Articol: Basmele si analiza scenariului

8 views
Skip to first unread message

Administrare Psihoterapie Net Timisoara

unread,
Jun 17, 2008, 5:41:00 PM6/17/08
to PSI- Psihoterapie Net TIMISOARA
Articol
Basmele si analiza scenariului

Oana Maria Popescu


Basmele ajuta la inocularea normelor societatii in mintea copilului la
modul constient, dar la nivel subconstient pot furniza roluri, locatii
si orare atractive si stereotipe pentru un scenariu de viata
defectuos.
Analiza structurala a scenariului este bazata pe Matricea Scenariilor
a lui Steiner.
Drama poate fi analizata ca schimbari ale rolului si locatiei intr-un
continuum al timpului. Intensitatea dramei este influentata de numarul
de permutari intr-o perioada de timp (Viteza Scenariului) si
contrastul dintre pozitiile permutate (Gama Scnariului). O viteza si o
gama scazute inseamna plictiseala. Momentul fiecarei permutari variaza
independent, de la supriza la suspans.
Asa cum analiza starilor eului este o parte a analizei tranzactionale
structurale, analiza rolului este o parte a analizei jocului si
scenariilor, in definirea identitatilor implicate in actiune. Sloganul
de pe tricoul unui om poate reprezenta sloganul scenariului sau. Cu
ajutorul acestui slogan se poate determina, adesea printr-o intrebare
indirecta, ce rol joaca in viata.
Presoana care "traieste intr-un scenariu" a simplificat de obicei
vederea asupra lumii cu un minimum de personaje dramatice. Diagrama
rolurilor furnizeaza un mijloc de fixare a unui numar prestabilit de
identitati cheie vizualizate in terapie. Cand o persoana cunoaste care
a fost "basmul sau preferat" rolurile cheie pot fi asezate in cerc si
apoi se distribuie rolurile in viata. Mai putin frecvent acest lucru
poate functiona si invers, si povestea clasica gasita se potriveste cu
rolurile. Aceasta imagine in circumscrierea actiunii are o utilitate
similara cu analiza jocului.
Unele persoane pot prezenta semne de manierism a unora din acestea la
un moment dat. Regula schimbarii rolurilor este aceeasi ca si in
analiza jocului, unde intr-un anumit moment o persoana joaca "cu toate
cartile din joc", si analiza visului unde "fiecare persoana din vis
este cel ce viseaza". Tratamentul nu poate fi complet pana nu este
analizata pozitia persoanei in fiecare rol.
In analiza dramei sunt suficiente trei roluri pentru a infatisa
miscarile emotionale care sunt drame. Aceste roluri de actiune, spre
deosebire de rolurile de identitate la care ne-am referit inainte,
sunt Persecutorul, Salvatorul si Victima. Drama incepe cand aceste
roluri sunt stabilite sau anticipate de public. Nu exista drama fara o
schimbare a rolurilor. In urmatoarele trei exemple se poate urmari
permutarea rolurilor.
In "Cantaretul din flaut" eroul incepe ca Salvator al orasului si
Presecutor al sobolanilor, apoi devine Victima a inselaciunii
Persecutorului primar (care nu-i plateste onorariul) si ca razbunare
devine Persecutor al copiiilor din oras. Primarul se schimba din
Victima (a sobolanilor) in Salvator (angajandu-l pe cantaret), in
Persecutor (dubla schimbare), in Victima (copiii lui mor). Copiii se
schimba din Victime Persecutate (sobolanii) in Victime Salvate, in
Victime Presecutate de Salvatorul lor (contrast crescut).
In " Scufita Rosie" eroina incepe ca Slavator (mancare si companie
pentru bunica si prietenie si instructiuni pentru lup). In schimbarea
de suspans ea devine Victima pentru Persecutorul lup , care intr-o
schimbare neasteptata este Victima a padurarului Persecutor, care in
acest act joaca doua roluri deodata (viteza crescuta), de asemenea
Salveaza pe Scufita Rosie si pe bunica. Intr-o versiune a povestii,
Scufita Rosie, jucand toate trei rolurile, se transforma in Persecutor
indesand pietre in burta lupului impreuna cu padurarul.
In " Cenusareasa" eroina se transforma din Victima dublu Persecutata
(mama si surorile vitrege) in Victima triplu Salvata (zana ursitoare,
apoi soarecii, apoi printul) si din nou in Victima Persecutata (dupa
miezul noptii), apoi Victima Salvata din nou. O analiza bruta a
intensitatii dramei pentru ea, prin totalizarea transformarilor, ne da
un numar de 8 transformari.
Drama se compara cu jocurile tranzactionale, dar drama are un numar
mai mare de evenimente, un numar mai mare de permutari per eveniment
si o persoana adesea joaca doua sau trei roluri odata. Jocurile sunt
mai simple si exista o miscare majora, de exemplu in "eu doar incerc
sa te ajut" (I'm only trying to help you"); exista doar o rotatie in
sens opus acelor de ceasornic in triunghiul dramatic. Victima devine
Persecutor si Salvatorul devine Noua Victima.
Diagrama locatiei simplifica miscarile de locatie prin vectorul axei
majore Aproape si Departe care au subdiviziuni in Inchis si Deschis,
in Public si Privat (spatiu). Drama este mutarea locatiei, si este
intensificata de Gama Scenariului (de la casa la sala de bal a
castelului, de la Rascruce de Vanturi in China, din curtea din fata in
Oz) si Viteza Scenariului (aventurile in schimbare ale lui Pinocchio,
Ulise, etc).
Multi alti factori pot fi adaugati pentru a creste gradul de contrast
precum si pentru a intensifica drama rolurilor, cum ar fi momentul
zilei, anotimpul, temperatura, nivelul zgomotului, lumina,
dimensiunile, simbolurile inconstiente, etc. China si peisajul joaca
un rol important in romanele istorice care arata transformari ale
personajului odata cu transformarile istoriei.
In terapie diagrama locatiei poate fi folosita pentru a ilustra vizual
schimbarile de locatie facute de o persoana, si cateodata pentru
comparatie cu altele. Poate fi util pentru a arata tiparele de
calatorie ale unei persoane si a le asemana cu tiparele scenariului.
Multe povesti clasice au tipare de tip Odisee care includ multe
calatorii, in timp ce altele au perioade lungi de somn fara nici o
calatorie, cum este "Frumoasa din padurea adormita".
Structurarea spatiului, ca si a timpului, poate fi utila in mod
similar. Vizual ilustreaza opt preferinte posibile si arata unde-si
petrece timpul o persoana. Pentru tiparul unui scenariu, scena
sfarsitului tragic al cuiva poate fi localizata dinainte si o
"calatorie a scenariului" poate fi evitata.
Schimbarile in spatiile vietii pot duce la schimbari semnificative. Se
pot stabili decizii importante in viata intrand in noi localizari ale
scenariului, cum ar fi o slujba noua, o casa noua, o vacanta sau
intrarea in terapie. Schimbarile de spatiu pot duce insa si la
anxietate de separatie sau anxietate de sosire, adesea cu semnificatie
pentru scenariu.
Interpretarile referitoare la camera in care locuieste o persoana din
punct de vedere psihologic, cu imaginatia si concretizarea realitatii,
a fost multa vreme o parte a tehnicilor terapeutice in analiza
tranzactionala. Oamenii isi pot cara camerele din scenariu dupa ei,
ducand la lucruri cum sunt conferinte publice in dormitor, vorbitul in
baie singur, etc. Injunctiile parentale pot influenta aceste lucruri,
de exemplu: " Nu-ti parasi niciodata casa" si " Fii in doua locuri
deodata". Intr-un caz un om care era prietenos si cald in birou era
rece si distant pe coridor si s-a descoperit ca a crescut intr-o
garsoniera cu mama lui, iar coridoarele erau " teritoriul nimanui", pe
masura ce in viata s-a mutat dintr-o camera calduroasa in alta.
Un copil este expus la mituri influente, basme si povestiri clasice
intr-un mod care difera de la o familie la alta si de la o cultura la
alta. Culturile difera nu numai prin selectia naturala a povestilor
populare care sunt spuse si tiparite, dar si in versiunile disponibile
ale acestor povesti. De exemplu " Cenusareasa" si " Scufita Rosie" au
mai mult de 6 finaluri artificiale diferite. O mama care citeste
povestea copilului ei are posibilitatea de a alege versiuni fericite,
triste, violente, lipsite de autenticitate, etc. varsta si starea
civila a mamei sau preferinta pentru copil ii pot influenta alegerea.
Multe povesti includ " a scapa de copil pentru un timp" indicand ca ar
putea fi terapeutice pentru mama, un mod de comunicare cu copiii, si
ele trec de la o generatie la alta atat datorita preferintei mamei cat
si a copilului. Cititorii furnizeaza copilului un rol din scenariu.
Uneori o persoana nu-si poate aminti povestea preferata din copilarie,
dar mama acelei persoane isi va aminti cu siguranta.
Matricea scenariului a fost folosita pentru urmarirea permisiunilor
parentale si injunctiilor. Zambetul cald al mamei poate insemna
"acesta esti tu" si poate adauga un " Nu gandi- Fii Cenusareasa" in
matricea scenariului. In spiritul amuzamentului si al contractului
"Hai sa ne prefacem" dintre copil si mama, pot apare importante
injunctii: "Nu gandi", cum ar fi : "Nu observa personajele minore",
"Nu acorda atentie finalului"( Pay-off), si "Treci prin asta iar si
iar". Basmul este foarte eficace si "prinde" daca reitereaza "mitul
familiei" din jurul copilului si daca furnizeaza matricea timpului
longitudinal pentru injunctia care trebuie indeplinita.
Uneori mama si copilul pot sa nu vada morala povestii si pot face un
contract ca rolurile minore sunt mai atractive decat cele ale eroului/
eroinei.
Din toate aceste motive basmele pe care le spunem copiiilor nostri si
mai ales modul in care le spunem le poate influenta decisiv "scenariul
de viata".
Reply all
Reply to author
Forward
0 new messages