
Înţelegere.
Începe războiul mondial cu fazele, amploarea şi
desfăşurările cunoscute. Românii luptă pe două fronturi: în
exterior, în Antantă, alături de Rusia, Anglia şi Franţa ; în
interior, cu defecţiunile şi sabotările Rusiei .
… Cu un entuziasm firesc, România a intrat în Transilvania,
producând panica Puterilor Centrale, silite să retragă 18 divizii de
la Verdun, ceea ce a dus la victoria Frantei pe Marna.
….Ruşii, care asigurau frontul de la Baltica în Bucovina, refuză
să lupte pe frontul din Dobrogea, sabotează transporturile cu
armament care veneau în tranzit prin Vladivostoc şi Arhanghelsc,
îndreptându-le spre Petrograd şi Caucaz sau dând foc la trenuri;
... Românii sunt siliţi să se retragă din Transilvania şi să apere
Ţara Românească de ocupaţia germană - fapt ce s-a şi întâmplat
după bătălia Bucureştiului ( 2 dec.1916 ) - ruşii au refuzat să
lupte pe fronturile româneşti .
Atât aliaţii cât şi adversarii , au lăsat posterităţii mărturii
despre trădarea rusească .
Joffre : < …În timp ce românii se pregăteau să dea pe Argeş
bătălia pentru salvarea Capitalei, fără ca ruşii să facă ceva
pentru a-i susţine >
Lundensdorff : <Nu se pot explica motivele care i-au făcut pe
ruşi să-i lase pe români singuri să lupte . Ei se găseau în
Valahia. Victoria noastră n-a fost posibilă decât în acest fel . >
TEZAURUL ROMÂNESC
În faţa pericolului, România încheie un Acord cu guvernul rus -
sub garanţia aliaţilor pentru evacuarea tezaurului său.
Un prim transport, a sosit la Moscova pe 21 decembrie 1916, a fost
depus în Sala Armelor din Kremlin, cu semnarea protocolului de predare
/ primire: 1.378 de lăzi (echivalând cu 314.580.456 franci aur) şi
2 lăzi cu bijuteriile Reginei Maria.
Al doilea transport, compus din 350 de lăzi, a ajuns la Moscova pe
5 august 1917, a fost depus la "Sudnaya Kassa ", şi conţinea : 188
lăzi conţinând 574.523 lei aur; arhivele BNR ( titluri bancare,
depuneri, valori proprietate particulară) ,în sumă de 1.594.336.721
lei aur; 162 lăzi din depozitul Casei de Depuneri şi Economii
(aparţinând particularilor, valori, bijuterii, testamente); Arhivele
Academiei şi Pinacotecii române (în valoare de 7.500.000 lei aur)
ale Creditului Funciar Rural, ş.a.ş.a.
Am menţionat acest episod, deoarece face parte dintr-un litigiu
care nu s-a rezolvat nici după 88 de ani.
… Autorităţile româneşti, populaţia civilă şi armata au fost
silite să se retragă în Moldova, unde se găseau masaţi peste o
jumătate de milion de ruşi, veniţi parcă la odihnă!
Ajutorul aliat rusesc, atât de mult sperat, s-a transformat într-o
grea şi neliniştitoare povară, manifestând făţiş intenţia de a
se instala definitiv.
Pe de altă parte, în armata imperială rusească, soldaţii din
cele peste 17 naţionalităţi asuprite de ruşi, manifestau
ostilităţi şi tendinţe greu de stăpânit.
...Basarabeanul Zamfir Arbore, refugiat la Iaşi, surprindea această
stare de spirit când scria, în 1915:< … 2 milioane de moldoveni sunt
suprimaţi de muscali şi nu mai poate fi vorba de o simplă autonomie,
ci de libertatea deplină a Basarabiei >.
...Basarabeanul Axente Frunză , ajuns profesor la Iaşi, tipărea în
1915 broşura "România Mare " spunea cu mâhnire: < ruşii, în
mijlocul unui secol de lumină , ne-au smuls cu carne şi sânge o parte
din trupul nostru , nouă, prietenilor şi aliaţilor lor de la Plevna .
>
RĂZBOIUL. DETRONAREA ŢARULUI. GUVERNAREA KERENSKI.
BASARABIA ŞI BASARABENII
La sfârşitul anului 1916 şi începutul anului 1917, în Rusia
se instala haosul, culminând cu greva generală ( ian.), dizolvarea
Dumei ( 11mart.), guvernul provizoriu Kerenski (15 mart.), arestarea
ţarului Nicolae (16 mart.), într-un cuvânt prăbuşirea întregului
edificiu imperial ţarist. În acest context, guvernul provizoriu a
anunţat oficialităţile din Basarabia că nu se mai află sub
autoritatea ţarului, şi de acum se vor bucura de libertate .
...La 19- 20 martie 1917, Congresul Cooperativelor din Basarabia,
ţinut la Chişinău , adopta o Rezoluţie în care cerea: autonomie
administrativă, economică şi culturală; folosirea limbii române şi
convocarea unei Adunări Legislative .
...La o săptămână de la alungarea ţarului, pe 22 martie 1917,
ziarul " Cuvântul Moldovenesc " din Chişinău îndemna moldovenii să
ia exemplul Lituaniei şi să ceară autonomia naţională ,
...Pe 24 martie '17, se constituia Partidul Naţional Moldovenesc.
...La 2 aprilie '17, apărea Chemarea pentru Congresul preoţilor.
În "Cuvântul Moldovenesc" preotul Andrei Murafa spunea:< Să
trăeşti pământ scump al Moldovei , în care , în vechime , făceai
la vecinii tăi din răsărit , bine,, cu oameni luminaţi. Tu, care
le-ai dat lor pe Antioh Cantemir şi Petru Movilă, după ce te-ai lipit
de dânşii, pe cuvânt că vor să te apere de turci, te-au izbit de un
veac de temniţă. Auzi, tu , strigătul prin oraşele şi satele tale
? Trăiască Moldova, trăiască maica noastră ! >
...La 16 aprilie'17 , Partidul Naţional Moldovenesc îşi publica
Programul :
confirmarea libertăţilor civice şi naţionale , atât pentru
moldovenii din Basarabia , cât şi pentru cei de la răsărit de
Nistru; o nouă Constituţie rusească care să consacre o largă
autonomie pentru Basarabia ; limba română în administraţie,
justiţie şi învăţământ; interzicerea colonizărilor; dreptul
basarabenilor de a face armata doar în Basarabia; împroprietărirea
ţăranilor cu pământ .
...La 1 mai 1917, soldaţi bolşevici ruşi, aflaţi la Iaşi, au
organizat o manifestaţie în cadrul căreia au cerut alungarea regelui
Ferdinand şi proclamarea republicii democrate . După " modelul" prin
care fusese transportat Lenin în Rusia, cu ajutor german, ca să
conducă revoluţia bolşevică ( legendarul vagonul blindat ! )
răzvrătiţii din Iaşi , l-au eliberat pe Cristian Rakovski (
revoluţionar bulgar , transferat din Bucureşti ,cu domiciliul
forţat ), l-au urcat pe o locomotivă şi l-au dus la Odesa. Devenit
intim lui Lenin şi Troţki, acesta va fi trimis ca reprezentant al
Kremlinului la Budapesta, unde, împreună cu Bella Kuhn, vor provoca
şi conduce revoluţia bolşevică din Ungaria ( 1918/ 1919 ).
...La 18 iulie'17, când se părea că în Basarabia lucrurile s-au
îndreptat pe un făgaş bun, că toate organizaţiile - ţărăneşti,
cooperatiste, studenţeşti, militare, clericale - se puseseră de acord
cu autonomia, limba română, alfabetul latin, împroprietărirea - au
apărut pretenţiile separatiştilor ucraineni, care şi-au ales un
guvern provizoriu şi au anunţat că teritoriul Ucrainei se întinde
din Caucaz până la Carpaţi, iar Basarabia face parte din el.
...La 20 iulie '17 Congresul soldaţilor basarabeni din armata
rusă, ce se desfăşura la Odesa, a protestat vehement .Comitetul
Central Cetăţenesc , prezidat de locotenentul Gherman Pintea, a
hotărât convocarea la Chişinău a unui Sfat al Ţării , care să
pregătească autonomia Naţională a Basarabiei. Comitetul Militar
Moldovenesc a trimis o delegaţie condusă de Vladimir Cristi care a
reuşit să vorbească cu Kerenski şi alţi miniştri, reuşind să
împiedice anexarea Basarabiei la Ucraina.
...La 22 iulie'17, mult aşteptata ofensivă româno-rusă a început
la Mărăşti, forţând pe nemţi să se retragă în debandadă. Dar,
în timpul urmăririi duşmanului, în dimineaţa de 25 iulie, a sosit
ordinul lui Kerenski de suspendare a luptelor pe tot frontul .
...La 29 iulie 1917, ruşii au început şi retragerea din Bucovina.
Consiliul militarilor basarabeni de pe frontul românesc, au ţinut un
congres la Chişinău, la care Teodor Herţa a prezentat drepturile
istorice ale Basarabiei, subliniind că în timpul răpirii acestei
provincii româneşti de către Rusia( 1812 ), nu conta decât o
singură naţiune: moldovenii. Ceilalţi - ucraineni, bulgari, nemţi -
au fost aduşi mai târziu, fiind fie refugiaţi, fie colonizaţi .
Basarabia - spunea el - n-a aparţinut niciodată Ucrainei, această
pretenţie fiind o prostie, recunoscută chiar şi de Micevic
(reprezentantul ucrainenilor din Basarabia) .
... La 6-7 august 1917 s-a produs victoria trupelor româneşti din
" triunghiul morţii" de la Mărăşeşti, dar şi trădarea rusească a
generalului rus Rogoza. Debandada intrase în trupele ruse, grupuri
bolşevizate cutreierau regiunea, terorizând populaţia.
...Pe 2 sept. '17, un asemenea grup de bolşevici, au asasinat la
Chişinău pe liderii basarabeni, printre care şi pe preotul Murafa
şi Hodorogea.
21 - 27 sept.'17, la Kiev, se desfăşoară Congresul tuturor
naţiunilor din Rusia. Prof Teodor Iancu - delegat al Partidului
Naţional Moldovenesc - a apărat cu tărie cauza moldovenilor,
afirmând că de fapt, ei sunt români, şi că, dacă chestiunea lor,
nu se va rezolva corect, în regiune va fi " o nouă Alsacie şi
Lorenă "
RĂZBOIUL. REVOLUŢIA BOLŞEVICĂ.
REPUBLICĂ DEMOCRATICĂ FEDERATIVĂ MOLDOVENEASCĂ
...La 7 oct. 1917, s-a întors Lenin din Finlanda, unde se
refugiase, şi a pregătit lovitura armată care a transformat Rusia,
de la un regim autocrat, la un regim şi mai sângeros, care va
îngrozi omenirea.
...Pe 7 noiembrie , va încredinţa puterea " muncitorilor şi
ţăranilor", unui Comitet al comisarilor.
...Pe 15 nov. '37, Lenin şi Dugaşvili ( comisar pentru
naţionalităţi ) au anunţat prima măsură şi prima minciună în "
Decretul pentru naţionalităţi":<… egalitatea şi suveranitatea
popoarelor din Rusia, dreptul popoarelor de a dispune liber de soarta
lor, inclusiv acela de a se separa şi a forma state independente .>
...La 27 nov.'37,Troţky anunţa începerea tratativelor pentru
armistiţiu.
...La 3 dec.'17, generalul Scerbacev (comandantul armatei ruseşti),
a anunţat pe regele Ferdinand că începe discuţiile cu g-ral
Mackenzen pentru armistiţiu. România, având legăturile tăiate cu
aliaţii, încheie armistiţiul militar (9 dec.'17).
Basarabenii continuau să meargă pe făgaşul dorit. În toamna anului
1917, a apărut primul Abecedar cu litere latine, Cartea de Citire şi
Matematică. La Odesa, căpitanul Catelli preda cursuri de limba
română, la Universitatea rusă, sub pretextul că pregăteşte
translatori .
...La 21 noiembrie 1917, la Chişinău, s-a desfăşurat Sfatul
Ţării, care a proclamat Republica Democratică Federativă
Moldovenească (2 decembrie), într-o sală decorată cu drapele
româneşti, delegaţii purtând cocarde tricolore. În discursul ţinut
la deschiderea adunării, Ion Pelivan spunea :< În anul 1812 , noi am
fost rupţi din trupul Moldovei şi anexaţi la statul rus.
Conducătorii poporului de atunci s-au îngrozit , fiindcă, cu toate
că Moldova se găsea sub protectorat turc, ea era liberă. Este drept,
turcii luau a zecea parte din munca poporului, dar turcul era cinstit:
el ne prăda, dar nu-şi băga cizma în sufletul nostru.Turcul ne
dădea voie să ne rugăm lui Dumnezeuîn limba noastră ...ne-au lăsat
şcoala în forma în care am moştenit-o de la bunici, cu predarea în
limba natală; el nu ne învăţa să vorbim turceşte … Şi să nu
uităm că dacă noi, moldovenii, am fi uitat limba noastră, noi am fi
fost şterşi de pe pământ >
...Pe 6 dec.1917, s-a ales primul guvern consfinţit de Sfatul
Ţării :
Ion Inculeţ - preşedintele Sfatului Ţării
Ion Pelivan - Externe
Vladimir Cristi - Interne
col.T.Cojocaru - Război
Pan Erhan - Agricultură
Nic.Codreanu -Comunicaţii
T.Iancu - Finanţe
Ştefan Ciobanu - Învăţământ
V. Podvinski - Control
M.Savencu - Justiţie
B.Grinfeld - Industrie şi Comerţ .
RĂZBOIUL CIVIL . BASARABIA : CONFRUTAREA CU ANARHIA ŞI TEROAREA
Datorită dezertărilor din armata rusă, anarhia s-a instaurat în
toate judeţele Basarabiei . Depozitele de aprovizionare ale armatei de
la Leova ( jud.Cahul ) erau ameninţate cu devastarea .
Sfatul Ţării a cerut intervenţia generalului rus Scerbacev, care
avea cartierul general la Iaşi, dar nimeni nu-l mai asculta.Trupele
româneşti trimise, au fost copleşite de numărul mare al soldaţilor
bolşevizaţi.
După încheierea armistiţiului rus ( 20 dec.'17 ) Aliaţii au
hotărât să instaureze ordinea. Franţei i-a revenit Basarabia şi
Crimeea.
Sfatul Ţării ceruse ajutor pentru pacificarea Basarabiei, atât
guvernului român cât şi reprezentanţilor Antantei ( generalul
Berthelot şi contele Sainte Aulaire ) dar diviziile puse la
dipoziţie ( sârbă şi cehă ) au fost blocate pe drum de armata
roşie. Bolşevicii constituiseră la Socola ( Iaşi ) un centru de
agitaţie condus de Roschal, un anarhist notoriu, care avea misiunea
să-l asasineze pe generalul Scerbacev, să alunge pe regele Ferdinand
şi să instaureze un regim bolşevic în România. Asasinii au fost
dezarmaţi în biroul generalului rus, şi, la cererea acestuia, cuibul
terorist de la Socola a fost arestat . La 23 dec.'17, la cererea
misiunilor aliate, guvernul român a încercuit insurgenţii, i-au scos
din vagoane şi baracamente, i-a urcat într-un tren, şi i-a expediat
dincolo de Nistru .
...Trupele bolşevizate care părăseau frontul, încercau să se
stabilească în Basarabia, devastând totul în cale, ocupând poşta,
telegraful, gările şi instaurând legea marţială la
Chişinău,Tighina şi Bălţi. L-au asasinat pe deputatul Fala, pe
alţii i-au arestat, şi au suspendat şedinţele Sfatului Ţării.
...Aceste bande au arestat membrii Comisiei Interaliate de
Aprovizionare a frontului românesc, i-au jefuit de cele 2 milioane de
ruble şi i-au trimis ca ostatici la Odessa . La Odessa, cu
consimţământul lui Lenin, se crease un comitet bolşevic, zis de
acţiune " Social-Democrată", condus de Cristian Racovski şi
M.G.Bujor. Aceştia au constituit şi un Comitet Militar ( 10 ian.'18 )
în scopul răsturnării regimului din România . Aceasta era situaţia
la începutul anului 1918.
...La 6 ianuarie 1918, Sfatul Ţării a hotărât să trimită o
delegaţie, condusă de Ion Inculeţ, la Conferinţa de la
Brest-Litovsk, pentru a contracara pretenţiile ucrainene asupra
Moldovei.
...La 18 ian.'18, guvernul de la Chişinău, a hotărât să trimită
o nouă cerere de ajutor guvernului român, aflat la Iaşi, pentru a
cere intervenţia armatei române.
...Pe 19 ian. bolşevicii au atăcat un tren românesc militar în
gara Corneşti ( între Ungheni şi Chişinău ), au făcut prizonier pe
g-ralul Nekrasov şi un colonel , i-au împuşcat şi le-au tăiat
cadravele în bucăţi; incidente similare s-au petrecut în gara
Străşeni. Chişinăul era sub şoc .
...Bolşevicii i-au obligat pe Inculeţ şi Erhan să trimită
telegrame de protest la Iaşi , contra intrării trupelor române pe
teritoriul Basarabiei.
...La 23 ian.'18, în cadrul Comitetului Sovietelor (Petrograd ),
Troţky a declarat că Sovietele vor acorda tot sprijinul lui Rakovski
(care s-a prezentat ca reprezentant al social-democraţilor români!)
pentru răsturnarea regimuluidin România. În aceeaşi zi, la sfatul
Aliaţilor, guvernul român hotărăşte să trimită trupe în
Basarabia, sub comanda generalului Broşteanu, secondat de Ion Pelivan,
din partea Sfatului Ţării.
...La 25 ianuarie 1918, avangarda românească a luat contact, în
gara Călăraşi, cu bolşevicii înghesuiţi într-un tren, au fugit
în mare viteză spre Nistru,lăsând drum deschis trupelor româneşti
, care au intrat în Chişinău cu muzică şi drapele.
Acesta este adevărul despre "intervenţia sub baionete" a
armatei române. Şi dacă pentru revoluţia bolşevică a lui Bella
Kuhn din Ungaria, în care armata română a avut rolul hotărâtor,
adevărul istoric a fost în mare parte restabilit , despre această "
intervenţie", într-un teritoriu românesc, la chemarea autorităţii
de drept din Basarabia, tăcerea, minciuna şi răstălmăcirea s-au
permanentizat până în zilele noastre .
ROMÂNIA ÎNTRE DOUĂ ULTIMATUM- URI
BASARABIA - REPUBLICĂ INDEPENDENTĂ
...La 2 febr.'18, bolşevicii intră în Kiev şi arestează
Misiunea militară română condusă de generalul Coandă .
...În noaptea de 5/ 6 febr.'18,deşi erau ameniţaţi atât de
ucraineni , cât şi de bolşevici, deputaţii basarabeni îşi
păstreză sângele rece şi proclamă în unanimitate independenţa
Republicii Moldova .
...România a fost prinsă între două ultimatum-uri: unul din
partea lui Mackenzen, care cerea ca în 4 zile guvernul român să
înceapă discuţiile pentru pace ( 6 febr.'18 ) altul din partea
bolşevicilor de la Odessa, care cereau evacurea Basarabiei ( 16
febr.'18). Tergiversarea ruşilor de a încheia pacea, îi face pe
germani să reia luptele ( 18 febr.) . Lenin trimite imediat o
telegramă , propunând semnarea imediată a păcii.
...La 24 ianuarie 1918, ziua unirii Moldovei cu Muntenia,
"Comitetul Naţional al Studenţilor moldoveni din Basarabia" lansa
Chemarea către tineretul studios :
< De 106 ani , Basarabia a fost ruptă de la sânul mamei noastre
Moldova, şi dată pe mâna străinilor care ne-au asuprit şi ne-au
batjocorit cum au vrut , luându-ne orice drept la viaţa naţională
şi omenească . Noi, sub stăpânirea rusească n-am avut şcoală,
n-am avut biserică, n-am avut limbă, n-am avut nimic din ceea ce
trebuie unui popor ca să poată înainta . NOI VREM O ROMÂNIE A
TUTUROR ROMÂNILOR . >
...La 28 febr.'18 Trosky semnează Pacea de la Brest -Litovsk ,
prin care ruşii cedează Polonia, Lituania, Letonia, Estonia,
Finlanda, şi retragerea trupelor din Ucraina ( pe care nemţii o ocupă
imediat ).
...La 5 martie '18, România semnează preliminariile Păcii de la
Buftea , care conţinea condiţii foarte grele. În problema
Basarabiei, Puterile Centrale au acceptat punctul de vedere românesc,
urmând ca Ion Inculeţ şi Daniel Ciugureanu să fie invitaţi la
semnarea Păcii de la Bucureşti.
27 MARTIE 1918 : BASARABIA SE UNEŞTE CU MAMA SA , ROMÂNIA
Sosise timpul unirii .
… Judeţul Bălţi a fost primul care a acţionat . Pe 3 martie 1918,
Consiliul judeţean, după ce a arătat suferinţa celor 106 de ani de
când moldovenii au fost răpiţi din trupul Moldovei, şi până când
Dumnezeu s-a îndurat să-i elibereze de sub tirania rusă , după ce a
mulţumit României care a acordat ajutorul frăţesc, alungând
pericolul bolşevic, restabilind ordinea şi liniştirea, afirma:<
ţinând seama că suntem neputiincioşi pentru a ne apăra şi guverna
noi înşine, fără riscul de a recădea sub dominaţie străină ,
care ne-ar duce încă odată la sclavie , în numele judeţului Bălţi
, ne exprimăm dorinţa de a ne uni cu România, patria mamă, pentru a
împărţi frăţeşte bucuriile şi necazurile , ca pe timpul Moldovei
lui Ştefan cel Mare .Această hotărâre fermă şi sfântă , va fi de
urgenţă înaintată Sfatului Ţării de la Chişinău , pentru ca ,
ascultând dorinţa noastră, să proclame de urgenţă , în numele
întregii ţări , unirea sfântă şi pe vecie a Basarabiei cu
România, ca re ne va garanta, ca o adevărată mamă , drepturile pe
care poporul nostru le-a câştigat după revoluţia din anul 1917.>
...Pe 13 martie 1918, o altă hotărâre asemănătoare a fost
înaintată Sfatului Ţării de la Chişinău, de locuitorii judeţului
Soroca. Au urmat şi altele.
În situaţia complicată creată de existenţa, deliberat
confuză şi de aşteptare, a două guverne româneşti, unul
"antantist", la Iaşi, altul " filo -german", la Bucureşti, delegaţia
Sfatului Ţării, formată din Ion Inculeţ, Pantelimon Halippa şi
Daniil Ciugureanu, au plecat mai întâi la Iaşi , pentru a discuta cu
reprezentanţii Antantei şi cu membrii guvernului românesc "
antantist" de la Iaşi .
...Pe 21 martie, reprezentantul Italei, Fasciotti , a dat un răspuns
vag ( în doi peri ) ; reprezentantul Angliei, Barclay, a declarat că
ţara sa nu va crea dificultăţi; reprezentantul SUA, Vopicka, le-a
spus că este pentru unire ; reprezentantul Franţei, Saint -Aulaire,
i-a primit călduros şi le-a spus:< faceţi Unirea cât mai repede
posibil. Nu se va găsi nimeni la aliaţi, care să nu susţină acest
început de realizare al României Mari … este perfect în vederile
preşedintelui Franţei, Georges Clemanceau . >
Delegaţia basarabeană a avut apoi discuţii şi cu guvernul
Marghiloman de la Bucureşti, ( guvernul păcii de la Buftea-Bucureşti
), care a promis că va respecta reforma agrară şi regimul
administrativ din Basarabia, iar deputaţii din Sfatul Ţării vor intra
în componenţa Parlamentului român.
...În dimineaţa de 26 martie, a sosit la Chişinău, atât o
delegaţie a guvernului român de la Iaşi, cât şi a celui de la
Bucureşti.
Pe 27 martie, în Sfatul Ţării, invitat la tribună, Marghiloman
a spus :
< Noi, cu toţii, am hotărât asupra acestui act important şi
socotim că prelungirea dezbaterilor şi amânarea ar fi dăunătoare.
Timpul vorbelor s-a terminat , acum a sosit ora hotărârilor.
Reprezentanţii guvernului român se vor retrage din această sală ,
pentru ca, în lipsa noastră, să puteţi decide fără a pierde
timpul. Sper că dezbaterile vor fi călăuzite de interesele poporului
român. >
În timp ce delegaţia guvernului român părăsea sala, Constantin
Stere (basarabean stabilit în Vechiul Regat ), invitat la tribună, a
rostit un discurs, pe măsura acelui ceas istoric hotărâtor:
< Sunt mândru şi onorat că mi-aţi oferit ocazia de a lupta pentru
drepturile şi libertăţile Basarabiei, al cărei fiu sunt . Închis
în temniţele siberiene de tiran, revin pe pământul ţării mele
natale sub lumina libertăţii , pe care aţi câştigat-o cu sângele
vostru . Suntem astăzi aici pentru a lua o hotărâre istorică , care
cere o judecată serioasă şi cinstită . Într-o viaţă omenească,
ca în lunga existenţă a popoarelor, nu sunt multe ocazii ca acestea.
Voinţa de fier a istoriei v- a pus pe umeri aceată responsabilitate ,
pe care n-o puteţi ocoli. Nimeni altul decât voi nu are dreptul şi
posibilitatea să vorbească în numele Basarabiei . Voi sunteţi
chemaţi să dezbateţi acest elementar proces din viaţa popoarelor ,
care ,după ce au dărâmat o Bastilie , au creat o altă viaţă .
Revoluţia este aceea care ne-a adus aici . Aţi aprins pe aceste
locuri o torţă care a ars toate diplomele feudale, care a anulat toate
privilegiile de clasă , şi ne uneşte într-o naţiune singură [----]
Astăzi noi proclamăm drepturile noastre ca naţiune suverană. >
Stere s-a adresat apoi în limba rusă , reprezentanţilor
minorităţilor:
< În acest moment istoric care ne obligă să ne înălţăm la nivelul
problemelor pe care destinul le-a pus pe umerii noştri, eu mă adresez
acelora care , până ieri, erau stăpâni aici . Eu mă adresez vouă
ca oameni liberi . Înţeleg că unii dintre voi n-aţi fi dorit să
vedeţi această zi ; dar vă rog să vă ridicaţi la înălţimea
datoriei de cetăţeni . [--------------]Un reprezentant al unei
minorităţi, un rus, mi-a afirmat că , dacă Basarabia se alipeşte
la România , toţi intelectualii ruşi vor părăsi ţara . Mă
aşteptam la această opinie. Gândurile unui om al cărui legături cu
această ţară sunt aşa de slabe, nu pot să fi aproape de cele ale
populaţiei autohone. Căci noi , românii, nu am intrat aici prin uşa
din spate , noi ne-am născut aici . Pe acest pământ s-au dospit
diverse elemente din care s-a născut naţiunea română . Noi nu
avem nici un loc unde să plecăm , şi nimeni nu are dreptul să ne
gonească din propria noastră ţară . [----------------] Dacă
democraţia voastră este sinceră , voi nu aveţi decât un drum de
urmat . Acei care au venit la noi prin forţa baionetelor şi sunt acum
acceptaţi ca cetăţeni , n-au dreptul să bareze dreptul nostru . Nu
uitaţi că nu este vorba numai de o justiţie naţională , dar , în
aceeaşi măsură, şi de o dreptate socială . >
Apoi, adresându-se din nou moldovenilor, Stere le-a spus:
< Vă rog să ţineţi seama că problema nu priveşte numai destinele
noastre, dar , în egală măsură, şi pe acelea ale copiilor noştri .
Presupunând că aţi respinge dreptul la fericirea copiilor voştri
şi a nepoţilor voştri, v-ar ierta ei ? Nici o îndoială nu trebuie
să umbrească gândurile pe drumul vostru . Într-o perioadă tulbure
, în mijlocul întâmplărilor care au provocat naţiunii noastre
terbile suferinţe, multe greşeli s-au comis, multe păcate s-au făcut
. Dar cel mai mare păcat s-ar face astăzi , dacă aţi permite ca
lucrarea să rămână fără rezultat , pentru că multe generaţii
vor mai trece până se va mai ivi un astfel de moment aşa de
favorabil. Fac apel la conştiinţa voastră în favoarea copiilor
şi nepoţilor voştri şi vă rog călduros să vă îndepliniţi
datoria fără a privi nici la dreapta, nici la stânga, dar numai la
spre viitorul şi destinul celor ce vor urma , fiindcă numai astfel
istoria vă va ierta de greşelile voastre din trecut . >
S-au rostit şi alte cuvântări solemne, unele entuziaste ,
altele preocupate de un viitor greu de anticipat în condiţiile
tulburi de atunci , altele - trebuie să o spunem - cu rezerve.
Dezbătută şi redactată în subcomisii, Hotărârea de unire a fost
citită în plenul Sfatului Ţării şi votată.
"ÎN NUMELE POPORULUI BASARABIEI, SFATUL ŢĂRII, REPUBLICA
DEMOCRATICĂ MOLDOVENEASCĂ , ÎN HOTARELE EI DINTRE PRUT ,
NISTRU, DUNĂRE , MAREA NEAGRĂ ŞI VECHILE GRANIŢE CU AUSTRIA ,
RUPTĂ DE RUSIA ACUM O SUTĂ ŞI MAI BINE DE ANI DIN TRUPUL
VECHII MOLDOVE, ÎN PUTEREA DREPTULUI ISTORIC ŞI DREPTULUI DE NEAM , PE
BAZA PRINCIPIULUI CĂ NOROADELE SINGURE SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ SOARTA LOR,
DE AZI ÎNAINTE ŞI PENTRU TOTDEAUNA , SE UNEŞTE CU MAMA SA , ROMÂNIA
."
Rezultatul votului : 87 pentru , 36 abţineri , 3 contra . A doua zi,
pe 28 martie, o delegaţie a Sfatlui Ţării a plecat la Iaşi, pentru a
prezenta Regelui Ferdinand , Actul Unirii. Astfel, pe cale democratică
, prin vot secret , în virtutea drepturilor istorice şi de neam,
moldovenii - basarabeni şi-au rearticulat organic destinul de cel al
fraţilor din România.
Primind hotărârea, Regele Ferdinand se adresa Sfatului Ţării ,
autentic parlament al basarabenilor , cu următoarele cuvinte :
<Sentimentul naţional ce se deşteaptă atât de puternic în timpul
din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut , a primit prin
votul înălţător al Sfatului Ţării o solemnă afirmare . Un vis
frumos a fost înfăptuit . >
Basarabia a fost prima provincie românească înstrăinată , care
a cerut unirea cu România, printr-un act eroic, de jertfă şi de
curaj . Să se ştie şi să se preţuiască faptul că acest act s-a
petrecut necondiţionat , când soarta războiului încă nu era
decisă, luptele continuând pe diverse fronturi; când harta Europei
centrale şi răsăritene erau în plin proces de delimitare; când se
definitivau fruntariile ţărilor succesorale din defunctele imperii;
când în statele abia eliberate, izbucneau convulsiuni bolşevice, de
care Kremlinul Roşu nu a fost străin.
România, la momentul potrivit, a reintrat în război, onorându-şi
angajamentele faţă de aliaţi, contribuind la înfrângerea
adversarilor şi la crearea condiţiilor propice pentru ca şi celelate
provincii subjugate - Bucovina şi Transilvania - să-şi poată
hotârî soarta.
Basarabenii s-au alăturat acestor eforturi de refacere şi
consolidare a lumii româneşti postbelice. Reprezentanţii Basarabiei
au fost delegaţi la Conferinţa de Pace şi în alte foruri
internaţionale, precum şi în toate înaltele magistraturi ale
României - ca deputaţi, senatori, miniştri - aducându-şi
contribuţia la consolidarea statului naţional unitar.
PROVOCARI URSS
Chiar înainte de încheierea păcii, Moscova a încercat să
"exporte " anarhia bolşevică în Ungaria, trimiţând fonduri şi pe
teroristul Bella Kuhn ( sprijinit ca " diplomat" de Cristian Rakovski,
deveniţi "revoluţionari de profesie." ). Se ştie că acea "
revoluţie" a fost stopată de armata română, care, în felul acesta ,
a salvgardat unirea Transilavaniei şi a oprit asaltul bolşevic spre
vestul Europei. ( Cât despre cei doi "revoluţionari ", conform
tacticii staliniste, au fost asasinaţi de proprii tovarăşi, după
ce-şi făcuseră datoriile internaţionaliste) .
...La 12 octombrie 1924, sovieticii au constituit, între Nistru şi
Bug, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească -
Transnistria de tristă faimă - cu scopul de a provoca tensiuni şi
destabilizări la graniţa răsăriteană a României .
Românii care locuiau în Transnistria , au fost supuşi unor
persecuţii cumplite, fiind omorâţi cu zecile de mii, în timpul
foametei şi în "războiul" împotriva ţăranilor, din timpul
colectivizării. Nimeni nu i-a mai putut ajuta. Un grăitor exemplu:
numai în 1931 / '32, au fost împuşcate 1.110 de persoane care
încercaseră să treacă Nistru, fugind de teroarea comunistă .
Zeci de incursiuni, de comandouri, de infiltrări, de ciocniri, de
contrabandă şi provocări, la frontiera de pe Nistru. Acompaniate de o
propagandă internaţională anti-românească, dusă prin secţiunile
comuniste ale Kominternului în toate ţările lumii.
În propaganda şi istoriografia comunistă, pe lângă alte
falsificări grosolane ale istoriei, s-a pus pe seama României şi
eticheta de " jandarm al Europei ".
Poate a venit vremea să transformăm această poreclă în renume.
Nu avem de ce să ne ruşinăm că am constituit, între 1919
-1939, fie şi numai 20 de ani, zidul de apărare al Europei de urgia
comunistă.
Dar nu avem voie nici să uităm cum a fost răsplătită această
strajă de civilizaţie.
O NOUA RAPIRE A BASARABIEI
Pentru că va veni acel 23 august 1939 , când Stalin şi Hitler
vor face târgul cu reanexarea Basarabiei şi a părţii de nord a
Bucovinei;
Pentru că va veni acel ultimat-um, din 26 iunie 1940, când se
motivau anexiunile prin acele falsuri istorice flagrante;
Pentru că va veni 23 august 1944 ;
Pentru că vor veni cei peste 40 de ani de dictatură comunistă,
în care unioniştii din 1918, basarabeni, bucovineni şi ardeleni şi
clasa politică din Vechiul Regat - făuritorii României Mari -
şi-au găsit sfârşitul în gulagul sovietic sau în puşcăriile
româneşti .
… Pregătind semnarea armistiţiului în 1944, la Moscova, Lucreţiu
Pătrăşcanu îi explica lui AI.Vâşinschi ( prim locţiitorul
ministrului de Externe Molotov ) că Maniu şi Brătianu se situiază
pe poziţii ostile Uniunii Sovietice, încercând să împiedice
semnarea armistiţiului, deoarece, printre altele, < ei rămân
adversari ai apartenenţei Basarabiei la Uniunea Sovietică >.
În şedinţa Consiliului de Miniştri din 15 sept.'44 , când
Pătrăşcanu îl învinuia pe Iuliu Maniu de tergiversare şi
tărăgănare, Iuliu Maniu îi răspundea: < Într-un singur caz ,da ,
într-o singură chestiune . Domnii comunişti au venit la mine ,la un
moment dat , să-mi propună un fel de înţelegere patriotică ,şi
atunci nu s-a făcut din cauza mea, recunosc. Pentru ce ? Pentru că eu
insistam la d-lor ca , între ţintele acestui bloc patriotic să fie
pusă şi chestiunea Basarabiei şi Bucovinei , şi am insistat pe acest
lucru şi am spus că nu este posibil ca noi să inaugurăm o acţiune
de stat care nu ar avea între ţintele sale câştigarea Basarabiei şi
Bucovinei . Dumnealor nu au vrut acest lucru şi de aceea nu s-a făcut
.Nu ne putem face vinovaţi că ne dezinteresăm de fraţii cu un sânge
cu noi pe care vitregia soartei , la un moment dat , i- a despărţit de
noi . Ce s-a întâmplat ? În acest corp al armistiţiului nu se
vorbeşte nimic despre Basarabia şi Bucovina ,decât că rămân în
posesia Rusiei . [-----------] Acum , în ceea ce priveşte Basarabia
şi Bucovina , suntem o ţară învinsă , ni s-au impus anumite
condiţiuni de armistiţiu , şi nu avem ce face şi ne supunem ,
pentru că suntem într-o situaţie silită. A fost punctul cel mai
dureros acela în care se spune că hotarul României este acela fixat
în 1940, prin hotărârea regelui Carol şi a d-lui Tătărăscu . >
Ori se ştie că, în 1940, în răspunsul la ultimatum-ul sovietic,
guvernul României a răspuns fără echivoc că < se vede silit să
accepte > <condiţiile impuse > , nici vorbă nu a fixat el hotarele !
Este însă foarte dureros că, şi în Tratatul de la Paris din 1947,
s-a păstrat aceeaşi falsă afirmaţie. Maniu însă mai ridica o
problemă gravă :
< Alta este chestiunea românilor din Basarabia. Dacă vor începe a
urmări, a închide şi aresta pe românii de acolo, care au votat în
1918 unirea Basarabiei cu noi,atunci noi cu ce conştiinţă primim
acest lucru ?
Naţiunea română şi statul român au ajuns în situaţii foarte
grele în trecut, dar conducătorii au ştiut să găsească accentele
trebuitoare şi în acele momente grele şi triste. Ion Brătianu şi
M.Kogălniceanu s-au supus ,dar au protestat după Convenţia dela
Berlin .
Noi nu putem protesta acum fiindcă acum tratăm un armistiţiu.
Trebuie însă să se ştie că sufletul nostru sângerează şi , în
al doilea rând, că avem conştiinţa vie că trebuie să ne îngrijim
de fraţii noştri din Basarabia şi Bucovina , fiind că am fost colegi
de Parlament cu Halippa , cu Pelivan, şi nu ne vine bine să vedem că
sunt aruncaţi în închisori sau loviţi pentru ce au făcut acum 25 de
ani . >
Dincolo de Prut s-a instalat iadul, represaliile, arestările ,
crimele şi deportările în cele 500 de colonii de muncă forţată şi
alte 60 de complexe penitenciare , în care se găseau circa 2.750.000
de deţinuţi, în anul morţii lui Stalin. Deportările moldovenilor -
basarabeni s-au făcut de la copiii de ţâţă, până la bătrânii de
peste 80 de ani, duşi în regiuni de pe tot cuprinsul Rusiei asiatice:
Kurgan, Komi, Kolâma, Obi,Kemerova, Krasnoiarsk, Kazahstan , Norâlsk,
Novosibirsk, Irkutsk, Tiumen ,Tomsk, Buret - Mongolă . Deportările
s-au făcut valuri după valuri şi an după an, începând din 1945.
În 1946 - au fost deportaţi 15.500; în 1947 - 21.707; în 1949 -
35.000.
Din cauza foametei din 1946/ '47, au murit cca 200.000.
La 17 febr. 1950, se aflau deportaţi 94.792 moldoveni, iar după
amnistia din 1960, se mai aflau în deportare 60.000 .
Dincoace de Prut, în România ocupată, din 1945, basarabenii
refugiaţi în România nu au putut fi salvaţi, şi cca 62 .000 au
fost duşi în Siberia. Peste 100 de basarabeni s-au sinucis .
La un an după semnarea Tratatului de pace de la Paris, pe 4
februarie 1948, după pierderea Basarabiei şi Bucovinei, după
pierderea tezaurului, după tragedia umană suportată de basarabeni şi
bucovineni, Ana Pauker (colonel sovietic şi ministru de Externe al
României) semna la Moscova un Protocol, în completarea Tratatului ,
prin care se specifica că < Insula Şerpilor intră în componenţa
URSS >, iar pe 23 mai '48, un " Proces -verbal" în care se mai
spunea o minciună patentă:< Insula Şerpilor, care în trecut a
aparţinut Rusiei, se restituie URSS. >
MARTIRI
Să-i pomenim pe aceşti martiri care au trecut prin închisorile
ţariste, până la 1918, iar după 1940 şi după 1944, mulţi au
dispărut fără urmă, prin lagărele de exterminare comuniste ale
URSS-ului sau ale României comuniste.
Să-i cinstim amintindu-le faptele, să-i pomenim căutându-le
mormintele în gulagurile sovietice sau româneşti comuniste, să-i
depistăm din dosarele KGB sau ale Securităţii româneşti.
Şi dacă nu le găsim numele şi mormintele (ca la cei la care eu
am pus semnul întrebării) ei merită să le ridicăm un cenotaf de
neuitare .
ALEXANDRU BALTAG, preot, arestat la 31 aug.'40, mort în 7 aug. '41, în
închisoarea din oraşul Kazan.
VLADIMIR BODESCU, arestat la 10 aug. '40, mort la 28 nov.'41, în
închisoarea din Republica Autonomă Tătară.
ŞTEFAN BODNARIUC, arestat la 22 iul'40, mort la 22 aug.'41 , în
închisoarea din oraşul Razna, Federaţia Rusă.
CONSTANTIN BIVOL, arestat pe 25 iul.'40, mort la 7 aug.'41, în
închisoarea Cistopol din Republica Autonomă Tătară.
EMANOIL CATELLI, maior al armatei moldoveneşti din Odesa, arestat la 5
iul.'40 , mort la 18 febr.'43, în închisoarea Cistopol din Republica
Autonomă Tătară.
PETRE CAZACU (?)
DANIEL CIUGUREANU, arestat la 5 mai 1050, în Bucureşti. În duba care
îl transporta spre Sighet, a avut un atac de congestie cerebrală. Dus
la spitalul din Turda, a decedat . Securitatea l-a înregistrat ca mort
la Sighet, la 9 mai 1950 .
ŞTEFAN CIOBANU ( ? )
ION CODREANU , arestat pe 25 iul.'40, a fost scos din temniţă în
nov.'42 , fiind "schimbat " la Ungheni cu spioana bolşevică Ana
Pauker, devenită mai apoi călăul României.
TEODOSIE COJOCARU, arestat la 13 aug.'40, mort la 23 ian.'41, în
temniţa din Chişinău, înainte de deportare.
ANTON CRIHAN, refugiat în România, fugar şi arestat în 1948 în
Iugoslavia, stabilit în SUA. A murit în 1993, fiind înmormântat în
cimitirul armenesc din Chişinău.
VLADIMIR CRISTI, după 1944, trupele sovietice l-au răpit şi l-au
trimis în URSS. Revenit în România, a fost arestat. A murit în 1956,
la închisoarea Văcăreşti.
S.CUJBĂ (?) ION FRĂTIMAN (?) EMILIAN GAVRILIŢĂ (?) PAVEL GORE, (?)
GURIE GRASU (?)
PANTELIMON HALIPPA, refugiat în România, după 1944 a fost predat
autorităţilor sovietice care l-au condamnat la 25 ani, şi deportat
în Siberia. După ce a trecut prin 11 lagăre ruseşti, a fost
"eliberat" în 1955 şi "repatriat" la Gherla, de unde i s-a dat
drumul în 1957. A murit în Bucureşti, la 30 apr.'79 , fiind
înmormântat în cimitirul mănăstirii Cernica.
ŞTEFAN HOLBAN. A pregătit Congresul ostaşilor şi ofiţerilor
moldoveni ( peste 300.000 mobilizaţi ), din oct. 1917, la Chişinău. A
fost ales secretar al congresului. Deputat de jud.Lăpuşna, membru în
biroul de organizare a Sfatului Ţării .După război, şi-a completat
studiile, ajungând profesor universitar . A fost deputat şi prefect de
Lăpuşna. După 1944, a fost arestat , condamnat şi a murit la
închisoarea din Botoşani, la 27 august 196. Aruncat în groapa comună
. Decesul a fost comunicat familiei, după doi ani .
ION IGNATIUC, arestat la 20 iul.'40, mort la 26 ian.'41, într-un lagăr
din Republica Autonomă Tătară.
ION INCULEŢ, prof. univ. ( astronomie şi matematică ), preşedinte
al Sfatului Ţării. Deputat şi ministru în România Întregită. Nu
am aflat care i-a fost sfârşitul .
COSTACHE LEANCA, arestat la 20 iul.'40 în Bălţi, mort pe 18 mart.'42,
in lagărul de exterminare de la Suhobezvodnia, regiunea Gorki .
TEODOR NEAGA ( mort în republica Tătară )
ION PELIVAN, prof.univ., ministru de Externe şi de Justiţie în
guvernul al Basarabiei. Delegat al României la Conferinţa Păcii de la
Paris. După 1944, aresat, condamnat, mort în puşcăria din Sighet.
NICOLAE SECARĂ, arestat la 20 iul.'40, mort la 20 febr.'42, în
închisoarea din oraşul Rezna , Federaţia Rusă .
PANTELIMON SINADINO, arestat la 9 iul.'40 . Dispărut fără a se mai
şti nimic de el.
LUCA ŞTIRBEŢ, arestat la 20 iul.'40, mort în 15 mart.'42, în
temniţa din Cistopol, din Republica Autonomă Tătară .
GRIGORE TURCUMAN, arestat la 20 aug.'40, mort la 28 iul.'42, în
închisoarea din oraşul Rezna, Federaţia Rusă .
TEODOR UNCU, arestat la 9 iul.'40 . Nu se cunoaşte anul şi locul
morţii .
....şi mulţi, mulţi alţii....