odata, pa vremuri, dupe ce fericirea coborara asupra romanii pa aripili
divizii horea, closhka si varvara, in vazlui incepu o efervezcentza
novatoare. adica inoitoare. adica un fel da alergatura dupe'ali gurii.
la marginea targului traiea, din te miri ce, o famelie numeroasa.
taica neatza, capu la famelie, nu shtiea pa un'sa mai scoata cameshiea.
si, deci, hotarara iel, inpreuna cu cosoarta, sa mai reduca numeru
dependentzilor din juru masutzii rotunde, pa trei kishere, din
bucatariea da vara/iearna.
sa nu mai lungim aceasta introducere, deci, chemara taica neatza pi
fishoru al mai rasarit, rasfatzat da vecinatate cu numili da
goguneatza(gogul lu neatza), si'i puse'n vedere, rashpicat, sa faca
shio fashi sa reduca numaru invitatzilor la cina. intzelegand ca'i
dadusera tulei la cur si ca'i tinpu s'o iea din loc, goguneatza merse
la sfatuire cu leatu lui. cum si prin veshini sa daduse aceieashi
somatzie, o gashca da f'o juma da duzina s'adunara in fundu gradinii
matushii valvara. si supt un nuc, sa tzinura mare sfat. in concluze,
hotarara flecaii noshtrii ca le'a venit vremea si ie cazu s'o iea
care'ncotro. cei mai multzi optara pentru bukale unde sa'nfintzase
itebeu. goguneatza lu taica neatza, presimtzind perikolili unui orashi
mare si plin da primejdii si sperieat da calatoriea pa capacu
trenurilor(sarma, baaa !), vota inpotriva mishkarii pa kefere. deci, in
tinp ce pretenii da inaltzat zmauu si zguduit gogul o loara spre
kapitala, iel hotar^ barbateshte: go west young man. fara sa mai pearza
mult tinp, trecu pala pretena lui nutzi, cea care'l si trecuse'n randu
barbatzilor. si hotarara iei sa iea drumu vestului. urmare, dadura fuga
pala cashili lor si'si facura straitzili da drum. proaspat apsolvent a
patru clase primare, goguneatza puse'n streaitza, printe izmene si
opinshi, si tzertificatu da apsovire a shkoli primare.
si'n zori da zioa, dis da dimineatza( cum bine'a ievidentzieat momentu
maistru progiea) o loara peptishi spre vest.
sic tranzit gloriea mundii, adic'asiea trecura gogu muntzii. alturi cu
nutzi. zioa mergea, noapte dormea. si pan's'adoarma mai sa dadea'n
dragoste.
drumu lung, kimiru gol. deci mai fura iei nevoitzi sa mai opreasca pa
ici si colo sa mai sparg'un lemn, sa mai mature-o curte, sa mai faca
oarice munci pentru un codru da pane.
si seara, mai intai dragostea. deci, dupe f'o cateva luni bune, cu
okinshili toshiti da mers si cu burtzili goale (vorba vine ca lu nutzi,
deshi'i chioraiea matzili, i sa tat unfla burta...), dadura'n buzili
orashului fagaduintzii, promis landu, adica orashu stalin. adica'shi
vazura visu cu okii taman cand incepuse sa cada zapezili si sa cante
vivaldi la poalili tanpii. si cum orashiu tatucului ierea dejea plin da
s^rme(no harm intended, numa figura da still), nu le fura greu sa
gaseasca da lucru. la proaspat infintzata fabrica da autocamioane zis
steagu roshu. amandoi angajatzi la iutzieala la sectziea nasa. i s'a
zis sectziea nasa pen'ca direktoru, aspsolvent al cacademii da inalte
shtintze injinarashti din mosku, cu acshent poruski, le'a zis
lucratorilor: toati camioanili da iease pa poarta fabricii sa fie luna
!
pa scurt, primira garsonera da serviciu si nutzi dadu nashtere, pa patu
nou, cu somiera, unui brashovean da toata frumusetzea. si cum micu
brashovean ierea hazliu da mic, a fost polocrit golaneatza. adica
golanelu lu neatza. aci tre'sa fac o paranteza si sa va reamintesc ca
numilli da famelie le ierea neatza. in acte, puiu va fi numit petrica
neatza.
sfarshitu capitolului unu
capitolu doi sa va intitula la poalili tanpii si sa va ocupa da
copilariea marelui om in devenire, cel care va trece print'o intreaga
containerieada in drum spre vest. go west young man devenise inboldu si
lozinka famelii. deci sa nu anticipam prea mult, ie vorba da periplu
unui tanp...asta, brashovean spre culmili culturii, spre toronto.
si dan cand in cand va vom reaminti da frumoasili caderi da zapezi dala
brashov si ce frumos canta vivaldi pa supt tanpa. zau dak va mint.
pa curand.