Petre Tutea video
El Lider Mundial
http://petretutea.blogspot.com
Dialogul s-a purtat la garsoniera filosofului de lamga parcul Cismogiu
in Ianuarie 1991.
-Domnule profesor, sunt personalitati care s-au format in perioada
interbelica si au ajuns nume de o mare sonoritate in lume. As vrea sa
va intreb, ce credeti ca trebuie romanii sa invete de la ei?Ma refer la
Cioran , Eliade, Ionesco. Ce e bine sa pastreze romanii pentru fiinta
lor spirituala?
-De la ei nu se poate invata nimic . Fiindca ei sunt ei.
-Ma refer bineinteles la opera lor.
-Aia e altceva. Ei nu pot figura ca modele subiective ci ca modele
teoretice obiective.Un singur lucru trebuie sa invete: Sa nu practice
fata de poporul roman patosul aristocratic al distantei.Adica sa faca
judecati de valoare asupra lui, asupra poporului roman, raportandu-l la
popoarele mari, istorice si intrand intr-o melancolie fara iesire,
manifesta...Cioran a avut acest pesimism in ceea ce priveste destinul
poporului roman.Prima conditie a unui roman este sa creada ca poporul
roman este asa cum sunt pomii, cum sunt animalele, cum e regnul mineral
sau vegeta lsau animal, asa este si poporul roman.Ce face poporul roman
este mai putin important decat faptul ca el este pe lume.Acest este
indica o existenta deosebita in configuratia europeana.Asta e parerea
mea.Pai, Cioran a fost pesimist in ceea ce priveste poporul roman.
Prima conditie a unui roman este sa creada ca poporul roman este asa
cum sunt pomii,cum sunt animalele,cum e regnul mineral sau vegetal sau
animal,asa este si poporul roman.Ce face poporul roman e mai putin
important decat faptul ca el este pe lume.Acest "este" indica o
existenta deosebita in configuratia europeana.Asta e parerea
mea.Pai,Cioran a fost pesimist in cea ce priveste poporul roman.
-Asi fi vrut sa va referiti la pozitia lui religioasa care,de multe
ori,a fost foarte critica fata de crestinism.Cioran a scris randuri
exterm de violente...
Pai, n-a scris el bazaconia aia "Pe culmile disperari?" de la "Pe
culmile disperari"- acea revolta infantila- n-a evoluat deloc.
-Dar, in Ispita de a trai...
-La tentation d'exister?
-... a vorbit despre crestinism ca despre filosofia ca a ...
-... negat existenta...
-Da, si a cultivat-spunea-orgasmul remuscarii.
-Da.Pesimismul e contraindicat biologic.Pai,Cioran se misca
intrebiologinzant si estetic, estetizant.Eu cred-e o ipoteza a mea
asupre lui Emil Cioran-ca a fost nelinistit religios si n-a gasit
consolare.Prima functie a unei religii reale este consolatoare
fiinca,fara religie, am latra precum cainii.Ne nastem,traim,ne
imbolnavim, imbatranim si murim.Si intreg peisajul speciei om
culmineaza in cimitir.Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a
trai.Singurul mod de a evita nelinistea metafizica a cimitirelor este
religia.Cu religia intram in cimitir in plinbare.Cu filozofia intram in
cimitir-cum a intrat prietenul meu Cioran-prin disperare.
-Deci de la Cioran foarte putin.Dar de la Eliade?
-Eliade,organic,nu s-a detasat niciodata de poporul roman.Cu toata
vasta lui informatie,eu l-am cam contestat ca putere a gandiri.Am si
discutat cu el.Dar Eliade nu s-a indoit niciodata de poporul roman,n-a
practicat indoiala metafizica in ceea ce priveste destinul istoric a
poporului roman,ca Cioran.O sa ma mai intrebati de ce Eliade n-a fost
pesimist in ceea ce priveste destinul neamului nostru.Fiindca Mircea
Eliade s-a detasat constient,teoretic,de istorism.Cioran s-a inecat
istoric.Nu stiu de ce "gluma" asta de a face istorie se practica
atat de mult.
Au facut grecii antici istorie,si? Daca ai cultul istoriei, ai cultul
aparitiei si disparitiei; practici jocul acestaabsurd al existentei
universale, intre aparitie si disparitie. E consolator acest joc?
Civilizatia antica greaca a disparut. Chiar daca ne mai mangaiem in
universul ideilor platonice, nu se mai traieste la Bucuresti ca in
Atena antica, nu? Cotidianul bucurestean nu e cotidianu atenian antic.
Singura noastra "scapare", ceea ce a nelinistit omul modern, a fost
istorismul, perspectiva istorica a vietii si a lumii. Aceasta a dus in
cimitir. Istoria nu te invata numai sa faci ceva ca popor. Tot ce
inseamnezi in interiorul unui popor devine discutabil prin faptul ca nu
poti, la infinit, sa vlucrezi facerea ta, ci dispari si apare altcineva
care, chiar daca nu te inlocuieste, te prelucreaza. Daca nu poti iesi
din devenire, nu poti scapa de tristete. Tristetea metafizica e fructul
devenirii. Omul se naste , creste imbatraneste si moare. Toata
tristetea metafizica a omului se cheama devenire.Sunt prosti
istoricizanti care se consoleaza prin devenire. Devenim mai
civilizati,nu? Sau mai culti. Adica murim ca si caprele, numai ca e
mare lucru ca exista Immanuel Kant, Descartes, exista Newton, ma rog
atatia mari creatori de cultura, si exista si fauritorul de religie
Hristos, dar nu ne intereseaza.Ne inecam in istorie.Tot pesimismul lui
Cioran se cheama istorism.El nu e trist metafizic propriu-zis-desi asa
credea- nu e trist pentru ca il intristeaza conditia umana in genere,
ca omul e un animal muritor.De, stiti, una din definitile omului ecea
care spune ca omul este un animal rational si muritor.Mai puteti adauga
vreun atribut?Nu! Omul e un animal rational si muritor.Asta e cea mai
buna definitie a omului. Ceea ce e ciudat la Cioran nu este numai
nelinistea de a fi om ci si nelinistea de a fi roman.
-Credeti ca are vreun complex?
-Se poate, din moment ce s-a manifestat disperatin ce priveste destinul
nostru.El nu crede in destinul poporului roman. E un pesimist.
-Care credeti ca este raportul intre universalismul si enciclopedismul
lui Mircea Eliade: intre puterea lui extraordinara de a asimila
pluralitatea de religii si idei religioase si faptul ca poporul roman-
de care nu s-a dezis- este un popor crestin.
-Uite ce spun eu. Ma gandesc la acesti doi prieteni ai mei. Am fost
prieten si cu Mircea, si cu Cioran si I-am spus despre acesti doi
prieteni ai mei unui al treilea prieten ca Mircea e un om informat si
Cioran e un om foarte inteligent. De fapt,pesimismul lui Cioran nu e
pesimism; el e revoltatToti marii revoltati ai marilor popoare- si
rusii au revoltati care sunt intristati de marginirea neamului rusescsi
germanii la fel-sunt vizitati de nelinistea metafizica a limitarii care
viziteaza, de fapt, si popoarele mici, toate popoarele.
-Totusu Dostoievsky, in cadrul acestei limitari, a stiut sa fie un bun
crestin,nu?
-Pai daca nu era crestin, la densitatea tristetii lui metafizice, ar fi
fost cel mai dizolvant scriitor din istorie. El s-a salvat in
crestinism. Sa va spun drept - am o manezie a senectutii- am impresia
ca , desi Dostoievski a afirmat ca nu poate sa nu fie crestinca ar
inebuni, toti oameni care traiesc metafizic nelinistit crestinismul
sunt inferiori unei babe rurale , care e strabatuta de imaginea Maicii
Domnului cand se inchina. Cum incepi sa gandesti pozitia ta in aceste
treiraporturi fundamentale, cu tine insuti, cu semenii, cu comunitatea,
cu specia, cu universul si cu divinitatea, chiar daca esti genial,
traiesti drama limitelor tale. Fiindca si geniile sunt limitate.
Odata intr-o societate unde era si Mircea Eliade, se discuta despre
geniu. Unu', povestea ca intr-un salon parizian se discuta tot asa
despre geniu. Nu stiu care dintre scriitorii francezi zice, " eu daca
nu spun nimic, nu spun nimic , fiindca sunt geniu". Ha,ha,ha. In
discutia noastra eu am spus ca geniul nu apare decat prin ierarhia
cereasca a speciei umane si functia idiotului - sunt oameni care sunt
idioti- e pozitiva ca fara el nu am intelege nici geniul, nici
normalitatea.Pai, cum cunoastem noi un om pe care-l numim desavarsit
daca n-ar fi prezenti astia, idiotii? Omul, in general, in nelinistea
asta metafizica, nu poate oesi, oricat s-ar zbate , din campul
nelinistitor al judecatilor de valoare.Valoarea este implicata in toate
judecatile mele si ale tuturor.
Obiectivitatea !Eu am afirmat odata ca exista si am facut distinctia
intre obiectivitate, adica capacitatea unui ins de a deveni utilprin
capacitate si valoare. Nu putem iesi din campul valorilor din cauza
datelor conservatoare a substantei umane dar si din cauza comoditatii
mentale pe care campul valorilor ti-o creeaza.. Te misti comod in
el.Aparitia unui mare ganditor este pentru creier ca o baie pentru un
om care a muncit , a asudat, s-a murdarit si se spala. Gandirea este o
"spalare" a creierului. Asta ma face sa gandesc ca gandirea nu e
din creier si ca acest creier e numai un sediu...De ce gandirea nu e
produsa de creier, care e numai un sediu? Fiindca nu o produc toate
creierele. Ma rog, argumentul e inductiv, nu e deductiv, adica logic
obligatoriu. Daca inteligenta ar fi produsul creierului, atunci intre
Goethe si nea Ghitan-ar mai fi nici o diferenta. M-a intrebat odata pe
mine cineva "ce ramane din Blaga?". Efortul poetic al existentei,
asta ramane.Fiindca Blaga a avut constiinta limitelor lui prin
definitia omului care, spunea el, e o fiinta ce se misca in orizontul
misterului.E nelinistit de mister.E adevarat ca misterul nu e comod, te
nelinisteste. Dar daca misterul ar fi absent, nelinistea metafizica a
cunoasterii ar disparea si omul ar devenii mineral. Functia pozitiva a
misteruluii este incitatia spiritului nostru de a-l deslega.Lupta
dintre intelect si mister se datoreste nu numai intelectului,
vocational, ci si misterului...
De ce suntem noi acum patru oameni? Exista vreo ratiune? Apare o
motivatie cauzala in Univers pentru aparitia noastra ca oameni? A
nascut Universul ceva in mod cauzal-rational? Un om? De ce a aparut
omul si in ce scop?Aceste doua intrebari ne transforma in ganditori
ceva mai modesti. Ca la de ce se intampla ceva si in ce scop nu s-a
raspuns definitiv nicaieri si de catre nimeni.
-Este un criteriu al valorii utilitatea si comoditatea? Am putea spera
ca un lucru este adevarat daca e util si comod? Si totusi cred ca
trebuie sa fie mai mult decat atat.
-Mai mult decat atat ce poate fi? Ce poate fi mai mult decat
comoditatea si utilitatea ideilor si lucrarilor de care ne folosim? Le
transcende ceva? Religos, le transcende- dincolo de util-
divinitatea.Adica peste conventiile noastre ale omului, ca animal
rational, se situeaza homo religiosus. Dincolo de util nu exista decat
fenomenul religios. Fenomenul estetic nu are autonomia celi
religios.Daca sentimentul estetic nu-ti da satisfactie, nu e real. E
ridicol sa vorbim de estetica pura. Purul nu e posibil la scara omului
care e captiv in cusca simturilor.
-Revelatia crestina este adevarata...
-Asta este altceva! Revelatia este transsenzoriala si
transintelectuala.
-Si tine de adevar.
-Pai, alt adevar decat cel revelat nu e. Omul nu are decat un singur
adevar: Dumnezeu! Adica, pardon, doua adevaruri: Dumnezeu si el.
Adevarul care nu este revelat e fructul unei cautari, e un trouvaille,
o gaselnita. Toate gaselnitele noastre, nu sunt de fapt adevaruri. Daca
n-ai constiinta existentei metafizice, batranetea e o ofensa. Am fost
in conducerea Ministerului Economiei Nationale si acum toata lumea a
uitat ce am fost eu. Si e si firesc. Lumea nu gandeste prin slujbasi,
chiar daca sunt "superiori". Lumea te gandeste cum esti. Eu va
marturisesc cinstit: nu stiu de ce simt nevoia - si nu mi-e rusine,
asta e o nerusinare- sa fiu asistat.
-Borges a muritr tarziu pe la 89 de ani si in ultimii doi ani de viata
din nevoia de a fi asistat si de a vorbi ,era orb, a orbit pe la 50 de
ani, facea calatorii si tinea conferinte la care se adunau studenti,
oameni de litere, cu care dialoga. Tot asa ca si dumneavoastra era cu
mintea foarte treaza, foarte limpede, si marturisea ca simte nevoia
asta, de a sti ca cineva este langa el si il asculta.
- Nici nu mi-e rusine de traba asta.
-Se pare ca e o nevoie destul de raspandita. La o anumita varsta.
- Omul nu se poate autodefini. El se defineste prin semeni.Constatam
actul individuatiei, dar nu ne dam seama individual de incapacitatea
autodefinirii. Eu, Petre Tutea, spun ce cred eu despre mine si cand
raman singur cu mine, uit si unde m-am nascut.Prezenta mea e definita
de contemporanii mei.Se zice ca si animalele, unele, simt nevoia de
companie; cica elefantul si magarul nu iubesc singuratatea.Eu ma compar
cu ei. Nici lor nu le place sa traiasca singuri. Se izoleaza cand mor.
Moartea magarului e cea mai glorioasa. Printii si regii mor in fata
asistentei: mor ca niste vaci. Ha,ha...
- Heidegger spunea "Sein ist mitsein". A fi inseamna, de fapt, a fi
impreuna.
- Nu, "mitsein" este definitie."Mitsein", a fi asemenea cu ala.
De altfel, omul nu se poate defini decat prin semeni.
- Tot ce spun autobiografiile marilor oameni - pe care falsii lor
biografile comenteaza ca si cand ar fi marturisiri autentice si
revelatoare asupra naturii lor- nu reveleaza nimic. Tot ce trancanesc
astia sunt amintiri sau nelinisti ale lovirii cu lucrurile concrete. Nu
exista omul auotonom. In orice caz, ma simt singur, neasistat si
neputincios.
- Eu cred ca o sa-mi vina mancarea. Sunt abonat pana la sfarsitul
secolului. M-au abonat scriitorii...Sant obosit; sunt singur... Argezi
mi se pare ca a spus :"Tare sunt singur Doamne, si piezis / Copac
stingher in neteda campie..."
- Sunt nelinistis de batranete si insingurat. Am un regret ca nu m-am
insurat sa am si eu un copil. Chiar daca sunt niste javre, copiii, dar
oricum...sunt carne din carnea...sunt javre din carnea ta. Asa o fi
vrut Dumnezeu.
- Tine oare de "statutul" filosofului de a fi despartit de
preocuparile foarte cotidiene, precum casniciasi treburile legate de
ea? Kant spunea ca da. Spunea ca filosoful este bine sa fie desprins,
intr-o oarecare masura, de toate astea si faptul este ca nici nu s-a
insurat.
- -Si de asta nici nu e om. E un filosof.Nu e om, Kant. N-a reusit sa
fie om cu toata subtilitatea lui.Iar badea Gheorghe care se
sincronizeaza cu clopotele de la biserica, e laureat al premiului Nobel
pe langa Kant.
- Si totusi "specia" asta, filosofii face parte din rasa umana. Nu
cred ca sunt mai putin folositori decat badea Gheorghe.E nevoie de ei
si sunt o benefacere pentru oameni.
- Nu stiu.
- Dar sunteti un filosof dumneavoastra! Cum nu stiti?
- Eu m-am pregatit nu ca sa ajung filosof.
- S-a intamplat sa ajungeti filosof?
- S-a intamplat ca izolarea, infrangerea - eu sunt un om invins...Eu
n-am tins sa devin filosof. Am vrut sa devin"legiuitor" ceea ce e
cu totul altceva- adica sa ma mut in altii. Legiuitorul este unul care
isi lichideaza autosatisfactiile, revarsandu-se formal sau juridic in
altii. Asta am vrut eu.Eu m-am vazut intotdeauna legiuitor, desi n-am
avut ocazia sa fiu. Am fost sfatuitor la diferiti tampiti ministri. Si
alunecam peste ei ca apa peste rata. A trait o mare drama a existentei
mele . Cand Charles Maurras a spus" la politique d'abord"
("politica mai intai"), a spus un mare adevar.Fara politica suntem
pierduti. Adica ne impungem ca berbecii unii pe altii. Un mare om
politic e un om care are har.El face posibil existenta comuna a
oamenilor impreuna, prin spiritul lui de organizator si legiuitor. Cred
ca si dumneavoastra intelegeti lucrul asta ca si mine: omul n-a
descoperit nici un adevar. Findca"mai multe adevaruri, nici un
adevar". Adevarulnu poate fi decat unic. Dumnezeu poate fi adevarul
unic, dar nu credem toti in El.. Eu sunt ros de indoiala.Aceasta drama
subiectiva o traieste toata lumea. Nu stiu cine a spus, un sceptic,
"cum poti sa-l afirmi pe Dumnezeu, care nu se vede?"Si I s-a
raspuns:"Cum poti crede in idei care, nici ele, nu se vad?" Camil
Petrescu a spus odata ca " a vazut idei". Si eu era sa mor de ras.
- Dar Dumnezeu este altceva decat o idee.
- Dumnezeu este! El e verbul esse. Nu se conjuga. Dumnezeu e
nepredicativ. Cand apare predicatia, incepi sa-L demonstrezi si sa-L
pulverizezi. Toate lucrurile le putem demonstra noi, oamenii, in afara
de Real care este; nu se demonstreaza.
- Despre om nu putem spune acelasi lucru? Ca este? Cand adaugam
predicate il imputinam.
- Cand adaugam predicate, nu-l mai intelegem si incepem sa-l
ierarhizam. E folosof, e om de stiinta, e tehnician , e negustor, e
taran, e burghez, e roman, e neamt...
- Cred ca existentialismul filosofic a facut foarte mult pentru
renovarea acestei idei in filosofie, introducerea primordialitatii
existentei asupra ideiisi a gandului predicativ. Am impresia asta....
- Asta e secretul lui Polichinelle.
- Kierkegaard a lucrat cel mai mult aici...
- Adica a alergat incercand sa demonstreze, cica fug. Pai noi existam
fara sa putem demonstra de ce.Noi nu putem spune despre noi nici macar
cum suntem , nu de ce suntem. La de ce suntem noi?, nu raspund decat
orgoliile noastre rationale; ba ca sa-l relectam pe Dumnezeu, pentru ca
Dumnezeu sa fie prezent in Univers, ca altfel nu are cum sa-si faca El
cunoscut Universul, adica opera, decat prin noi, omul, creatura lui, a
carui functie este sa-l reflecte pe El si opera lui...Astea-s gogosi.
De ce suntem noi? Pentru ca suntem? Va spun cinstit. Desi sunt bolnav
si neajutorat, nu imi pare rau ca exist. Incerc eu sa-mi para rau, dar
n-are sens. Stiti de ce?Pentru ca eu constat in mod evident ca
exist.Ceea ce ma confisca pesimismului de a ma autonega este evidenta
existentei mele. Omul care se sinucide n-a constatat ca e om. N-a
reusit sa intuiasca existenta sa. Sa se traiasca pe sine.Eu nu ma pot
sinucide- indiferent de starea mea, sanatate sau boala- fiindca nu m-am
facut eu.N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n-am sa plec de
voie din ea.Asta este jocul fundamental al existentei mele.
- De la Renasterea, revista de spiritualitate crestina. Director este
Ioan Alexandru
- ... fata de care am o mare admiratie. Il iubesc foarte mult pe Ioan
Alexandru. Il iubesc enorm de mult. Sa indraznesti intr-o Universitate
pozitivista sa fii crestin, asta e cum as indrazni eu, fiind slab sa-I
dau o palma unuia tanar si sanatos. A indraznit nelimitat. Doi laici au
vorbit religios universitar: Nae Ionescu si Ioan Alexandru. Si eu am
fost student la Univesitate, sunt doctor in Drept, am diploma aici,
intr-un sul. Si eu am fost student. Ioan Alexandru indrazneste sa fie
om. Eu va spun -spre rusinea mea- nu mai am indrazneala sa fiu om. Ma
jeneaza conditia mea umana.Nu ma gandesc la supraomul lui Nietzsche.
Unii afirma ca supraomul e geniul si ca Nietzsche l-a cautat, el fiind
geniu. Pai daca au existat oameni geniali in istorie inseamna ca
supraomul lui Nietzsche nu e o aspiratie. El nu reapare in devenire,
gandind in sens nietzschean. Supraomul a existat, e omul mare. Mai mult
decat oamenii mari nu exista oameni.Atunci - daca nu e omul mare,
genial, supraom- iesi din umanitate si vrei sa fii zeu. Omul nu poate
fi zeu.
- Si totus in Asa grait-a Zarathustra ramai totusi cu sentimentul asta
ca el, Nietzsche, mai ales prin invidia pe care o avea fata de
Mantuitorul, traia superbia divinitatii lui. Are niste imnuri, "Sunt
fantana care izvoraste lumina.."
- -Astea sunt gogosi literare. Le stiu eu. Omul nu poate avea nici o
certitudine subiectiva. Nici el individual si nici o stiinta sau
tehnica a existentei, elaborata de el.Stiti unde poti capata definitia
omului? -te intreb. In Templu. In Biserica.Acolo esti comparat cu
Dumnezeu, fiindca exprimichipul si asemanarea Lui. Daca Biserica ar
disparea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disparea si
omul.
-Au fost insa oameni mari si inainte de Hristos.
- Au fost chiar rekigiosi.
-Da.
-Sigur. Pai in afara omului religios , omul nu este. E o aratare
ganditoare si atat. Stiinta actuala e biruitoare,nu? Mergem in cosmos.
Chirurgia care m-a operat pe mine grandios.. Si nu mori de rasdecat
daca esti nesanatos. Altfel mori de ras. Toate astea nu inseamna nimic.
Intre omul actual , stiintific si omul primitivdiferenta este de
existenta in timp. Sub raportul adevarului absolut sunt veri primari
- Spuneati ca nu poate exista nici o certitudine subiectiva si, totusi,
mistica si oamenii care au ajuns intr-un fel sau altul...
-Sunt acribii...
-Deci nu credeti in posibilitatea unei comunicari directe, a unei
uniuni mistice si a unei experiente...
-Unio-mistica aia... S-a afirmat! Nu stiu care a afirmat dintre
filosofi... Care filosof a aparut cu unio-mistica?
-Plotin.
-Plotin. E formula lui.
-Deci credeti ca se poate o experienta directa si absoluta?
- El spune ca i-a venit de nu stiu cate ori in viata luisi poate fi pus
sub semnul inrebarii, chiar daca isi da cuvantul de onoare, fiindca mie
nu mi s-a intamplat la fel. Noi nu ne putem transmite decat formal unii
altora. Matematic, stiintific, tehnic, social...
-Nu credeti ca Dumnezeu nu se poate descopri unor privilegiati
direct,intr-un mod particular? -Admitem noi traba asta.Pai,Dumnezeu s-a
revelat,dovada ca este.De fapt,vanzoleala asta haotica a lumii
actuale,framantarea lumii actuale,ma convinge ca nu exista decat
Dumnezeu.Ca totul e muritor si Universul si omul,si ca lumea a fost
facuta de Dumnezeu din nimic si o va spulbera din orgoliu divin de a o
face din nou-considerand ca prima lui isprava s-a inecat istoric.Fara
Dumnezeu omul nu e nimic.
-Dar si inaintea lui Dumnezeu tot nimic e.
-Si inaintea lui.
-Tot nimic.
-Pai, El l-a facut pe om. Noi nu repetam,in familie,creatia?Am ajuns
noi inapoi in punctul in care a aparut omul in istorie? Toate
cercetarile retroactive ne-au dus pana la originile omului? Cica omul
se trage din maimuta.Cand am fost in delegatia Romaniei la Moscova
ne-au dus la un muzeu si acolo o ovreica cica ne-a demonstrat toata
evolutia speciei de la maimuta la om. Era foarte incantata.Am
ascultat-o ca eram invitat si eram in delegatie, nu este asa ,si vroiau
sa ne arate ce expert gandesc ei.La iesire,la usa ,doamna spune:"Va
multumim pentru bucuria pe care ne-ati facut-o si pentru atentia pe
care ne-ati acordat-o."Si mi-a spus Gafencu-singurul teoretician din
delegatie-ca am fost foarte dur atunci.M-a interbat doamna :"Ce
credeti despre muzeul asta al evolutiei?"."Nu, cred nimic"."De
ce?"."Fiinca nu mi-a ofeit nici-o dovada asupra ipotezelor care
l-au cladit. Ipotezele care au plasmuit acest muzeu nu m-au convins
deloc".Eminescu spune ca "Ochiul te minte si mintea te
inseala".Asta e cea mai glorioasa afirmatie.Am vazut muzeul,si? Ce
daca? Pai,vede si vaca,vede si boul...Eu, daca vad un tren,vorbesc si
un bou mugeste,da'il vede si el. Drama omului este dualismul
existentei lui:e alcatuit din corp si suflet.Corpul nu e etern iar
sufletul,chiar daca este,nu e convingator.Omul joaca intre corp si
suflet la infinit.Eu cand vorbesc cu dumneavoastra,vorbeste creierul
meu pe care la facut mama, el vorbeste, nu eu.
-Citeam cartea unui mare clasicist Rohde, prieten al lui Nietzshe. O
carte foarte frumoasa, fundamentala pentru studiile clasice, Psyche.
Spunea acolo ca vechii greci nu faceau distincie intre psyche si soma,
intre suflet si trup.
Homer...
-...in Iliada...
...nu distinge intre ele.
- Si spune Rohde ca acest lucru nu e intamplator, pentru ca sediul
pasiunilor, al dorintelor, al frustrarii, al neputintei, era in aceias
masura pentru greci si sufletul si trupul...
- ...si corpul. Corpul nu este in nici un fel convinator Corpul nu are
biruinta definitiva. Faptul ca e muritor ii anuleaza esentialitatea.
Tot ce exista in noi si nu ne obliga, din disperare, sa ne sinucidem,
se cheama spirit. Cioran a scris in Franta Invtation au suicide. Stiti
ce I s-a raspuns? "C'est a vous le premier, monsieur?". Dati
exemplu, sa incepem si noi. Ha,ha,ha. Dati-ne un model dumneavoastra ca
sa-l imitam si noi. Ce bizar joc al existentei! A fi si a nu fi. Intre
acesti doi termeni ne miscam.
- Vorbind despre conceptia veche, despre suflet, tot Rohde spune mai
departe ca o picatura de sange strain a intrat in trupul grecilor.
- ...si I-a falsificat. Sange asiatic.
- ...si I-a falsificat. Unii spun asiatic, altii spun din Tracia, de
aici.
- Da. Din Nord. Unii din asia mica si altii din Tracia.
- Asa, si care a subminat si a corupt pofta lor de viata...
- ...adica universul optimist grecesc. Omul apolinic a fost inlocuit de
omul dionisiac sau tragic prin infiltratii negrecesti.
- ...negrecesti.
- Minciuni de trei parale. Tot om a fost si ala. N-a venit de nicaieri.
- Deci nu e sange negrecesc acela.
- Sange negrecesc. Cum o sa fie. Pai, daca un grec se culca cu o
negresa, ce , apare un elefant? N-apare tot un om?
- Rohde si, dupa aceea, Nietzsche trage niste concluzii referitoare la
asta, spunand ca ruptura dintre viata afectiva si cea intelectuala s-a
produs prin aceasta insertie si lumea s-a despartit atunci intre
inteligibil si sensibil. Tocmai datorita acestui sange negrecesc care
l-a facut apoi pe Socrate sa distinga...
- Da, da. Mi-aduc aminte de speculatiile negative asupra geniului
grecescfacute de indivizii astia.N-au nici un sens.Pai ce, credeti ca
negrii nu traiesc dualismul metafizic al existentei?Si ei se nasc, si
ei traiesc, si ei mor. Da, dar diferenta intre un primitiv si un actual
este pizitia in timp. Nu e de esenta. Avem noi oamenii actuali mai
multe adevaruri decat un primitiv? Va intreb eu?
- Eu cred ca da.
- Eu nu cred ca da. Eu cred ca adevarul, daca nu este unic, nu
exista...
Cateodata am asa cate o spaima ca raman nemancat. M-a abonat Uniunea
Scriitorilor la cantina lor pana la sfarsitul secolului. In puscarie am
stat odata izoloat fara mancare, si am crezut ca ma omoara prin foame.
Cand mi-a dat sa mananc era sa plesnesc, vai de pielea mea, era sa
mor.Eu am facut 13 ani de temnita. M-a arestat in'48. Am si eu o
consolare. Nu ca sunt redus la nimic, cum sunt redus acum, si ca din
varful societatii am ajuns - cum zic romanii-pe strada.Am o
consolare-si va rog sa credeti-in grandoartea istorica a poporului
roman, eu sunt o roata invizibila, dar sunt.Tot ce-am suferit, as fi
neconsolat, si as fi fost in timpul claustrarii mele, in timpul
prizonieratului meu in temnita, as fi fost neconsolat daca n-as fi
traitconvingerea ferma ca imi face cinstea suferinteiun mare popor.Asta
m-a salvat de la nebunie.Adica, nu fac puscarie ca reprezint untrib de
negri, ci un mare popor,greu de istorie si de viitorul lui stralucit.
Asta m-a consolat. Pai altfel ar trebui sa chem aici presa si sa fac o
declaratie de autorenegare. Sa fac o marturisire ca am gresit, atat de
savanta, incat sa fie publicata pe pagina intai si sa recunosc ca am
fost un nerusinat. Pai, pot eu sa fac asta?Am capacitatea mintala de a
face pe nebunul. Ma impiedica inca capacitatea morala
-Da, dar acum puteti sa spuneti ce ganditi si se poate publica.
Inainte, intr-adevar nu se putea face acest lucru.
-Bine, dar acum nu pot din cauza dumneavoastra ca mi-e rusine...N-am
voie sa ma plang in public. Dumnezeu stie! Poate sa ajung sa apelez la
mila publica, nu-I asa, poate daca voi degenera, dar nu cred.
Deocamdata, nu mor de foame. Cred ca mi se va aduce mancarea , asa
cred. Sunt abonat de Uniune. Sunt vizitat de incertitudini. Si varsta
ma indreptateste sa nu mor de foame si faptul ca si eu am fost un
roman, nu un oarecare. Va marturisesc si eu, va fac o marturisire.
-Va rugam.
-Am fost admirat de Nae Ionescu si Lucian Blaga: cred ca e de ajuns.
-Care este diferenta de varsta intre dumneavoastra si Nae Ionescu?
-Diferenta nu e mare. Nae Ionescu s-a niascut pe la sfarsitul secolului
trecut. Nu e un om realizat Nae Ionescu. El este foarte mare om, un om
mare posibil.El a ramas posibil. Ma consolez si eu ca fac parte din
familia lui.De altfel, Nae Ionescu m-a iubit foarte mult.
Eu, in tinerete, am fost un om de extrema stanga. Iar la maturitate, de
extrema dreapta. Iar acum ma consolez cu calitatea mea de roman intreg.
Jocul acesta pe scara de valori politice nu ma mai intereseaza.S-a
stins in mine acum setea de putere. N-o mai am. M-as bucura insa de un
lucru: e chiar ceea ce nu mi-a placut si am fost toata viata silit sa
fac, fiindca sunt sarac- sa fiu sfatuitor.Atat.
-Ce intelegeti prin " un bun roman " in zilele noastre?Conceptul
acesta de "bun roman" este determinat etnic sau spiritual?
- E factorul etno-spiritual opus conceptiei libertinajului democratic.
Factorul etno-spiritual opus formulei egalitare democratice. Si
dumneavoastra cred ca sunteti convinsi ca bulgarii nu sunt egali, ca
neamul nostru, luat in masa, nu e inferior nici unui alt neam in
participarea la valorile universale ale culturii; poporul roman nue cu
nimic inferior poporului german sau francez.Ca nu avem un Goethe, avem
un Eminescu. Din punct de vedere politic, vifornita din spatiul in care
s-a desfasurat istoric poporul ramanne arata ca suntem unul din marele
popoare ale Europei. Care cronicar spune, Costin, n-am fost noi "in
calea rautatilor"? A reusit vreo invazie sa-si impuna stilul si
credinta aici?
-Poate slavii.
-Prin ortodoxie.
-Nu e numai a lor.
-Prin ei ne-a venit.
-Eu afirm ca a venit prin Bizant. Iar Bulgarii au fost un vector
purtator al Bizantului.
- Eu cred ca intre Bizant si lumea salava e o mare diferenta.
- Da, dar vehiculul au fost slavii.Pai, slavii au trait glorios
Bizantul. Neamul rusesc dovedeste o glorie bizantina extraordinara.
Rusii au si opus bizantismul spiritual glorios al lor, Europi
rationaliste apusene.Pai, cu ce s-au mandrit rusii? Cu spiritul
tataro-mongol nu puteau.Cu asta s-au mandrit, ca ei reprezinta reactia
mistic-crestina fata de rationalismul sicativde existenta si suflet al
apusului Europei, care, desi traieste, moare sicativ ratioanal. Asta
este pozitia Rusiei, nu aRusiei actuale, ci a Rusiei tariste.Si in
Rusia actuala cred ca mai sunt d-astia mistici.
-Eu gandesc asa: mistica revigorata de ortodoxia ruseasca se contrapune
cumva ortodoxiei grecesti, care mi se pare mai rationalista si care s-a
sprijinit foarte mult in radacinile elenismului. Bizantul s-a intemeiat
pe elenismul tarziu, pe neoplatonism. Nu?
-Pai da, asta laicii.
-Nu chiar primii parinti: Deionisie Areopagitul...
-El, de pilda , a fost chiar mai multi decat altii platonician.
-Nu numai el, multi.
-Pai si eu sunt platonician.Pai daca incerc sa gandesc Universul, mut
Biblia in universul inghetat al ideilor platonoce.Asta e meditatia. Si
Nae Ionecsu era platonic fara voia lui.
Fara acele constelatii ideatice ale lui Platon...- nu stiu cine a spus
ca Platon este un avantcrist. De fapt e cel mai mare ganditor al
Europei. Rationalismul vest-european fata de idealismul grecesc nu e
nimic; e doar un simplu reflex. Pai a venit indianul ala, Krishna, si a
spus ca" ne-am putea permite noi, inzii, prin mistica indica, sa-I
socotim pe europeni inferiori noua. Dar vezi pe unul care ne depaseste,
pe Platon.".
Eu am afirmat odata inntr-un salon ca Platon este miscarea spiritului
inlauntrul eternitatii. De pilda, nominalistii moderni au incercat sa
degradeze ideia platonicacare este arhetip, s-o transforme in concept
antic; adica sa-l gandeasca pe Platon logic. Nae Ionescu nu l-a gandit
logic pe Platon ci metafizic. Ideea platonica este principiul creator,
nu expresia formal logica ca (si) concept.S-a gandit, sa stiti, in
Romania, in generatia mea. Acum in generatia noua nu mai e nimica. Eu,
ca sa nu ma consider "nimic"asa cum m-a situat istoria in Romania,
ca sa nu ajung"nimic" in constiinta mea, ma consolez cu stramosii
gloriosi si cu ideea crestina. Cand ma gandesc ca am avut un Stefan cel
Mare...Papalitatea l-a declarat "atlet al crestinatatii". I-a batut
pe terci. Noi nu am fost niciodata pasalac, cum a fost Ungaria dupa
batalia de la Mohacs.Ne-au batut, dar nu ne-au facut pasalac. I-am
batut si noi.
- Ce figuri mai importante vedeti intre oamenii de cultura din timpul
nostru? Cine credeti c-ar reprezenta mai bine cultura romaneasca?
-Sunt mai multi. Iorga, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Sextil Pusariu...
-Si dupa razboi? Generatia de dupa dumneavoastra.
-Nu-I cunosc prea bine. Cine s-a afirmat acuma?
Ma gandesc si eu la numele care sunt acum mai folosite la noi.
-Cine?
Stiu eu, Octavian Paler, Liiceanu...
-Fata de personalitatile generatiei mele...Eu ii iubesc pe toti ca sunt
foarte destepti, sunt baieti de viitor. Nici unul n-a devenit un mit
sau o forta oranduitoare.Fiecare e o personalitate. Sunt foarte
inteligenti, culti, dar nu sunt reprezentativi. Paradoxul e ca
popoarele devin mari prin reprezentanti, ca direct nu pot deveni, nu?
Nu poti sa adunu tot poporul roman in congres istoric. Istoria e
punctata de oamenii mari ai lumii. Istoria romanilor e opera poporului
roman, indiscutabil, el a facut istoria condus de oamenii lui mari.
-Dar aici nu este un paradox ca de 45 de ani istoria e facuta de niste
mediocritati politice?
Pai, asta nu e istorie.Asta e sub-istorie nationala.
-Cat poate un neam sa traiasca sub-istorie nationala?
-Pai cat au trait in preistorie primitivii. Suferinta nu are durata.
Depinde de forta de emancipare pe care o are lumea.
- Pana la urma tot poporul da masura conducatorilor sai...
-Sigur. Pai nadejdea mea e poporul roman. Eu gandesc poporul roman ca
si Iorga.Dar ce poate sa faca un neputincios aici, nlocat in camera
asta, bolnav, neajutorat? Ma simt foarte neajutorat. Si daca veti auzi
vreodata ca am pierit, sa stiti ca am pirit in mizerie. Si e pacat ca
am facut si eu istorie in statul asta, am luptat si eu. Sunt foarte
parasit! Stiti cat ma simt de parasit? Pana intrata incat vizita
dumneavoastra mi se pare neverosimila.
-Chiar asa de rar sunteti vizitat?
-Nu, da rar sunt vizitat. Dar va rog sa ma credeti, mi se pare ca
dumneavoastra realizati in aceasta vizita imposibilul. Ce cautati la
mine, domnilor?
-Cand am venit aici mai erau doua doamne, mi s-a parut ca sunt, totusi,
oameni care...nu?, mai trec pe la dumneavoastra.
-Da, sigur, am si uitat cum le cheama. Nu am nici imaginea fizica a
lor. Poate or mai veni, stiu eu?
-Nu le cunoasteti asa, mai bine?
-Cum sa nu.
Cand raman aici, singur, se face in jurul meu vid social. Nu mai ramane
nimeni si ma apuca o disperare incat gasesc iesire numai in principiul
mortii. Nu pot sa spun ca dumneavoastra nu mia-ti facut o binefacere
prin vizita asta.Parca mi-ati dat un medicament. Ma simt singur,
domnilor, neajutorat si neputincios.
-Faptul ca puteti vorbi cu noi lucruri care, poate, va fac placere,
cred ca va revigoreaza, nu?
-Dialogul cu dumneavostra e revigorant. Ma bucur si va multumesc de
vizita, ca ati venit.
-In primul rand, noi am avut ce sa luam de la dumneavostra. Plecam mai
inviorati decat dumneavostra, sa stiti.
-Eu, in ce ma priveste, va inconjur cu dragostea si admiratia mea,
pentru ca ati binevoit sa veniti pana la mine.
-Pe Noica l-ati cucunoscut?
-Am fost prieten cu el.
-Nu vi se pare ca a fost, in timpul asta de fier, un om care a
polarizat...
-Pai a facut parte dintre varfurile generatiei mele care, chiar
tacand...Si lui si mie ni s-a facut cinstea sa fim bagati in temnita.Au
venit odata in temnita la mine - imi pare bine ca imi aduc aminte de
scena asta- sa v-o povestesc- doi tineri, nu stiu din care celula erau
ei mutati la mine in celula. Ei mi-au spus ca au fost adusi la mine,
stiidu-se ca eu sunt vorbaret, sa discute cu mine si apoi sa puna bata
pe ei ca sa ma toarne. " Pai, nu vorbim nimica, amutim toti", zic
ei. Si eu zic:" Domnilor, eu sunt neconsolat si obosit si disperat
pentru ca sunt in temnita".Si zice unul din ei, " Iar noi suntem
linistiti ca suntem arestati impreuna cu dumneavoastra". Le-am
spus:"Cinstea pe care mi-o faceti, ma onoreaza, dar nu ma
consoleaza"...
-Credeti ca Noica a fost un filosof crestin?
-N-a putut fi necrestin. Nu poti fi necrestin.Nimic nu poate inlocui
crestinismul. Nici toata cultura antica precrestina.Eu, daca ma
credeti, sunt de parere ca apogeul Europeinu e la Atena,ci in Evul
Mediu, cand Dumnezeu umbla din casa in casa. Eu definesc stralucirea
epocilor istoricein functie de geniul religios al epocii, nu in functie
de ispravi politice. Si astea conteaza, si marile biruinte politice,,
morale, sociale, economice, tehnice, stiintifice, artistice, militare,
toate marile varfuri din bataliile omuluima emotioneaza.Imi place sa
vad si omul luptattor, triumfator,in unul din stilurile militar,
estetic, religios, politic, economic. Dar daca n-as avea constiinta
religioasa- si nu-I atat de puternica pentru a fi deplin
consolatoare-as pieri. Omul fara Dumnezeu- asa cred eu-e neom. Adica e
o vietate. E un animal rational biped.
- Credeti ca omul traieste in "lipsa", din moment ce are in
permanenta nevoie de consolare?
- Are neaparata nevoie de consolare.
- Ce-i lipseste?
- Ii lipseste absolutul persoanei sale. Si se intregeste prin semenul
sau si prin Dumnezeu.Dumnezeu si semenul sau il scapa de nelinistile
limitarii in timp si spatiu. Omul traieste iluzia nemuririi si a
salvarii lui prin Biserica-prin religie- si prin social-prin semenii
sai. Pai eu daca n-ati fi dumneavoastra binevoitori ca ati venit aici
la mine, as muri de melancolie ca maimuta lui Adreev. Zice el - e o
metafora literara,mi-a placut-ca a avut un maimutoi care a murit de
melancolie. Pe dumneavoastra ce va determinat sa veniti la mine?
- Stim ca sunteti cel mai important ganditor roman in viata si, deci, e
firesc sa va cautam.
- Eu apele la caritatea dumneavoastra, la bunatatea dumneavoastra, la
romanitatea dumneavoastra... Sunteti romani, nu?
- Da.
- Nu zic romanismul, zic romanitatea, daca este posibil acest cuvant
barbar. Stiti cu cine seman eu acum sub raport relatinal social? Cu un
copil, care tipa dupa mama-sa. Aceiasi neputinta si acelasi zbueret pe
care il are exterior ; eu nu pot sa zbier exterior. De ce ma simt
domnilor, asa de singur, nu stiu. Stiti ce v-as ruga? Eu nu vreau sa va
confisc nici un minut din viata dumneavoastra. Sa mai veniti pe la
mine.
- Melancolia e legata de o zi mai proasta sau e o melancolie
metafizica, legata poate de varsta senectutii?
- Amandoua impreuna.
- Sau v-am prins noi acuma intr-un moment foarte prost.
- Nu. E si batranetea si insingurarea. Ma uit prin camera la carti, la
mobila... Simt nevoia vecinatatii umane. Au fost perioade in viata mea
cand eram foarte autonom, detasat si de social; ma credeam un leu
cuceritor. Imi dau seama ca era o obraznicie din partea mea. Omul e o
fiinta sociala.
- Cu experienta asta, a batranetii, v-ati retraii viata altfel?
- As vrea fireste, o sinteza; sa gandesc, fiind tanar, ca acum la
batranete. As retrai bucuros viata, sa stiti, cu toate mizeriile pe
care le-am indurat. !3 ani de puscarie, lovituri... Pai, nu e umilitor
pentru un om sa fie batut? Bataia nu e numai o suferinta fizica, ci si
o umilinta morala, ca nu esti animal. Sa te bata de sa te snopeasca, la
ranga...Si sa te inceteze din bataie, cand lesini, cu apa rece,
zicand:"Lasa-l in ma-sa ca mai avem si altadata nevoie de el".
- V-au batut...
- Sigur. Nici nu stiu cine era.
- Si ei tot romani se numeau?
- Stiu eu? Cum sunt eu nationalist fanatic credeam ca sunt minoritari.
Nu admiteam ca sunt romani. Ha,ha. Eu, daca ma bate un roman ma
consider maghiar sau evreu. Nu pot ofensa neamul meu in nici un
individ. Pentru mine, toti romanii sunt egali romani. Nu stiu daca sunt
inteles. Romanii n-au nici un viciu dupa mine si sunt egali.
Sentimentul asta al egalitatii mi l-a creat si influenta pe care a
avut-o asupra mea, ca tanar mai ales, Nae Ionescu.Nae Ionescu a fost un
om foarte mare.
-Cum a murit el?
-Se spune ca a fost otravit. I s-a otravit mancarea.Eu nu indraznesc sa
spun cine e banuit, pentru ca n-am nici o certitudine.Se spunea despre
amanta lui ca la otravit la ordinul lui Carol al doilea, fiindca
Lupeasca s-a enervat ca Nae Ionescu, care -era un om asa de
extraordinar- a trecut alaturi de Iuliu Maniu , impotriva curatirii
grajdurilor lui Augias de murdarirea iudaica, impotriva Lupestilor si a
jidovilor care-i invadase palatul. Si a fost ucis , se spune, prin
otravire.
Nae Ionescu e dintre oamenii mari ai neamului nostru. E un om care a
murit pentru credinta lui. Sa fi autor principal al regentei, al
restauratiei regelui si...Restauratia, retragerea lui din singuratate,
a lui Carol al doilea , a avut drept agent principal Cuvantul lui Nae
Ionescu. Si sa fie apoi ucis de regele care a fost restaurat pe tron de
el...
-Totusi, dupa cate stiu a fost foarte intransigent la adresa unor
lideri politici importanti.
-Cine?
Nae Ionescu. Am citit articolul pe care l-a scris la moartea lui Ionel
Bratianu, in care spunea despre el ca a fost cea mai puternica
personalitate a timpului nostru,dar a stat impotriva mersului istoriei.
-Eu stiu asta.
-Si la moartea lui a spus ca a fost un om rau.
-Cine?
-Bratianu.In Cuvantul a scris.
-Eu am fost colaborator la Cuvantul. Nae Ionescu e un om foarte mic
fata de Ionel Bratianu.Nae Ionescu a condus ziarul Cuvantul,nu? Si
Ionel Bratianu a facut Romania Mare.Ha,ha. Inginerul asta a facut
Romania Mare. Domnul inginer Ionel Bratianu. E o mica diferenta,nu?
-Stiu ca Nae Ionescuii vedea pe liberari ca pe o...
-...pacoste.Domnul Nae Ionescu a fost captivul unor prejudecati.
-In primul rand,capitalismul bancar.Stiti dumneavoastra,cu bancile
liberalilor...
-Nu.A fost un sectar.Asta e viciul gandiri lui. A fost un sectar. Unde
mutam Romania moderna?I nainte de liberalism? Cine a creat Romania
moderna? Va rog sa-mi spuneti.
-Liberalii.
-Liberalii!Sintem impotriva Romaniei moderne? Pai,el traia in caruta,nu
in tren. Nu se poate. Eu eram un foarte radical burghez si scria Mihail
Sebastian, zice,"citesc Cuvantul numai cand scrii tu,si scrii destul
de des.Imi place foarte mult ca scuipi in ciorba lui Nae".Nae Ionescu
a fost una din marile inteligente ale Romaniei si imi confirma mie un
lucru, ca inteligenta, oricat de mare , nu e suficienta pentru a te
curata de prejudecati.
-Asta asa e!
-Cu cat inteligenta e mai mare,cu atat prejudecata e mai
voinica,fiindca ai aparat s-o justifici.
-El esra brailean,nu?
-Da.
-Din ce familie era?
-Nu stiu.
-A introdus si un nou stil publicitisc in presa.
-Da.Stilul lui Nae Ionescu. Definitia lui Nae Ionescu e
aceasta:meditatia metafizica mutata la nivel cotidian. Ridicarea
cotidianului la nivel filosofic. Nimeni n-a facut asta in presa pana la
el, nici Eminescu. Totusi cel mai mare jurnalist tot Eminescu este.
Desi a fost un foarte mare ganditor,n-a filosofat in publicistica.
-Dupa parerea mea, Nae Ionescu a avut ambitia teribila de a revigora
structurile populiste din Romania.Avea dorinta de a ridica
anoimatul"in vedere":taranii...taranii si omul comun, viguros si
credincios.
-Nu e constructia lui asta? Exista un astfel de om? Spune cineva ca
figura boierului de tara, asa cum o aveam noi, este constructia
samanatoristilor.
-Da, asa este.
-Oare aceste figuri, exista?
-E o idealizare.
-Poate ca nici nu exista, poate ca un curent, Cuvantul, a facut un fel
de taran Samanatorul...
-Nae Ionesu il concepea pe roman ca pe un taran invatat, dens de
credinta. Pai, nu e realitate.
-Nici nu exista, poate.
- Pai, cum putem muta un om in cioreci in Academia Romana? Nu stiu.Si
eu am trait zapaceala asta.Nu poti absolutiza taranul. Il poti iubi ca
e vigurossi e roman autentic. Dac eu, ca taica-meu a fost popa si mama
taranca, si tot ma indoiesc ca sunt roman, dar de un taran in cioareci
nu trebuie sa te indoiesti, da-o in colo de traba. Ala e roman prin
definitie.Ala duce ceoarecii la primarie si ii da certificat de roman.
- Mie imi e cumva straina conceptia asta. Cred ca si preotul si
dascalul si notarul-care au fost tot in sat-nu cred ca erau mai putin
romani decat taranul. Mintile luminate, care la noi sunt mari
reprezentanti ai gandirii romanesti, cei mai multi carturari ai nostri,
au iesit din familii de preoti, de dascali si de tarani. Spiritul
romanesc si-a facut loc si in oameni care au iesit din familiicare sunt
altele decat de tarani; si a fost trait autentic.
- Pai, eu ma gandesc la taran bio-istoric. Pentru ca el e purtatorul
bio-istoric al romanilor. Fara cioarecii lui, aici traiau tatarii,
pecenegii, cumanii, turcii, maghiarii, germanii...Pe cioarecii lui
stam.
- Da. Poate ca asta e caracteristica lui Nae Ionescu, absolutizarea.
- Are Nae Ionescu un articol, "Romani si buni romani".
- Nu l-am citit. Care e ideia din el, ca poate l-am citit, dar nu-I
stiu titlul.
- Articolul e genial. Zice, domnule, un ovrei sau un neamt, orice, care
e soldat viteaz, care e un cetatean corect, isi satisface obligatiile
fata de fisc, de stat si de popor, care nu e tradatorsi care e
credincios idealurilor romanesti, e un bun roman. Si o javra cu
cioareci-care e o javra extraordinara-ala e roman. Asta e bun roman si
ala e roman.Pentru Nae Ionescu conceptul de bun roman nu era nici etic,
nici social, era ontic. Esti roman sau nu esti. Te nasti roman, nu te
faci roman.
- Mi se pare ca a suferit foarte mult influenta germana, aici.
- Da'eu ce-am suferit? Noi suntem germani de limba romana. Ha,ha,
ha.Nu e nici o rusine. E poporul cel mai inzestrat filosofic. Adica,
propri-zis nu sunt ei cei mai inzestrati. Ca filiatia gandirii
filosofice europene e asta: Italia antica si a Renasterii, Franta
latina si Anglia tot latinaprin spirit, prin cultura si prin ratiune:
ei sunt intemeiati de romani. Nu poate fi conceputa Europa nelatina.
Latinitatea e dominanta europeana. Nu Germania. S-au zbatut germanii,
dar sunt tot subalterni, ca si slavii.Ei apartin Europei care e formata
din trei familii de popoare: familia popoarelor germane, a celor latine
si familia popoarelor slave.Parerea mea e ca dominanta e latina si
spiritul european nu e nici slav, nici german, ci latin.
- Bine, dar sunt zonele de interferenta. Ce inseamna romanistica? Este
tocmai stiinta acelei culturicare s-a creat pe ruinele Imperiului Roman
si care a fost fecundata de geniul barbar, nu in ultimul rand germanic.
- Pai, germanii, s-au dus in Italia ca sa se intoarca acasa negermani.
I-am spus unui neamt odata:"Voi germanii, credeti in autonomia
voastra. Da'voi stiti cu cine semanati? Semanati cu o gaina care sta
pe mal si dispretuieste o rata care inoata.". Gaina nu poate sa
inoate. Latinitatea e dominanta in Europa. Europa e o constructie
nspirituala latina. Insa toti stau sub cupola acestui concept desemnat
prin cuvantul arian. Rasa ariana, nu? Nemongola, neiudaica, ariana care
se distinge de iudei si de mongoli etc...
- Care e nota distinctiva a evreului?
- Are geniu religios. Ei au creat doua religii, iudaica si crestina.
Mai glorioase nu vad religii in lume.
- Sunt imitatori. Unii din ei devin "buni romani". Ei sunt o rasa
superioara, sunt parintii religiei noastre.
- Totusi, e interesant ca ei nu au lasat o cultura distinctain tarile
in care traiesc, cum au facut nemtii, de exemplu.
- Pai, pentru ei cultura ibseamna religie. Restul este arta si stiinta.
Cultura inseamna la ei spirit si numai ei au lasat cultura pr unde au
stat, ovreii. Cultura Europei e iudaica si civilizatia e multiforma.
Iude-germano-latina-slava.
- Cum sa intelegem atunci resentimentele fata de oevrei. Care este
explicatia? E vorba de un sentiment foarte vechi. Stiti ca istoricul
Tacit...
- Are si termenul puiens iudens. Adica, jidan imputit.
- Cum va explicati fobia aceasta, resentimentele aproape universala?
- Stilul lor de viata. Cand, in antichitate, au intrat in contact cu
romanii, acestea ii intelegeau la nivelul sticlei. Nu stiau ce sunt. Nu
semanau cu romanii. Eu, nu vorbesc rasial, vorbesc antropologic. Nu-I
intelegeau. De fapt, e un orgoliu din partea noastra.
- Ce invioratoare e pentru mine vizita dumneavoastra. Ma joc intre
sentimentul letal al mortii si suferinta mea! Domnilor, va marturisesc
cinstit, ma simt insingurat si neputincios. Uite acuma cat e ceasul?
- Suna la usa. Inseamna ca a venit mancarea!
- Da, intra.
Ronin
(in stilul rusului care se suie pe divan); sau mai rau, ca o musca,
care-l bazaie cu imbecilitati pe bietul Tutea.
Omul spune lucruri, care vor mai dura pana cand o minoritate le va
intelege; majoritatea nu le va pricepe niciodata si nici nu le pasa !
Traiesc in alta sfera, in care Tutea nu este accesibil.
gogu
news:1hhe5p9.ubz2nabigh7dN%m...@privacy.net...
> Ronin wrote:
>
>>>Ceea ce e ciudat la Cioran nu este numai nelinistea de a fi
>>>om ci si nelinistea de a fi roman.
>>>-Credeti ca are vreun complex?
>>>-Se poate, din moment ce s-a manifestat disperatin ce
>>>priveste destinul nostru.
> Bagati la gamalie, pt. ca e complexul majoritatii seceristilor.
> Dar nu din cauza... destinului (waddafuck e aia? :)). Dupa
> weekend vine maestrul Gogu si pune punctul pe i-urile
> rrruminilor.
Maestru gogu n-a plecat inca (mai sint citeva ore pina atunci), dar putin il
intereseaza categoria
Rrruminilor.
(de altfel mi-a fost interzis sa mai urez "un weekend placut", asa ca nu mai
zic nimic;-)).
Pe mine ma intereseaza Romanii adevarati, oamenii cumsecade.
In cea ce-l priveste pe Cioran parerea mea e ca chiar daca unu nu e de acord
cu el, omul are ceva in tartacuta. Mie cel putin imi place cum scrie Emilut.
Ce e rau in a vedea viitorul Romaniei negru sau sa aibe un dispret fata de
omul nou post-decembrist?!...
In afara ca are si de ce, nu uita ca multi dintre oamenii culturii erau/sint
pesimisti si mereu vad sticla semi-goala decit semi-plina...
Daca are sau nu dreptate ramine de vazut.
Dar vazind majorotatea Romanilor de pe scr, iavash iavash m-as alatura si eu
parerei lui...
Numai ca eu sint din fire optimist, asa ca prefer sa cred ca mai e speranta
pt Romania:-)
Hai pa .... si nu mai zic altceva ca nu e kosher;-)
--
E' mai possibile, oh porco di un cane, che le avventure
in codesto reame debban risolversi tutte con grandi
puttane! F.d.A
Coins, travels and more: http://pg.photos.yahoo.com/ph/golanule/my_photos
http://gogu.enosi.org/index.html
> --
> Cei care dactilografiati si transcrieti: faceti bine si lasati un
> blank intre cuvand si virgula