Jidani
Tyragetul
>Invatatorul meu batea in fiecare zi pe singurul tigan din clasa.
Un pedagog slab care nu-si facea meseria. Trebuia sa bata si jidanii. Tu-ti dai
seama ca daca se ocupa de tine iti facea un bine? Nu ajungeai un vagabond pe
linga New York, un boschetar de internet care latrii toata ziua la Gogu si la
Burlacu. Ma nenorocitilor, nerusinatilor v-ati adunat citeva lepre sa faceti
chibut din SCR.
coren
>
> Un pedagog slab care nu-si facea meseria. Trebuia sa bata si jidanii.
Tu-ti dai
> seama ca daca se ocupa de tine iti facea un bine? Nu ajungeai un vagabond
pe
> linga New York, un boschetar de internet care latrii toata ziua la Gogu si
la
> Burlacu. Ma nenorocitilor, nerusinatilor v-ati adunat citeva lepre sa
faceti
> chibut din SCR.
Ba, dobitocule, jidanii erau primii pe clasa. De ce sa-i bata ?
Tin minte ca antisemitii cei mai mari din scoala elementara erau tiganii.
Vazand cum sunteti iubiti si acun in Romania, inteleg ca ati cazut in
groapa pe care v-ati sapat-o singuri.
D'apto buleandre mui .
coren
http://www.romclub.4t.com/ta.html
coren
Capitanul
>Aviv
>From: "coren" cor...@bezeqint.net
>Date: 1/6/2004 1:42 PM Eastern Standard Time
>Message-id: <btevph$6e9ob$1...@ID-216277.news.uni-berlin.de>
Tu-va rasa-n cur, ce cauta carnea de porc in vitrina?
coren
"Tyragetul" <tyra...@aol.com> wrote
Da ma, ai dreptate: pe tiganu ala, bataia l-a ajutat . Acum e profesor de
fizica nucleara.
coren
>
> Tu-va rasa-n cur, ce cauta carnea de porc in vitrina?
Sunt numai in "Romania Mica" vreo duzina de pravalii d'astea.
Am pus poza, in special ca sa vedeti firma scrisa in romaneste.
Ai dreptate, carnea de porc nu e kusher, da e gustoasa, baaa !
Si eu mananc. Am sa ajung in Iad.
Illuminati
--
___________________________________
"Tyragetul" <tyra...@aol.com>
boschetar de internet ...
spataru
"coren" <cor...@bezeqint.net> wrote in message
news:btf0te$6k1ub$1...@ID-216277.news.uni-berlin.de...
>
>
> Da ma, ai dreptate: pe tiganu ala, bataia l-a ajutat . Acum e profesor de
> fizica nucleara.
>
profesor de fizica pulii. fugi cu cercu cu cucuri d'astea.
Hreanu
de guvernamānt"
Reabilitarea stiintei istorice si a profesiunii de istoric trebuie sa porneasca
chiar de la temelie, cu editarea izvoarelor. In aceasta directie s-au si facut
importanti pasi īnainte, prin publicarea unor valoroase volume de documente,
datorate specialistilor de la Arhivele Nationale ale Romāniei, de la Ministerul
Afacerilor Externe, Institutul National pentru Studiul Totalitarismului,
Institutul European pentru Cooperare Cultural-Stiintifica si din alte
institutii de profil.
Una dintre cele mai importante initiative a fost aceea de a se publica
stenogramele sedintelor Consiliului de Ministri din timpul guvernarii
Antonescu, primul volum vazānd lumina tiparului anul trecut, prin stradaniile
unui colectiv format din dr. Marcel-Dumitru Ciuca, dr. Aurelian Teodorescu si
Bogdan Florin Popovici. Un al doilea volum, acoperind perioada ianuarie-martie
1941, se afla īntr-un stadiu avansat de pregatire, avānd acelasi grup de
īngrijitori. Rasfoind sumarul acestui volum, atentia ne-a fost retinuta de
cāteva documente, īntre care si stenograma sedintei Consiliului de Cabinet din
ziua de 7 februarie 1941, īn cadrul careia Ion Antonescu a prezenta programul
de reorganizare a vietii statului romān īn noua conjunctura creata prin
reprimarea rebeliunii legionare din 21-24 ianuarie 1941. Pasaje din aceasta
stenograma au mai fost publicate (Evreii din Romānia īntre anii 1940-1944.
Problema evreiasca īn stenogramele Consiliului de Ministri, vol. I, doc. 69),
dar ele au retinut mai putin sau deloc atentia specialistilor. Unii si-au
manifestat neīncrederea īn volumul amintit, motivānd ca fragmentele publicate
fusesera scoase din contexte si astfel s-a denaturat informatia pe care o
contineau.
Unul dintre pasaje ni se pare extrem de interesant si īndraznim sa credem ca ne
indica cu mai multa precizie sursa de inspiratie a "conducatorului" statului
romān īn abordarea anumitor aspecte ale politicii sale interne si externe.
Discutānd problema viitoarei organizari sociale si economice a tarii, generalul
Ion Antonescu precizeaza ca una din masurile prioritare ale cabinetului sau
este aceea a "purificarii" societatii romānesti prin izolarea si apoi
eliminarea minoritarilor, īn primul rānd evrei si tigani, din viata sociala si
economica a Romāniei.
Dar sa facem loc pasajelor respective, amintind cititorilor ca titlul si
subtitlurile care īnsotesc aceste fragmente ne apartin.
Marian STEFAN
"Cetatea jidoveasca" - un ghetou sui generis
"...Generalul Ion Antonescu, conducatorul statului: A doua problema mare este
aceea a romānizarii. Suntem pe punctul de a face o lege care va stabili bazele
mari, principiale, ale romānizarii si etapele succesive īn care se va exercita
operatia, pentru ca eu nu īnteleg sa fac aceasta prin mijloace brutale, īn mod
revolutionar, ci īn etape succesive, īn mod evolutiv.
Romānizarea aceasta are si ea doua aspecte: aspectul patrunderii elementului
romānesc īn viata economica a statului, īn mod progresiv si succesiv, asa īncāt
sa nu darāmam structura economica a statului si, cu vointa sau inconstient, sa
provocam o catastrofa economica. Deci, aici este toata delicatetea problemei.
Este apoi aspectul celalalt, al purificarii atmosferei de elemente iudaice.
Daca timpurile ar fi normale, eu as proceda īn mod normal, la eliminarea din
statul romān, īn masa, a elementelor evreiesti, adica la izgonirea lor peste
granita. Dar astazi nu pot s-o fac. Neuman nu pot sa fiu. N-am unde sa-i trimit
si nici nu pot sa-i las sa moara de foame. Si atunci, problema aceasta o
īntrevad sub un aspect cu totul special, adaptat la situatia internationala de
azi. Dl. ministru [Mihai] Antonescu are instructiuni precise īn aceasta
privinta. Trebuie sa studiem, si pentru orasele de provincie si pentru
Capitala, rezolvarea acestei probleme.
In Capitala vreau sa fac un cartier pur evreiesc, ale carui limite se vor fixa
ulterior, dar ale carui axe sunt trasate de jidani, caci este axa Vacaresti si
axa Dudesti, si unde, īn timp de doi ani, tot ce este evreu īn Capitala trebuie
sa intre īn aceasta cetate jidoveasca si tot ce este romān va trebui sa iasa.
Atunci, jidanii vor putea sa traiasca īn mediul lor, cu comertul lor, cu
sinagogile lor etc., pāna cānd vor veni timpuri linistite, cānd īi vom trece
peste granita, īn regiunile care se vor fixa ulterior. Dar aceasta este o
problema pe care nu poate s-o rezolve neamul romānesc singur, ci care se
īnlantuieste īn spatiul continental si intercontinental si vom vedea ce solutie
se poate da acestei probleme, cu timpul.
Eu vreau sa va spun numai unde vreau sa ajung īn aceasta privinta. Prin urmare,
structura juridica ce se va face va tine socoteala si de acest principiu.
Pentru Moldova, tārgurile le vom trata īntr-un fel am dat deja instructiuni ,
iar orasele le vom trata, īn mic, ca la Bucuresti. Trebuie studiate orasele īn
care sunt evrei multi, ca Focsani, Iasi, Galati, Bacau, Roman, Falticeni etc.
Cu timpul, poate sa se aduca jidani din tārguri si sa fie īngramaditi īn
anumite centre.
Eu va dau deci acest cadru, pentru ca trebuie sa-l fixati si sa gasiti bazele
juridice, ca sa iesim din situatia de azi. Nu mai vreau aceasta promiscuitate
īntre jidani si romāni. Jidanii sa se concentreze, sa traiasca īntre ei, sa
faca negot; nu ma amestec. Vor avea de platit taxele respective statului,
pentru ca statul sa traga foloase cāt mai mari. Tot ce voi lua din comertul
evreiesc nu voi confisca, ci voi rasplati īntr-o masura oarecare si, īn 5-10
ani, tot comertul acesta trebuie sa intre īn māini romānesti. Daca se va putea
mai repede, cu atāt mai bine. Acesta este al doilea aspect al problemei..."
Satele tiganesti din Baltile Dunarii
"Un al treilea aspect, foarte dureros, al vietii oraselor noastre īl reprezinta
mahalalele, si aceasta este o problema care priveste Ministerul de Interne,
īmpreuna cu Primaria.
Din timpuri īndepartate, de cānd s-a desfiintat robia, si mai ales dupa razboi,
a fost o invazie a tuturor tiganilor si a tuturor elementelor slabe de la sate.
Tot ce nu era capabil la sate sa duca o munca grea a venit la oras, unde, prin
diferite mijloace, īsi cāstiga existenta, fara sa munceasca. De aceea, īn
īmprejurimile Bucurestilor s-au creat mahalale infectate de oameni fara
capatāi, care ati vazut cum au inundat īn strada zilele trecute, cānd a fost
rebeliunea. Au comis jafuri si erau pe punctul sa dea statul peste cap, daca nu
era energie.
Toti tiganii din Bucuresti trebuie scosi. Dar īnainte de a-i scoate, trebuie sa
ne gāndim unde īi ducem si ce facem cu ei. Solutia ar fi sa asteptam pāna se
asaneaza Baltile Dunarii, ca sa facem sate tiganesti acolo si sa-i ocupam cu
pescuitul etc. Pāna atunci, trebuie īnsa mult timp.
O alta solutie este sa intram īn tratative cu proprietarii mari. n Baragan,
totdeauna a fost lipsa de brate de munca. Sa construim aceste sate, nu
definitiv, dar sa facem niste case si baraci, organizatie sanitara, comert,
cārciumi etc. Sa facem o statistica a lor si-i ridicam odata, īn masa, si-i
ducem īn acele sate. Facem trei-patru sate, de cāte 5-600 familii, si instalam
acolo gardieni īmprejurul lor, sa nu poata sa iasa. Ei īsi traiesc viata acolo
si gasesc de munca acolo.
O alta problema capitala este a strainilor care s-au aciuat aici, ungurii īn
special. Marea majoritate a celor iesiti īn strada [la rebeliunea legionara] au
fost acestia. Inainte erau peste 40 000 de unguri īn Bucuresti, care era al
doilea oras, dupa Budapesta, cu cel mai mare numar de unguri. Toti acestia
trebuiesc identificati si apoi luati din Bucuresti. Prefer o criza de servitori
īn Bucuresti, decāt sa continuam sa traim īn situatia aceasta.
A treia categorie sunt taranii, care, din diferite sate din Ilfov si de mai
departe, s-au instalat pe la mahalale. Trebuie facuta o statistica si a
acestora. Profita, d-le ministru de Interne, de recensamānt si, īn paralel,
discuta cu dl. Pana [subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii si
Domeniilor], sa īncepem sa construim aceste sate. Fac sacrificii din bugetul
statului, ca sa degajez Bucurestiul, iar locurile ramase libere le asanam si
facem cu ele scoli si alte lucruri de care au nevoie Bucurestii. Bineīnteles,
printre acesti tigani [se refera, probabil, tot la tarani] sunt si muncitori.
Pe acestia īi lasam. Dar majoritatea nu se stie din ce traiesc.
Dar aceasta problema nu se pune numai pentru Bucuresti, ci si pentru alte
orase, īn special din Muntenia, ca Pitesti, Ploiesti, Tārgoviste, asa īncāt
problema trebuie atacata, cu prilejul recensamāntului si, īn special, la orase
trebuie stabilit ce minoritari au patruns, taranii veniti recent si tiganii, ca
sa putem sa-i scoatem. Este o problema care trebuie pregatita īn cele mai mici
amanunte..."
O precizare
O face Antonescu īnsusi, īn cadrul aceleiasi sedinte a Consiliului de Cabinet
din 7 februarie 1941.
Atāt īn timpul interogatoriilor care au precedat procesul din mai 1946 (Magazin
istoric, nr. 1-2, 4/1998), dar si īn alte īmprejurari, maresalul Antonescu a
evitat sa furnizeze detalii despre relatiile sale cu germanii īnainte de
preluarea puterii, īn septembrie 1940. Astfel, el a recunoscut o īntrevedere
nesemnificativa cu ziarista spioana Edith von Koller, īn iulie 1940, si o
convorbire cu colonelul Alfred Gerstenberg, reprezentant al lui Goering (1
septembrie 1940); a recunoscut si faptul ca el īnsusi, īn cursul zilei de 5
septembrie, s-a prezentat la sediul Legatiei Germaniei din Bucuresti, spre a-l
informa pe ministrul W. Fabricius despre faptul ca ceruse abdicarea regelui
Carol II1. Exista īnsa si afirmatii ale unor contemporani ca Antonescu avusese
contacte repetate cu reprezentanti ai Germaniei si īn timpul detentiei sale la
manastirea Bistrita. n ce au constat aceste contacte si ce continut au avut ele
nu s-a putut stabili cu precizie īnca. Surprinzator, deoarece Antonescu a fost
destul de explicit si īn aceasta privinta. Iata ce raspundea el generalului Gh.
Potopeanu, ministrul Economiei Nationale, care solicitase unele lamuriri īn
legatura cu eliminarea capitalului strain din economia romāneasca:
"... Iti voi da eu principiile. De cānd eram īn īnchisoare [la manastirea
Bistrita], am discutat cu nemtii tot programul de guvernamānt si toate
principiile de baza al viitorului stat romānesc, principii de baza īn special
īn domeniul economic. Principiile puse atunci si acceptate, tratativele au fost
duse prin intermediul d-lui ministru [Mihai] Antonescu, care venea īn fiecare
duminica la Bistrita principii pe care le-am discutat si eu la Berlin [cu
prilejul vizitei din 22-24 noiembrie 1940] si care au fost acceptate īn mod
integral, au fost urmatoarele:
1) Nu alterez fondul avutiilor romānesti;
2) Romānizez viata economica a statului romān.
Vasazica, nu alterez fondul bogatiilor romānesti. n aceasta intra tot, si
carbunele, si petrolul, si gazul metan etc. [subl. ns.].
Al doilea principiu: romānizez viata economica a statului romān. Dar gonind
capitalul evreiesc si capitalul strain, nu suntem īn stare sa ocupam īn
īntregime, pentru ca nu avem capitalul si tehnicienii necesari... Acest vid
care ramāne si pe care nu-l pot umple, fiindca nu am posibilitatile necesare,
īl tin la dispozitia Germaniei, cu respectarea principiului ca sa am
posibilitatea de a fi conducatorul oricarei actiuni economice. Eu dictez īn
viata economica a statului romān, deci īn fiecare compartiment, ca si īn
ansamblul unor compartimente de productie, eu trebuie sa am 50 plus unu la
suta, ca sa am conducerea...
Hreanu
an. Studentii vechi, intorsi acum de pe front, pastrau linia traditiei
nationaliste a vietii studentesti dinainte de razboi. Erau impartiti in doua
tabere: una sub conducerea lui Labusca de la Litere si alta sub aceea a lui
Nelu Ionescu, de la Drept. Grupul acestora, redus ca numar, era coplesit de
masa imensa a studentilor jidani veniti din Basarabia, toti agenti si
propagatori ai comunismului.
Profesorii Universitatii, afara de un grup foarte restrâns in frunte cu A. C.
Cuza, Ion Gavanescul si Corneliu Sumuleanu, erau partasii aceleasi idei de
stânga. Profesorul Paul Bujor, unul din exponentii majoritatii, rostise chiar
lapidar in plin senat al României: " Lumina vine de la Rasarit", adica de
peste Nistru.
Aceasta atitudine a profesorilor care considerau ca "barbarie" orice idee si
nota nationalista, a avut ca efect dezorientarea totala a studentilor. Unii
sustineau bolsevismul pe fata, altii – cei mai multi – spuneau: " Orice
s-ar zice, a trecut timpul nationalismului, omenirea merge spre stânga".
Grupul Labusca a alunecat de-a binelea in directia aceasta. Grupul Nelu
Ionescu, careia ma afiliasem si eu, s-a risipit cu timpul in urma unor alegeri
din care iesisem infrânti.
inaintarea acestor idei antiromânesti, sustinuta de o masa compacta de
profesori si studenti si incurajata de toti dusmanii României intregite, nu
mai gasea in lumea studenteasca nici o rezistenta româneasca. Câtiva care mai
incercam sa ramânem pe pozitie eram invaluiti intr-o atmosfera de dispret si
dusmanie. Colegii de alte pareri, cei cu " libertatea de constiinta" si cu
principiul tuturor libertatilor, scuipau in urma noastra, când treceam pe
strada sau pe salile facultatilor si devenisera agresivi, din ce in ce mai
agresivi. intruniri peste intruniri cu mii de studenti, in care se propaga
bolsevismul, se ataca Armata, Justitia, Biserica, Coroana. O singura societate
isi mai pastra un caracter românesc: " Avram Iancu " a Bucovinenilor si
Ardelenilor de sub conducerea studentului Vasile Iasinschi.
Universitatea cu traditie de nationalism de la 1860, devenise un focar de
antiromânism.
Sf. Martir CODREANU
Hreanu
care sta de straja pe inaltimile din jurul Husului. Cine? Un grup de vreo 20
elevi de liceu din cursul superior. A 6-a, a 7-a, a 8-a.
Convocasem pe acesti tineri camarazi, pentru a discuta cu ei o problema grava,
desi viata noastra abia inmugurea. Ce facem daca vin bolsevicii peste noi?
Parerea mea, asupra careia au cazut si ceilalti de acord, era aceasta: daca
armata bolsevica va trece Nistrul si apoi Prutul ajungând sa incalce si
locurile noastre, noi sa nu ne supunem, ci sa ne retragem cu totii in padure
inarmati. Aici sa organizam un centru de actiune si de rezistenta româneasca,
si prin lovituri date cu maiestrie sa zdruncinam inamicul, sa mentinem o stare
de spirit de neaplecare, si sa intretinem o scânteie de nadejde in mijlocul
masei românesti din sate si orase. Am depus cu totii juramânt in mijlocul
padurii seculare. Era aceasta padure un colt al acelui vestit codru al
Tigheciului, pe cararile caruia, in decursul istoriei Moldovei, multi dusmani
isi gasisera moartea. Am hotarât sa ne procuram arme si munitii, sa pastram un
secret desavârsit, sa facem recunoasteri si exercitii de lupta in padure si sa
gasim o forma care sa mascheze intentia noastra.
Forma am gasit-o usor si in scurt timp am pus-o in practica: o societate
cultural-nationala a elevilor liceului din Husi, careia i-am dat numele:
"Mihail Kogalniceanu". Ea a fost aprobata de directiunea liceului. Au inceput
sezatori si conferinte in oras. in public tratam obisnuitele subiecte, dar in
padure faceam exercitii de lupta. Arme pe vremea aceea erau pe toate drumurile
incât in vreo doua saptamâni ne adunasem tot ce ne trebuia.
***
Era in timpul acela o stare de haos in tara, pe care noi desi copii, abia
trecuti de 18 ani, o intelegeam prea bine. Lumea se afla sub impresia
revolutiei bolsevice care se desfasura in toiul ei la câtiva pasi de noi.
Taranimea din instinct se opunea acestui val distrugator, dar complect
dezorganizata, nu prezenta o posibilitate serioasa de rezistenta. Muncitorimea
insa aluneca vertiginos spre comunism, intretinuta sistematic in cultul acestor
idei, de presa jidaneasca, si in general de toata jidanimea oraselor. Fiecare
jidan, comerciant, intelectual sau bancher-capitalist, in raza sa de actiune,
era un agent al acestor idei revolutionare anti-românesti. Românii
intelectuali erau indecisi, aparatul de stat dezorganizat. Din moment in
moment, te puteai astepta, fie la o izbucnire interna a unor elemente
organizate si decise, fie la o navalire de peste Nistru. Aceasta actiune
externa coordonata cu aceea a bandelor iudeo-comuniste din interior, care,
napustindu-se asupra noastra, distrugând podurile si aruncând in aer
depozitele de munitii, ar fi hotarât de soarta noastra ca neam.
in atari imprejurari, framântati de gânduri si tremurând de grija vietii si
libertatii tarii noastre abia unita, in urma unui greu razboi, a incoltit in
mintea noastra de tineri ideea unei actiuni care ne-a adus la juramântul din
padurea Dobrinei.
Facusem cinci ani de liceu militar la Manastirea Dealului, la umbra capului lui
Mihai Viteazul si sub ochiul cercetator al lui Nicolae Filipescu. Acolo sub
comanda Maiorului si apoi Colonelului Marcel Olteanu, Comandantul scolii, a
Capitanului Virgil Badulescu, a Locotenentului Emil Palangeanu si sub
indrumarea profesorilor, mi-am facut o severa educatie ostaseasca si mi-am
capatat o sanatoasa incredere in puterile mele.
De altfel, educatia militara de la Mânastirea ma va urmari toata viata.
Ordinea, disciplina si ierarhia turnate la o vârsta frageda in sângele meu,
alaturi de sentimentul demnitatii ostasesti, vor forma un fir rosu de-a lungul
intregii mele activitati viitoare.
Tot aici am fost invatat sa vorbesc putin, fapt care mai târziu ma va duce la
ura contra vorbariei si a spiritului retoric. Aici am invatat sa-mi placa
transeea si sa dispretuiesc salonul.
Notiunile de stiinta militara capatate acum ma vor face sa judec mai târziu
totul prin prisma acestei stiinte.
Iar cultul sentimentului demnitatii de om si de ostas, in care m-au crescut
ofiterii, imi va crea greutati si ma va expune la suferinte, intr-o lume
lipsita adesea si de onoare si de simtul demnitatii.
Vara lui 1916 am petrecut-o acasa la Husi.
Tatal meu era concentrat de doi ani si plecat cu regimentul in Carpati.
intr-o noapte m-a trezit din somn mama mea care, plângând si inchinându-se,
mi-a spus: "Scoala, ca trag clopotele la toate bisericile". Era 15 August 1916,
Sfânta Maria. Am inteles ca s-a decretat mobilizarea si ca in acel moment
armata româna a trecut muntii.
Cuprins de emotie, imi tremura trupul. Peste trei zile am plecat de acasa dupa
tatal meu, impins de dorul de a fi si eu printre luptatorii de pe front. in
sfârsit, dupa multe peripetii, am ajuns la acelasi regiment in care era si
tatal meu comandant de companie, Regimentul 25 Infanterie de sub comanda
colonelului V. Piperescu, pe când inainta in Ardeal pe valea Oituzului.
Nenorocul meu a fost mare, deoarece, neavând decât 17 ani, comandantul
regimentului a refuzat sa ma primeasca voluntar. Totusi am luat parte la
inaintarea si retragerea din Ardeal, iar la 20 septembrie când tatal meu a
cazut ranit deasupra Sovatei pe muntele Ceres-Domu, i-am fost de folos,
ajutându-l in fata inamicului care inainta. Desi ranit, a refuzat sa se lase
evacuat conducându-si compania tot timpul retragerii si apoi in grelele lupte
cari au urmat la Oituz.
intr-o noapte pe la ora doua, regimentul a primit ordin de inaintare. Ofiterii
isi inspectau in tacere de mormânt trupele masate pe sosea.
Tatal meu fusese chemat de colonel. Revenind dupa putin timp imi spune: "N-ar
fi bine sa te intorci tu acasa? Noi o sa intram in lupte si nu e bine sa murim
amândoi aici, caci mama ramâne acasa cu sase copii mici, fara nici un
sprijin. Si Colonelul m-a chemat si mi-a spus ca nu vrea sa-si ia raspunderea
ramânerii tale pe front".
Simteam ca e cu sufletul indoit: ezita sa ma lase in miezul noptii singur, in
câmp, pe drumuri necunoscute, la 40 km. de linia ferata.
Observând insistenta lui, am predat carabina si cele doua cartusiere si in
timp ce coloanele regimentului paseau inainte, pierzându-se in linistea si
intunericul noptii, eu am ramas singur pe marginea unui sant, luându-mi apoi
drumul catre vechea frontiera.
Mai târziu, peste un an, la 1 Septembrie, am intrat in Scoala Militara de
Infanterie, de la Botosani, cu acelasi gând de a putea ajunge pe front. Aici
mi-am completat educatia si cunostintele militare, de la 1 Septembrie 1917 la
17 Iulie 1918, in compania activa a Scolii Militare. Cei patru ofiteri
distinsi: Colonelul Slavescu, Capitanul Ciurea, Locotenentul Florin Radulescu
si Maiorul Steflea, mi-au indrumat pasii pe caile luptelor si al sacrificiilor
pentru tara.
Si acum, dupa un an – 1919 – era pace. Iar noi, copiii cei gata de moarte,
eram raspânditi pe la casele noastre.
Tatal meu, profesor de liceu, a fost o viata intreaga luptator nationalist.
Bunicul meu a fost padurar, strabunicul tot padurar. Neamul a fost din
inceputuri, in vremuri de restriste, neamul codrilor si al muntilor. De aceea
educatia ostaseasca si sângele din vine imprimau actiunii de la Dobrina –
naiva ca manifestare – o nota de seriozitate pe care vârsta noastra frageda
n-ar fi presupus-o.
in acele momente, noi simteam in inimi, sfatul si experienta lor, prezenta
sirurilor de stramosi, care au luptat pentru Moldova pe aceleasi carari
nepatrunse de dusmani.
Sf. Martir CODREANU
Hreanu
Aici erau peste 4.000 de lucratori, aproape toti bolsevizati. Cartierele din
jurul acestor ateliere, Podul Ros, Socola si Nicolina erau cotropite de un
numar considerabil de jidani. De aceea conducatorul din Iasi al miscarii
comuniste, Doctorul Ghelerter si aghiotantul sau, Gheler, isi fixasera aici
punctul de rezistenta.
Nu trecuse o luna de la infrāngerea suferita la Regie si ca un semnal de
incepere a grevei generale si a luptei decisive, apare steagul rosu fluturānd
pe ateliere. Greva este declarata. Miile de lucratori parasesc atelierele.
Autoritatile sunt neputincioase.
Noi convocam pentru a doua zi, prin manifeste, pe toti Romānii la o intrunire
in sala Principele Mircea. Dupa discursuri, iesim cu steagurile afara si pornim
intreaga multime spre Nicolina. in Piata Unirii, autoritatile ne opresc si ne
sfatuiesc sa nu mergem, deoarece sunt peste 5.000 de comunisti inarmati care ne
asteapta si vor fi mari varsari de sānge.
Noi apucam atunci din Piata Unirii spre gara.
Aici arboram drapele pe depou si pe cladirea garii. Apoi ocupam un tren care se
afla la peron si pornim cu el spre Nicolina. in gara Nicolina cineva schimba
macazul si patrundem cu tren cu tot in ateliere. Coborām. in ateliere, nimeni.
Pe una din cladiri, steagul rosu. Eu incep sa ma catar pe niste trepte de fier
prinse in perete luānd in gura un steag tricolor. Cu oarecare greutate, pentru
ca era o inaltime mare, ajung pāna la acoperis. Ma ridic deasupra si ma tārasc
pāna la vārf. Smulg steagul rosu si in mijlocul uralelor in adevar de
nedescris, care se prelungesc cāteva minute, ridic si leg steagul tricolor. De
acolo am vorbit. Dincolo de ziduri, comunistii se aduna mereu in masa compacta
si manifesteaza amenintator. O muzica infernala. inauntru urale, afara
huiduieli si injuraturi. Cobor incet pāna jos. Pancu da ordin de plecare. La
poarta insa comunistii masati bareaza iesirea si striga: "Sa vina Pancu si
Codreanu !". Trecem 30 de metri inaintea multimii si pornim spre poarta. La
mijloc, Pancu, in dreapta un meserias, Margarint si in stānga eu. Toti trei cu
māinile in buzunare pe revolvere inaintam fara sa vorbim nimic. Cei din poarta
ne privesc tacuti si nemiscati. Iata-ne la cātiva pasi. Ma astept la un tiuit
de glont pe la ureche. Pasim inainte drepti si hotarāti. Totusi un moment
sufletesc neobisnuit. Suntem la doi pasi. Comunistii se dau intr-o parte si
alta lasāndu-ne loc liber. Pe o distanta de aproape zece metri, trecem intr-o
tacere mormāntala, prin mijlocul lor. Nu ne uitam nici la dreapta nici la
stānga. Nu se aude nimic, nici macar rasuflarea omeneasca.
Din urma vin ai nostri. Trec si ei, dar nu se mai pastreaza tacerea. incep
injuraturi, amenintari de ambele parti. Nici o incaierare. Ne indreptam
compacti pe linia ferata spre gara Iasi. Pe deasupra atelierelor bate vāntul in
pānza tricolorului biruitor.
Efectul moral al acestei actiuni este incomparabil. Iasiul huieste. Pe strada
nu se vorbeste decāt de Garda Constiintei Nationale. Un curent de redesteptare
romāneasca pluteste prin aer. Trenurile duc mai departe, spre cele patru parti
ale tarii, reinvierea.
Ne dam seama, ca bolsevismul va fi invins, pentru ca in fata lui, la dreapta,
la stānga s-a ridicat o bariera de constiinta care nu-i va mai permite sa se
extinda.
Toate drumurile de inaintare ii sunt inchise. De acum va trebui sa dea inapoi.
Nu mult dupa aceasta a intervenit si actiunea intreprinsa de guvernul
Generalului Averescu care a taiat orice perspectiva acestei miscari.
Sf. Martir CODREANU
gogu
news:btevc2$4jo7e$1...@ID-216277.news.uni-berlin.de...
> "Tyragetul" <tyra...@aol.com> wrote
> >
> > Un pedagog slab care nu-si facea meseria. Trebuia sa bata si jidanii.
> Tu-ti dai
> > seama ca daca se ocupa de tine iti facea un bine? Nu ajungeai un
vagabond
> pe
> > linga New York, un boschetar de internet care latrii toata ziua la Gogu
si
> la
> > Burlacu. Ma nenorocitilor, nerusinatilor v-ati adunat citeva lepre sa
> faceti
> > chibut din SCR.
>
> Ba, dobitocule, jidanii erau primii pe clasa.
Earu o pula, exact ca tine ;-)
Evreii erau intre primii, nu jidani alde tine!
> De ce sa-i bata ?
Ca asa le trebuie!
Nu vezi cum ai ajuns tu ca n-ai fost batut?
> Tin minte ca antisemitii cei mai mari din scoala elementara erau tiganii.
Ei pe dracu!
Si eu care credeam ca anti-Semitii mai mari erati voi jidanii!
> Vazand cum sunteti iubiti si acun in Romania, inteleg ca ati cazut in
> groapa pe care v-ati sapat-o singuri.
Ce ba, vrei sa dai zilnic dovada ca esti un rasist?:-)
Progresist pulii:-)))
> D'apto buleandre mui .
Ai dracului ce bine vorbesti tziganeste bre tzigane:-)
Se vede ca esti corcit ;-)
MUIE la jidani ca dobitocul de CURen si alde lui!
Cinste Evreilor cumsecade!
--
http://www.romclub.4t.com/rabin.html
E' mai possibile, oh porco di un cane, che le avventure in codesto reame
debban risolversi tutte con grandi puttane!
F.d.A
gogu
news:20040106123059...@mb-m24.aol.com...
Lasa ba ca eu ma distrez sa vad jidani turbati:-)))
Nu stii cit ma amuza javrele astea turbate:-)
gogu
LOL
Sigur!
Si nu numai din cauza asta BOULE ;-)
MOAB
>Da ma, ai dreptate: pe tiganu ala, bataia l-a ajutat . Acum e profesor de
>fizica nucleara.
Hi hi hi. Cind eram in liceu auzisem ca intrase in puscarie. Cine stie de cite
ori o fi trecut pe acolo. Acum o fi admirator al lui Antonescu. O avea afacere
cu alcool sau cine mai stie de care. Am mai vazut un tigan care-l admira pe
Antonescu.
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
MOAB
>ION ANTONESCU
Laudat fie MS Mihai I pentru arestarea criminalului.
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
MOAB
>Sf. Martir CODREANU
Cinste MS Carol II pentru "martirizarea" leprei de Codreanu.
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
coren
> >From: hre...@aol.com (Hreanu)
>
> >Sf. Martir CODREANU
>
> Cinste MS Carol II pentru "martirizarea" leprei de Codreanu.
>
Ia spune, CZC nu e ala care l-a asasinat si pe Iorga ?
Pacat ca Regele n-a mai martirizat cativa din banda lu' CZC.
Tyragetul
>Date: 1/6/2004 6:39 PM Eastern Standard Time
>Message-id: <btfh5r$6jv94$1...@ID-216277.news.uni-berlin.de>
>
>"MOAB" <motherof...@aol.comMOAB> wrote
>
>> >From: hre...@aol.com (Hreanu)
>>
>> >Sf. Martir CODREANU
>>
>> Cinste MS Carol II pentru "martirizarea" leprei de Codreanu.
>>
>Ia spune, CZC nu e ala care l-a asasinat si pe Iorga ?
Mai rapanosule Iorga a fost un tradator jidovit. Citeste ce a spus parintele
Statelor Unite, George Washington, despre jidani si jidaniti si apoi latra la
stele daca mai ai curajul, potaie turbata ce esti.Si inca ceva vezi sa nu te
trasnesca Zamolxis ori cineva din Oastea Zeilor lui Zamolxis pe tine si pe
celalti diavoli implitati care va credeti dumnezei pe pamant, dar in realitate
sunteti niste cacati in ploaie, care faceti numai rau umanitatii.
coren
> >
> > Sunt numai in "Romania Mica" vreo duzina de pravalii d'astea.
> > Am pus poza, in special ca sa vedeti firma scrisa in romaneste.
> > Ai dreptate, carnea de porc nu e kusher, da e gustoasa, baaa !
> > Si eu mananc. Am sa ajung in Iad.
>
> LOL
> Sigur!
> Si nu numai din cauza asta BOULE ;-)
>
Sper sa ajungi acolo cu mult inaintea mea, ca sa gust din coliva ta.
Tyragetul
>From: motherof...@aol.comMOAB (MOAB)
>Date: 1/6/2004 6:33 PM Eastern Standard Time
>Message-id: <20040106183312...@mb-m11.aol.com>
>
>>From: hre...@aol.com (Hreanu)
>
>>ION ANTONESCU
>
>Laudat fie MS Mihai I pentru arestarea criminalului.
Afland Mihai de Cohen-Zollern ca vestitul MOAB si Coren de pe SCR, au
experienta de a
paste caprele de la stramosul sau "regele" David, care pastea caprele pe
Muntele Maslinului, i-a angajat imediat ca pascator de capre la Savarsin.
Astfel, Coren este al zecelea din povestea celor angajati la castelul "regal"
de la Savarsin. Mihai de Cohen-Zollern, n'are teama ca Coren sau MOAB vor face
vreun gheseft cu caprele lui, pentru ca sint foarte devotati "casei regale". Ei
nu se ating nici de laptele de capra, ci se multumesc sa bea pisatul si sa
manance baliga de capra.
MOAB
>Ia spune, CZC nu e ala care l-a asasinat si pe Iorga ?
Nu, Iorga a fost asasinat la 2 ani dupa ce MS Carol II a scapat tara de
Codreanu.
>Pacat ca Regele n-a mai martirizat cativa din banda lu' CZC.
Ba a facut-o, dar erau cam multi si se mai temea si de reactia nemtilor.
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
MOAB
>Ei
>nu se ating nici de laptele de capra, ci se multumesc sa bea pisatul si sa
>manance baliga de capra.
>
In primul rind mie nu-mi place laptele de capra, iar ce mai zici tu este exact
ca face gretzul imputit Gogu.
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
MOAB
Catre Gogu:
>Sper sa ajungi acolo cu mult inaintea mea, ca sa gust din coliva ta.
Gretzii fac coliva cu platzinte din carne de oaie. Sint tare gretzoase.
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
Gica Schpritzburgh
>Si eu mananc. Am sa ajung in Iad.
las'ba ca talmudu da voie si la shunka cu conditziea sa nu gaseshti alceva.
pentru supravietzuire. ca doara n'o fi fost ashea da proshti rabinii sa va lase
sa muritzi da foame.
gica
toarna vin, toarna pelin,
toarna leantzo, toarna !
Gica Schpritzburgh
>Tu-va rasa-n cur, ce cauta carnea de porc in vitrina?
da ce te-a'ntrebat cineva cum sa numeshte peshtili ala?! legionarule !
Gica Schpritzburgh
>Da ma, ai dreptate: pe tiganu ala, bataia l-a ajutat . Acum e profesor de
>fizica nucleara.
daca ziceai subniculara credeam ca zici da fane.
Profetul
>daca ziceai subniculara credeam ca zici da fane.
Mi-e teama ca Fane a intins copita la Sarsu din Toronto ! Au te pomenesti ca
s-a intors la Baia Sprie ?
Tchas
Ce politeturi fine ai in tine, Corene! vad ca p-acilea toti isi ureaza unu
altuia moarte cit mai grabnica. Ce pula mea s-a intimplat, hai?
Cre'ca tu esti de vina. Dobitocii de serviciu Moabutu, Litru si Aspirator
erau mai potoliti pina cind n-ai aparut tu cu urlete cazone, tonsori
beatnice si mustati pe oala. Tancuri, Uziuri si cotlete de porc. Nu ca nu
mi-ar place! noo. in felul asta imi pierd mai putin timp p-acilea si am mai
mult timp pentru altele. Altfel... sa-l pupati in cur pe burlacu, cazacu,
gogu si gica ca fara ei ati ramine fara ocupatie. Daca va plictisiti de
astia, pupati-ma-n cur pe mine, bine? In special cretinul absolut al
SCR-ului: Moboaba.
Tchas
"Profetul" <lucea...@aol.com> wrote in message
news:20040106202400...@mb-m27.aol.com...
chiar asa bre! unde e fane? unde sint ungurii de pe scr? corene, ce le-ai
facut, unde i-ai ascuns?
MOAB
>In special cretinul absolut al
>SCR-ului: Moboaba.
Hi hi hi. Ai boala pe mine ba benzinare baaa, ba Gandhi baaaa, cum va zice
doamna Clinton. Ha ha ha!
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
coren
>
> Gretzii fac coliva cu platzinte din carne de oaie. Sint tare gretzoase.
>
Cele mai bune placinte sunt alea turcesti. Cu branza, cu spanac, cu
ciuperci,
cu vinete, cu ce nu ?
Dar ce-mi place mie in special, e placinta turceasca,cu carne de oaie .
O delicateasa adevarata .
Bine ca mi-ai adus aminte ! Merg azi iar la statia centrala sa cumpar vreo
doua kile .(am trei pravalii de burekas pe strada mea, dar ca turcu' de la
statia centrala nu le face nimeni )
E drept, si evreii de aici, veniti din Saloniki, au adus bucate grecesti
bune.
ElOrator
>E drept, si evreii de aici, veniti din Saloniki, au adus bucate grecesti
>bune.
>
Stai usor ca te da Gogu'n judecata ca i-au furat jidanii retetele culinare
hahaha
El Orator
coren
>
> Stai usor ca te da Gogu'n judecata ca i-au furat jidanii retetele culinare
Daca d'alde Gogu ne dadea retete, ne otravea.
ElOrator
>Daca d'alde Gogu ne dadea retete, ne otravea.
Nu-l duce capul nici macar la atata. Trancaneala e de el. Tu nu-ti dai seama
cat e de nefericit in viata lui de toate zilele?
In alta ordine de idei, tipul se intereseaza pentru investitii, etc. N-ai si tu
vreo sugestie pt. el, niscai teren, case demolate, etc. care le-ar putea
cumpara? hahaha....
El Orator
MOAB
>Cele mai bune placinte sunt alea turcesti. Cu branza, cu spanac, cu
>ciuperci,
>cu vinete, cu ce nu ?
>Dar ce-mi place mie in special, e placinta turceasca,cu carne de oaie .
Mie imi place cu spanac.
>Bine ca mi-ai adus aminte ! Merg azi iar la statia centrala sa cumpar vreo
>doua kile.
Eu merg la cumparaturi o data pe saptamina si uneori mai cumpar si o placinta
cu spanac. E dupa o reteta greceasca, dar nu am gasit-o decit la produse
Kosher.
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
MOAB
>Stai usor ca te da Gogu'n judecata ca i-au furat jidanii retetele culinare
>hahaha
La platzintaria lui Gogu nu gasesti decit platzinte vechi cu viermi in ele.
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
coren
>
> La platzintaria lui Gogu nu gasesti decit platzinte vechi cu viermi in
ele.
>
Branza bulgareasca n-are concurenta.
Mi se pare ca cuvantul burekas (placinte) , e grecesc.
MOAB
>Gogu, shmogu, cei mai tari in placinte sunt grecii,turcii, si bulgarii.
>Branza bulgareasca n-are concurenta.
Si eu tot bulgareasca cumpar.
>Mi se pare ca cuvantul burekas (placinte) , e grecesc.
>
Nu stiu.
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
MOAB
despre Gogu:
>In alta ordine de idei, tipul se intereseaza pentru investitii, etc.
Am vazut cum alearga sa investeasca. S-a grabit sa cumpere dolari cind erau
mult mai scumpi decit acum.
>N-ai si tu
>vreo sugestie pt. el, niscai teren, case demolate, etc. care le-ar putea
>cumpara? hahaha....
Sa cumpere pietrele de la cocioabele teroristilor demolate de buldozere.
Para-l vad pe gretz ragnind la niste arabi puturosi sa incarce mai repede
basculanta.
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
coren
"MOAB" <motherof...@aol.comMOAB> wrote
> >Branza bulgareasca n-are concurenta.
>
> Si eu tot bulgareasca cumpar.
>
rosii tot anul .
Mai merge bine si cu pepene. Incearca.
MOAB
>Da, ma , branza bulgareasca merge bine cu rosii. Bine ca avem
>rosii tot anul .
Cu rosii si ceapa verde. Din pacate aici rosiile nu prea au gust bun.
>Mai merge bine si cu pepene. Incearca.
Pepene rosu sau galben?
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
coren
>
> Pepene rosu sau galben?
>
Roshu.
ElOrator
>Da, ma , branza bulgareasca merge bine cu rosii.
Eu o pun pe pita si la cuptor vreo cateva minute, suficient sa se topeasca
nitel telemeaua. Sa vezi ce misto e! Hai ca mi se face foame acuma....
El Orator
coren
>
> In primul rind mie nu-mi place laptele de capra, iar ce mai zici tu este
exact
> ca face gretzul imputit Gogu.
Compania lui Gogu, fiind pe camp, a ramas fara apa.
Deodata, intalnesc o turma de capre.
Comandantul le spune . -Puteti bea lapte. Sugeti, si beti.
Toti indeplinesc ordinul, numai Gogu suge si scuipa.
-Ce-nseamna asta, Gogule ? Am ordonat "sugeti si beti" !
-Dom' majur, eu am nimerit la un ied !
Tchas
"MOAB" <motherof...@aol.comMOAB> wrote in message
news:20040106215917...@mb-m17.aol.com...
> >From: "Tchas" Ar...@yahoo.com
>
> >In special cretinul absolut al
> >SCR-ului: Moboaba.
>
> Hi hi hi. Ai boala pe mine ba benzinare baaa, ba Gandhi baaaa, cum va zice
> doamna Clinton. Ha ha ha!
Paduke, nu esti suficient de important ca sa te urasc. A rotten shrimp, a
putrid banana peel, garbage, that's what you are. Vaca de Clinton o sa-si
ceara scuze de la dudele indiene.
Ma pis in rezervoru Trabantului tau, germ!
gogu
news:s5KKb.1411$Ub6....@bgtnsc04-news.ops.worldnet.att.net...
>
> "coren" <cor...@bezeqint.net> wrote in message
> news:btfifk$6kq2o$1...@ID-216277.news.uni-berlin.de...
> > "gogu" <gola...@NOSPAMyahoo.com> wrote
> >
> > > >
> > > > Sunt numai in "Romania Mica" vreo duzina de pravalii d'astea.
> > > > Am pus poza, in special ca sa vedeti firma scrisa in romaneste.
> > > > Ai dreptate, carnea de porc nu e kusher, da e gustoasa, baaa !
> > > > Si eu mananc. Am sa ajung in Iad.
> > > LOL
> > > Sigur!
> > > Si nu numai din cauza asta BOULE ;-)
> > Sper sa ajungi acolo cu mult inaintea mea, ca sa gust din coliva ta.
> Ce politeturi fine ai in tine, Corene! vad ca p-acilea toti isi ureaza unu
> altuia moarte cit mai grabnica. Ce pula mea s-a intimplat, hai?
> Cre'ca tu esti de vina. Dobitocii de serviciu Moabutu, Litru si Aspirator
> erau mai potoliti pina cind n-ai aparut tu cu urlete cazone, tonsori
> beatnice si mustati pe oala.
EXACT!
CURenul asta s-a dovedit a fi agitatorul cel mai mare si arhi-jidanul!
Si eu care-l credeam om cinstit si de treaba...
Asta a ajuns mai rau decit fredolone si ceilalti doi cacati de jidani.
Pacat...
Bine totusi ca cu aceasta ocazie si-a dat dihorul masca jos si s-a vazut ca
nu e nimic mai mult decit un jidan extremist de dreapta, un sustinator al
criminalului shopron si gastii lui. Si se dadea mare "pacifist" si liberal
(ca sa nu zic de stinga...) cretinul:-)))
Na, jidan prost, mincinos si cu doua fetze, ce mai vrei?:-)
--
http://www.romclub.4t.com/rabin.html
E' mai possibile, oh porco di un cane, che le avventure in codesto reame
debban risolversi tutte con grandi puttane!
F.d.A
gogu
news:btfifk$6kq2o$1...@ID-216277.news.uni-berlin.de...
> "gogu" <gola...@NOSPAMyahoo.com> wrote
>
> > >
> > > Sunt numai in "Romania Mica" vreo duzina de pravalii d'astea.
> > > Am pus poza, in special ca sa vedeti firma scrisa in romaneste.
> > > Ai dreptate, carnea de porc nu e kusher, da e gustoasa, baaa !
> > > Si eu mananc. Am sa ajung in Iad.
> > LOL
> > Sigur!
> > Si nu numai din cauza asta BOULE ;-)
> Sper sa ajungi acolo cu mult inaintea mea, ca sa gust din coliva ta.
LOL
Raspuns tipc fredolonesc ;-))))
Si la mai mare bre!
Cit pt cine ajunge primul, n-ai sa apuci tu sa vezi asa ceva ca sint cu mult
mai tinat deecit tine, zevzecule:-) (da bre, am "ascuns" citiva anisori din
ce v-am zis:-)).
Arata drumu si mai incolo vin si eu, numai c-o sa fim in tabere diferite: eu
in rai, tu in iad ;-)
gogu
Uite, vezi de ce zic ca esti un BOU si nu te prinzi cind ti-se vorbeste?
Nu *toti* Evreii din Salonic au ajuns pe Tera Santa ;-)
Dar BOU ai fost, BOU ai ramas ;-)
Culmea ca te crezi si "distept" :-)))
gogu
Burekia sau burekakia, nazistache!
Da, e grecesc asa ca un anti-Grec rasist ca tine nu trebuie sa manince:-)
MUIE la jidani!
Cinste Evreilor cumsecade!
gogu
Hehehe:-)))
Poate le maninci si habar n-ai ;-)
In rest, numai voi jidanii nazisti otraviti lumea, nu eu...
MUIE la jhidani ca CURen!
gogu
Vorba moshului sifilitic: hop si eu ;-)
coren
>
> Cit pt cine ajunge primul, n-ai sa apuci tu sa vezi asa ceva ca sint cu
mult
> mai tinat deecit tine, zevzecule:-) (da bre, am "ascuns" citiva anisori
din
> ce v-am zis:-)).
Stiu, ma, dar poate ai luat vreo sida de la arabi in vacanta.
> Arata drumu si mai incolo vin si eu, numai c-o sa fim in tabere diferite:
eu
> in rai, tu in iad ;-)
>
Sigur in rai, te asteapta 72 de fecioare ,cum ti-a promis seicu caruia sugi
pula.
coren
"gogu" <gola...@NOSPAMyahoo.com> wrote
>
> > E drept, si evreii de aici, veniti din Saloniki, au adus bucate grecesti
> > bune.
>
> Uite, vezi de ce zic ca esti un BOU si nu te prinzi cind ti-se vorbeste?
> Nu *toti* Evreii din Salonic au ajuns pe Tera Santa ;-)
> Dar BOU ai fost, BOU ai ramas ;-)
> Culmea ca te crezi si "distept" :-)))
>
Citeste bine, dihorule, am sris eu "toti" ?
coren
>
> Burekia sau burekakia, nazistache!
>
Burekia sunt bune, ma !
Burekakia sa mananci tu :)))
gogu
> "gogu" <gola...@NOSPAMyahoo.com> wrote
> >
> > Cit pt cine ajunge primul, n-ai sa apuci tu sa vezi asa ceva ca sint cu
> mult
> > mai tinat deecit tine, zevzecule:-) (da bre, am "ascuns" citiva anisori
> din
> > ce v-am zis:-)).
> Stiu, ma, dar poate ai luat vreo sida de la arabi in vacanta.
Vai, ce om "democrat" si ce etica "democrata" tovarashe ;-)))
Hai ca esti simpatic cum turbezi jidane:-)
> > Arata drumu si mai incolo vin si eu, numai c-o sa fim in tabere
diferite:
> eu
> > in rai, tu in iad ;-)
> Sigur in rai, te asteapta 72 de fecioare ,cum ti-a promis seicu caruia
sugi
> pula.
?
Eu mis Crestin Ortodocs bre jidanele, nu Arab ascuns ca tine;-)
MUIE la jidani ca tine!
Cinste Evreilor cumsecade!
gogu
Haidaideeee!
Tu esti PROSt sau doar te prefaci?:-)
Ba, tu chiar vrei sa-ti se spuna totul pe fatza?:-)))
Pune ultimii doi neuroni din capacina aia groasa de a ta sa functioneze, si
atunci poate intelegi unde bat ;-)
Iar asa cum esti BOU...
Ti-am batut apropoul de nu stiu cite ori, de nu stiu cite luni, dar tu
vitzel te duci, BOU te intorci:-)
Iti mai inchid si ochisorul, dar tu tot BOU:-)
Ia sa vedem daca te prinzi macar de data asta:-)
CACATULE:-)
gogu
E la fel baaaa BOULE:-)
Unu e alintativ!
Dar ce sa inteleaga un BOU ca tine:-)
Si tu sa maninci hara, haravacule :-)
MOAB
>Eu mis Crestin Ortodocs
Tu esti CRETIN Ortodox, sau adevarat:-)
Exista crestin ortodox si crestini ortodocsi.
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
MOAB
catre Gogu:
>Sigur in rai, te asteapta 72 de fecioare ,cum ti-a promis seicu caruia sugi
>pula.
Lui Gogu nu-i trebuie femei pentru ca e curist.
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
MOAB
>Compania lui Gogu, fiind pe camp, a ramas fara apa.
>-Ce-nseamna asta, Gogule ? Am ordonat "sugeti si beti" !
>-Dom' majur, eu am nimerit la un ied !
La un tzap cu coaiele pline de sperma. Hi hi hi!
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
MOAB
>Paduke, nu esti suficient de important ca sa te urasc.
Ti-am zis ca ma cred important? Eu traiesc foarte bine fara sa fiu "important".
>Vaca de Clinton o sa-si
>ceara scuze de la dudele indiene.
A si facut-o. Esti mai linistit acum?
>Ma pis in rezervoru Trabantului tau, germ!
>
Eu pun benzina de la self-service, nu dau ciubuc la pirliti ca tine.
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
T.M.C.
"coren" <cor...@bezeqint.net> schrieb im Newsbeitrag
news:btgb25$6rqj4$1...@ID-216277.news.uni-berlin.de...
Aia a fost berbecul cu amaroli si muie, nu ied-ul.
;-))
>
>
>
>
>
Tchas
"MOAB" <motherof...@aol.comMOAB> wrote in message
> >From: "Tchas" Ar...@yahoo.com
>
> >Paduke, nu esti suficient de important ca sa te urasc.
>
> Ti-am zis ca ma cred important? Eu traiesc foarte bine fara sa fiu
"important".
>
> >Vaca de Clinton o sa-si
> >ceara scuze de la dudele indiene.
>
> A si facut-o. Esti mai linistit acum?
>
> >Ma pis in rezervoru Trabantului tau, germ!
> >
>
> Eu pun benzina de la self-service, nu dau ciubuc la pirliti ca tine.
Pentru ca esti cacanar. Daca erai un domn adevarat ma lasai sa-ti verific si
uleiu. Dar ce vorbesc io! Trabantu merge cu ulei reciclat de la friteuze.
Iti schimbi uleiu la macdonald.
MOAB
>> Eu pun benzina de la self-service, nu dau ciubuc la pirliti ca tine.
>
>Pentru ca esti cacanar. Daca erai un domn adevarat ma lasai sa-ti verific si
>uleiu.
Sint domn cu cine merita.
Dar ce vorbesc io! Trabantu merge cu ulei reciclat de la friteuze.
>Iti schimbi uleiu la macdonald.
Nu am treaba cu "institutia" respectiva.
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
Tchas
"MOAB" <motherof...@aol.comMOAB> wrote in message
> >From: "Tchas" Ar...@yahoo.com
>
> >> Eu pun benzina de la self-service, nu dau ciubuc la pirliti ca tine.
> >
> >Pentru ca esti cacanar. Daca erai un domn adevarat ma lasai sa-ti verific
si
> >uleiu.
>
> Sint domn cu cine merita.
>
> Dar ce vorbesc io! Trabantu merge cu ulei reciclat de la friteuze.
> >Iti schimbi uleiu la macdonald.
>
> Nu am treaba cu "institutia" respectiva.
Burper Kinky atunci?
MOAB
>Burper Kinky atunci?
Au ulei?
http://www.strategypage.com/gallery/default.asp?target=moab.htm
coren
"Hreanu" <hre...@aol.com> wrote
> ION ANTONESCU: "De cānd eram īn īnchisoare am discutat cu nemtii tot
programul
> de guvernamānt"
> Reabilitarea stiintei istorice si a profesiunii de istoric trebuie sa
porneasca
> chiar de la temelie, cu editarea izvoarelor. In aceasta directie s-au si
facut
> importanti pasi īnainte, prin publicarea unor valoroase volume de
documente,
> datorate specialistilor de la Arhivele Nationale ale Romāniei, de la
Ministerul
> Afacerilor Externe, Institutul National pentru Studiul Totalitarismului,
> Institutul European pentru Cooperare Cultural-Stiintifica si din alte
> institutii de profil.
>
> Una dintre cele mai importante initiative a fost aceea de a se publica
> stenogramele sedintelor Consiliului de Ministri din timpul guvernarii
> Antonescu, primul volum vazānd lumina tiparului anul trecut, prin
stradaniile
> unui colectiv format din dr. Marcel-Dumitru Ciuca, dr. Aurelian Teodorescu
si
> Bogdan Florin Popovici. Un al doilea volum, acoperind perioada
ianuarie-martie
> 1941, se afla īntr-un stadiu avansat de pregatire, avānd acelasi grup de
> īngrijitori. Rasfoind sumarul acestui volum, atentia ne-a fost retinuta de
> cāteva documente, īntre care si stenograma sedintei Consiliului de Cabinet
din
> ziua de 7 februarie 1941, īn cadrul careia Ion Antonescu a prezenta
programul
> de reorganizare a vietii statului romān īn noua conjunctura creata prin
> reprimarea rebeliunii legionare din 21-24 ianuarie 1941. Pasaje din
aceasta
> stenograma au mai fost publicate (Evreii din Romānia īntre anii 1940-1944.
> Problema evreiasca īn stenogramele Consiliului de Ministri, vol. I, doc.
69),
> dar ele au retinut mai putin sau deloc atentia specialistilor. Unii si-au
> manifestat neīncrederea īn volumul amintit, motivānd ca fragmentele
publicate
> fusesera scoase din contexte si astfel s-a denaturat informatia pe care o
> contineau.
>
> Unul dintre pasaje ni se pare extrem de interesant si īndraznim sa credem
ca ne
> indica cu mai multa precizie sursa de inspiratie a "conducatorului"
statului
> romān īn abordarea anumitor aspecte ale politicii sale interne si externe.
> Discutānd problema viitoarei organizari sociale si economice a tarii,
generalul
> Ion Antonescu precizeaza ca una din masurile prioritare ale cabinetului
sau
> este aceea a "purificarii" societatii romānesti prin izolarea si apoi
> eliminarea minoritarilor, īn primul rānd evrei si tigani, din viata
sociala si
> economica a Romāniei.
>
> Dar sa facem loc pasajelor respective, amintind cititorilor ca titlul si
> subtitlurile care īnsotesc aceste fragmente ne apartin.
> Marian STEFAN
>
> "Cetatea jidoveasca" - un ghetou sui generis
>
> "...Generalul Ion Antonescu, conducatorul statului: A doua problema mare
este
> aceea a romānizarii. Suntem pe punctul de a face o lege care va stabili
bazele
> mari, principiale, ale romānizarii si etapele succesive īn care se va
exercita
> operatia, pentru ca eu nu īnteleg sa fac aceasta prin mijloace brutale, īn
mod
> revolutionar, ci īn etape succesive, īn mod evolutiv.
>
> Romānizarea aceasta are si ea doua aspecte: aspectul patrunderii
elementului
> romānesc īn viata economica a statului, īn mod progresiv si succesiv, asa
īncāt
> sa nu darāmam structura economica a statului si, cu vointa sau
inconstient, sa
> provocam o catastrofa economica. Deci, aici este toata delicatetea
problemei.
> Este apoi aspectul celalalt, al purificarii atmosferei de elemente
iudaice.
> Daca timpurile ar fi normale, eu as proceda īn mod normal, la eliminarea
din
> statul romān, īn masa, a elementelor evreiesti, adica la izgonirea lor
peste
> granita. Dar astazi nu pot s-o fac. Neuman nu pot sa fiu. N-am unde sa-i
trimit
> si nici nu pot sa-i las sa moara de foame. Si atunci, problema aceasta o
> īntrevad sub un aspect cu totul special, adaptat la situatia
internationala de
> azi. Dl. ministru [Mihai] Antonescu are instructiuni precise īn aceasta
> privinta. Trebuie sa studiem, si pentru orasele de provincie si pentru
> Capitala, rezolvarea acestei probleme.
>
> In Capitala vreau sa fac un cartier pur evreiesc, ale carui limite se vor
fixa
> ulterior, dar ale carui axe sunt trasate de jidani, caci este axa
Vacaresti si
> axa Dudesti, si unde, īn timp de doi ani, tot ce este evreu īn Capitala
trebuie
> sa intre īn aceasta cetate jidoveasca si tot ce este romān va trebui sa
iasa.
> Atunci, jidanii vor putea sa traiasca īn mediul lor, cu comertul lor, cu
> sinagogile lor etc., pāna cānd vor veni timpuri linistite, cānd īi vom
trece
> peste granita, īn regiunile care se vor fixa ulterior. Dar aceasta este o
> problema pe care nu poate s-o rezolve neamul romānesc singur, ci care se
> īnlantuieste īn spatiul continental si intercontinental si vom vedea ce
solutie
> se poate da acestei probleme, cu timpul.
>
> Eu vreau sa va spun numai unde vreau sa ajung īn aceasta privinta. Prin
urmare,
> structura juridica ce se va face va tine socoteala si de acest principiu.
>
> Pentru Moldova, tārgurile le vom trata īntr-un fel am dat deja
instructiuni ,
> iar orasele le vom trata, īn mic, ca la Bucuresti. Trebuie studiate
orasele īn
> care sunt evrei multi, ca Focsani, Iasi, Galati, Bacau, Roman, Falticeni
etc.
> Cu timpul, poate sa se aduca jidani din tārguri si sa fie īngramaditi īn
> anumite centre.
>
> Eu va dau deci acest cadru, pentru ca trebuie sa-l fixati si sa gasiti
bazele
> juridice, ca sa iesim din situatia de azi. Nu mai vreau aceasta
promiscuitate
> īntre jidani si romāni. Jidanii sa se concentreze, sa traiasca īntre ei,
sa
> faca negot; nu ma amestec. Vor avea de platit taxele respective statului,
> pentru ca statul sa traga foloase cāt mai mari. Tot ce voi lua din
comertul
> evreiesc nu voi confisca, ci voi rasplati īntr-o masura oarecare si, īn
5-10
> ani, tot comertul acesta trebuie sa intre īn māini romānesti. Daca se va
putea
> mai repede, cu atāt mai bine. Acesta este al doilea aspect al
problemei..."
>
> Satele tiganesti din Baltile Dunarii
>
> "Un al treilea aspect, foarte dureros, al vietii oraselor noastre īl
reprezinta
> mahalalele, si aceasta este o problema care priveste Ministerul de
Interne,
> īmpreuna cu Primaria.
>
> Din timpuri īndepartate, de cānd s-a desfiintat robia, si mai ales dupa
razboi,
> a fost o invazie a tuturor tiganilor si a tuturor elementelor slabe de la
sate.
> Tot ce nu era capabil la sate sa duca o munca grea a venit la oras, unde,
prin
> diferite mijloace, īsi cāstiga existenta, fara sa munceasca. De aceea, īn
> īmprejurimile Bucurestilor s-au creat mahalale infectate de oameni fara
> capatāi, care ati vazut cum au inundat īn strada zilele trecute, cānd a
fost
> rebeliunea. Au comis jafuri si erau pe punctul sa dea statul peste cap,
daca nu
> era energie.
>
> Toti tiganii din Bucuresti trebuie scosi. Dar īnainte de a-i scoate,
trebuie sa
> ne gāndim unde īi ducem si ce facem cu ei. Solutia ar fi sa asteptam pāna
se
> asaneaza Baltile Dunarii, ca sa facem sate tiganesti acolo si sa-i ocupam
cu
> pescuitul etc. Pāna atunci, trebuie īnsa mult timp.
>
> O alta solutie este sa intram īn tratative cu proprietarii mari. n
Baragan,
> totdeauna a fost lipsa de brate de munca. Sa construim aceste sate, nu
> definitiv, dar sa facem niste case si baraci, organizatie sanitara,
comert,
> cārciumi etc. Sa facem o statistica a lor si-i ridicam odata, īn masa,
si-i
> ducem īn acele sate. Facem trei-patru sate, de cāte 5-600 familii, si
instalam
> acolo gardieni īmprejurul lor, sa nu poata sa iasa. Ei īsi traiesc viata
acolo
> si gasesc de munca acolo.
>
> O alta problema capitala este a strainilor care s-au aciuat aici, ungurii
īn
> special. Marea majoritate a celor iesiti īn strada [la rebeliunea
legionara] au
> fost acestia. Inainte erau peste 40 000 de unguri īn Bucuresti, care era
al
> doilea oras, dupa Budapesta, cu cel mai mare numar de unguri. Toti acestia
> trebuiesc identificati si apoi luati din Bucuresti. Prefer o criza de
servitori
> īn Bucuresti, decāt sa continuam sa traim īn situatia aceasta.
>
> A treia categorie sunt taranii, care, din diferite sate din Ilfov si de
mai
> departe, s-au instalat pe la mahalale. Trebuie facuta o statistica si a
> acestora. Profita, d-le ministru de Interne, de recensamānt si, īn
paralel,
> discuta cu dl. Pana [subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii si
> Domeniilor], sa īncepem sa construim aceste sate. Fac sacrificii din
bugetul
> statului, ca sa degajez Bucurestiul, iar locurile ramase libere le asanam
si
> facem cu ele scoli si alte lucruri de care au nevoie Bucurestii.
Bineīnteles,
> printre acesti tigani [se refera, probabil, tot la tarani] sunt si
muncitori.
> Pe acestia īi lasam. Dar majoritatea nu se stie din ce traiesc.
>
> Dar aceasta problema nu se pune numai pentru Bucuresti, ci si pentru alte
> orase, īn special din Muntenia, ca Pitesti, Ploiesti, Tārgoviste, asa
īncāt
> problema trebuie atacata, cu prilejul recensamāntului si, īn special, la
orase
> trebuie stabilit ce minoritari au patruns, taranii veniti recent si
tiganii, ca
> sa putem sa-i scoatem. Este o problema care trebuie pregatita īn cele mai
mici
> amanunte..."
>
> O precizare
>
> O face Antonescu īnsusi, īn cadrul aceleiasi sedinte a Consiliului de
Cabinet
> din 7 februarie 1941.
>
> Atāt īn timpul interogatoriilor care au precedat procesul din mai 1946
(Magazin
> istoric, nr. 1-2, 4/1998), dar si īn alte īmprejurari, maresalul Antonescu
a
> evitat sa furnizeze detalii despre relatiile sale cu germanii īnainte de
> preluarea puterii, īn septembrie 1940. Astfel, el a recunoscut o
īntrevedere
> nesemnificativa cu ziarista spioana Edith von Koller, īn iulie 1940, si o
> convorbire cu colonelul Alfred Gerstenberg, reprezentant al lui Goering (1
> septembrie 1940); a recunoscut si faptul ca el īnsusi, īn cursul zilei de
5
> septembrie, s-a prezentat la sediul Legatiei Germaniei din Bucuresti, spre
a-l
> informa pe ministrul W. Fabricius despre faptul ca ceruse abdicarea
regelui
> Carol II1. Exista īnsa si afirmatii ale unor contemporani ca Antonescu
avusese
> contacte repetate cu reprezentanti ai Germaniei si īn timpul detentiei
sale la
> manastirea Bistrita. n ce au constat aceste contacte si ce continut au
avut ele
> nu s-a putut stabili cu precizie īnca. Surprinzator, deoarece Antonescu a
fost
> destul de explicit si īn aceasta privinta. Iata ce raspundea el
generalului Gh.
> Potopeanu, ministrul Economiei Nationale, care solicitase unele lamuriri
īn
> legatura cu eliminarea capitalului strain din economia romāneasca:
>
> "... Iti voi da eu principiile. De cānd eram īn īnchisoare [la manastirea
> Bistrita], am discutat cu nemtii tot programul de guvernamānt si toate
> principiile de baza al viitorului stat romānesc, principii de baza īn
special
> īn domeniul economic. Principiile puse atunci si acceptate, tratativele au
fost
> duse prin intermediul d-lui ministru [Mihai] Antonescu, care venea īn
fiecare
> duminica la Bistrita principii pe care le-am discutat si eu la Berlin [cu
> prilejul vizitei din 22-24 noiembrie 1940] si care au fost acceptate īn
mod
> integral, au fost urmatoarele:
> 1) Nu alterez fondul avutiilor romānesti;
> 2) Romānizez viata economica a statului romān.
> Vasazica, nu alterez fondul bogatiilor romānesti. n aceasta intra tot, si
> carbunele, si petrolul, si gazul metan etc. [subl. ns.].
> Al doilea principiu: romānizez viata economica a statului romān. Dar
gonind
> capitalul evreiesc si capitalul strain, nu suntem īn stare sa ocupam īn
> īntregime, pentru ca nu avem capitalul si tehnicienii necesari... Acest
vid
> care ramāne si pe care nu-l pot umple, fiindca nu am posibilitatile
necesare,
> īl tin la dispozitia Germaniei, cu respectarea principiului ca sa am
> posibilitatea de a fi conducatorul oricarei actiuni economice. Eu dictez
īn
> viata economica a statului romān, deci īn fiecare compartiment, ca si īn
> ansamblul unor compartimente de productie, eu trebuie sa am 50 plus unu la
> suta, ca sa am conducerea...
gogu
news:btn2hs$969uo$1...@ID-216277.news.uni-berlin.de...
> Ce deosebire e intre el si nazisti, carora le-a vandut tara ?
Probabil nici una!
Cum nu e nici o diferenta intre un NAZIST ca tine si cu Hitler sau Goebels
sau fredy-cacatul!
JIGODIE orinara NAZISTA ce esti!
MUIE la jidani!
Cinste Evreilor cumsecade!
--
http://www.romclub.4t.com/rabin.html
E' mai possibile, oh porco di un cane, che le avventure in codesto reame
debban risolversi tutte con grandi puttane!
F.d.A
>
coren
>
> JIGODIE orinara NAZISTA ce esti!
>
> Cinste Grecilor cumsecade!
>
> E' mai possibile, oh porco di un cane, che le avventure in codesto reame
> debban risolversi tutte con grandi puttane!
> F.d.A
LA PUTA MADRE QUE TE PARIO !
gogu
> "gogu" <gola...@NOSPAMyahoo.com> wrote
> >
> > JIGODIE orinara NAZISTA ce esti!
> >
> > Cinste Evreilor cumsecade!
> >
> > E' mai possibile, oh porco di un cane, che le avventure in codesto reame
> > debban risolversi tutte con grandi puttane!
> > F.d.A
>
> LA PUTA MADRE QUE TE PARIO !
LOL
Robotzelul raspunde cum asteptam la buton :-)))
Si ca un adevarat "democrat":-)))
LOL
Bravo nazistache, si la mai mare!
Miine sa devii si fredy:-)))
MUIE la jidani!
Cinste Evreilor cumsecade!
Apropo!
De ce iti este FRICA sa raspunzi la ce te intreb si eviti ca un CACAT?:-)
--
http://www.romclub.4t.com/rabin.html