Dincolo de istorie

[PNTCD]

http://www.monitorfg.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2069:dincolo-de-istorie&catid=43:tiri-locale&Itemid=29


,,Va fi altfel în viitor? Într-un viitor apropiat nici într-un caz. Am
povestit despre lupta si jertfa unor tineri de acum 50 de ani, dintr-
un colt de tarã: Tara Fãgãrasului. Vor fi întelesi de cei din ziua de
azi? Asemenea iluzii nu-mi fac. Pentru majoritatea contemporanilor,
acestea sînt probleme care nu intereseazã. O stiam de mult. Le-au
stiut si cei care au murit luptînd. Acei ce au murit cu cei ce mai
trãim îngenunchem în fata vesnicei Românii, rugîndu-ne: Mamã tarã,
iartã-ne cã am cutezat sã luptãm si sã murim pentru tine. Putini,
foarte putini ne vor întelege, ne vor iubi si vor relua lupta noastrã
pierdutã, ca sã meargã spre biruintã" - Ion Gavrilã Ogoranu


Comemorarea eroilor Rezistentei anticomuniste din Tara
Fãgãrasului s-a dessfãsurat în zilele de 24 si 25 iulie 2010 la
Mãnãstirea Brânconveanu de la Sâmbãta de Sus. Este al 16-lea an
consecutiv în care are loc acest eveniment la Crucea edificatã în
memoria luptãtorilor anticomunisti din Tara Fãgãrasului. A devenit o
traditie ca în prima duminicã dupã sãrbãtoarea Sfântului Prooroc Ilie
sã fie pomeniti eroii la Cruce. Spre deosebire de ceilalti ani, în
iulie 2010, manifestarea s-a desfãsurat pe parcursul a douã zile.
Sîmbãtã, 24 iulie a fost organizat Simpozionul ,,Rezistenta nationalã
anticomunistã", iar duminicã ,,Parastasul eroilor anticomunisti".
Organizatorii evenimentului au fost: Partidul pentru Patrie prin
presedintele executiv Coriolan Baciu (Alba Iulia), secretarul Florin
Dobrescu (Bucuresti), vicepresedinte Cãtãlin Beldechi (Victoria),
Monitorul de Fãgãras prin Lucia Baki, AFDPR Fãgãras prin Ioan Bucelea
si Mãnãstirea Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus prin staretul pr.
Ilarion Urs. Conducerea PP a realizat si o miniexpozitie cu
fotografiile luptãtorilor din Muntii Fãgãrasului pe care a expus-o în
Galeriile brâncovenesti.


Prima zi a manifestãrii


Invitatii si participantii la eveniment au sosit încã de vineri
dupã masa. Din toate zonele tãrii au tinut sã ajungã la Mãnãstirea
Brâncoveanu supravietuitori ai gulagului comunist, urmasi ai
luptãtorilor anticomunisti, istorici, tineri, fosti detinuti politici
sau persecutati ai securitãtii comuniste. Cu multã amabilitate
stãretia Mãnãstirii Brâncoveanu a oferit organizatorilor spatii de
cazare si masã pentru cei peste 100 de participanti sositi din toatã
tara si din Basarabia. Sîmbãtã, începînd cu ora 11.00, programul
manifestãrii s-a desfãsurat în Aula Academiei de la Sâmbãta. Programul
a început cu proiectia filmului ,,Portretul lupttorului la tinerete".
Dupã care s-a desfãsurat simpozionul cu tema ,,Rezistenta nationalã
anticomunistã". În cadrul simpozionului au fost lansate si editiile
noi, (a doua) a volumelor I si II din seria ,,Brazii se frîng, dar nu
se îndoiesc" ale lui Ion Gavrilã Ogoranu. Dupã care a fost prezentatã
Fundatia ,,Ion Gavrilã Ogoranu" care a fost înfiintatã recent. Au fost
invitati reprezentantii tuturor partidelor politice din judetul
Brasov, autoritãti locale si judetene. Au onorat cu prezenta si au
sustinut alocutiuni reprezentantii PNT-CD, AFDPR, FFDPR, PP. Octav
Bjoza, presedintele AFDPR, a vorbit despre gulagul comunist si de
suferintele românilor în închisorile si lagãrele comuniste. Bjoza a
criticat dur regimurile perindate la conducerea tãrii dupã 1990 si
care au dus România la dezastru, afirmînd cã ,,în fotolii comode stau
tot fostii comunisti, cei care i-au persecutat pe detinutii politici
si care au acum cele mai nesimtite pensii". Presedintele Federaiei
Fostilor Detinuti Politic , Iulian Constantin, a vorbit despre
necesitatea renasterii miscãrii de rezistentã nationalã, asa cum a
fost Miscarea Legionarã, singura care ar putea salva tara bazîndu-se
pe credintã, patriotism sisimtire nationalã. Virgil Totoescu,
presedintele Partidului pentru Patrie, a vorbit despre cauzele care au
dus la situatia actualã a românilor si a expus principalele
modalitãti, în opinia sa, care pot redresa natia românã. Totoescu
originar din Suceava a fost închis în închisorile comuniste timp de 17
ani. Pompiliu Manea, profesor universitar de la Universitatea din Cluj
Napoca, a adus un elogiu luptãtorului anticomunist Ion Gavrilã
Ogoranu. Din Basarabia a vorbit Ion Gârbu, doctor în fizicã atomicã,
fost luptãtor anticomunist, despre suferintele fratilor de peste Prut.
Dumitru Comsa, localnic din Cincu stabilit la Bucuresti, fost luptãtor
anticomunist, supravietuitor al închisorilor comuniste, a vorbit
despre suferintele fãgãrãsenilor în fata tãvãlugului bolsevic. Petre
Petre de la Buzãu a relatat despre lupta localnicilor în Muntii
Buzãului, despre rezistenta opusã de grupul din care a fãcut parte si
el. Presedintele PNTCD Brasov, Remus Daniel Veres a vorbit celor
prezenti. ,,Vã mãrturisesc cã îmi vine foarte greu sã mai pot spune
ceva dupã vizionarea filmului. Am realizat cît de mic sînt în fata
acestor oameni care s-au jertfit, multi dintre ei în floarea vîrstei,
pentru ca noi astãzi,aici, sã le putem cinsti memoria fãrã a fi
arestati, încarcerati sau ucisi. Aduc omagiul meu si al PNTCD acelor
tãrãnisti din mîndra Tarã a Fãgãrasului care au ales suferinta sau
moartea în locul umilintei sau trãdãrii crezului crestinesc..." A
încheiat cu poezia sa ,, Tinerete de erou".


Lansare de carte


Volumele I si II din seria ,,Brazii se frîng, dar nu se îndoiesc"
au iesit recent de sub tipar. Coriolan Baciu, presedintele executiv al
PP si unuldintre apropiatii autorului, a fost cel care s-a ocupat de
reedtarea lor la editura Marisit din Baia Mare. ,,...Priveam la
bãtrînul de 82 de ani, încã verde, cu privirea de un albastru
pãtrunzãtor, ..., si nu conteneam exercitiul de admiratie fatã de
extraordinara potrivire a omului cu destinul în deja cunoscuta
îmbinare de vitejie si întelepciune a eroului, dar si de miraculoasele
întorsãturi ale sortii cãrora le-a fost supus. Ion Gavrilã, la fel ca
în ultimii 16 ani, scria. Scria cu constiinta cã misiunea sa de
luptãtor pentru credintã si pentru neam nu va fi completã pînã cînd nu
va termina de mãrturisit înteaga epopee a luptei tragice a cîtorva
generatii de tineri viteji împotriva terorii si represiunii exercitate
de cãtre regimul comunist instaurat prin forta ocupatiei socvietice în
România anilor '40. ...Îmi rãmîne cu mare emotie amintirea acestor
oameni ale cãror destine au fost tragice si eroice în acelasi timp,
dar care si-au asumat fãrã nicio rezervã aceste destine si s-au
ridicat cu prisosintã la înãltimea lor. Sînt sigur cã peste ani
scrierile lui Ion Gvrilã Ogoranu vor reprezenta surse de inspiratie
pentru alti creatori, iar lupta lor va fi consemnatã în istoria
neamului ca fiind ,,lupta cea dreaptã" a scris Coriolan Baciu în
aceastã nouã editie a volumelor.
A fost prezentat si volumul ,,Personalitãti din Tara Fãgãrasului"
editat de Editura Mesagerul de Fãgãras scris de Ioan Grecu, Ioan
Funariu si Lucia Baki Nicoarã. Fundatia ,,Ion Gavrilã Ogoranu" a fost
prezentatã de Coriolan Baciu, Florin Dobrescu si Lucia Baki, cei care
fac parte din conducerea acesteia. Înfiintarea fundatiei a fost
salutatã de toti participantii prezenti la simpozion. Cu aceastã
ocazie s-a vorbit despre eroul Ion Gavrilã Ogoranu si despre
personalitatea acestuia. De asemenea, au fost aduse propuneri pentru
actiunile pe care fundatia le poate organiza în viitor. Începînd de
anul viitor, manifestarea de la Cruce va fi organizatã de aceastã
fundatie.

Parastasul de la Cruce


Duminicã dupã liturghia de la mãnãstire, preotii si cãlugãrii
locasului de cult au oficiat slujba de pomenire în fata monumentului
pe care sînt încrustate numele luptãtorilor anticomunisti din Tara
Fãgãrasului. Sute de persoane au asistat la comemorare si au
cîntat ,,Vesnica pomenire". Familiile luptãtorilor din Muntii
Fãgãrasului i-au pomenit pe cei dragi dupã obiceiul locului. Pãrintele
Bogdan de la Sibiu, ca în fiecare an, a predicat celor przenti si a
rostit numele celor care nu mai sînt printre noi si care se încearcã
sã se uite: Zelea Codreanu, Nicolae Petrascu, Nistor Chioreanu, Ion
Mota, Vasile Marin, Virgil Mateias, Ion Gavrilã Ogoranu, Ion Halmaghi,
Olipiu Borzea, etc. A vorbit de dîrzenia cu care Tara Fãgãrasului s-a
opus comunismului. Coriolan Baciu, un bun orator, a fãcut un remerber
al obiceiului lãsat de Ion Gavrilã de a comemora eroii din Tara
Fãgãrasului în prima duminicã dupã Sfîntul Ilie. Florin Dobrescu a
pomenit numele luptãtorilor din Muntii Fãgãrasului, audienta acceptînu-
le prezenta prin ecoul cuvîntului ,,Prezent". Octav Bjoza a adus si el
un omagiu camarazilor lui de suferintã din Tara Fãgãrasului în fata
Crucii la fel ca si Virgil Totoescu de la Suceava. Comemorarea s-a
încheiat cu ,,Imnul celor cãzuti" cîntat de toti cei prezenti si de o
masã oferitã de organizatori si de Mãnãstirea Brâncoveanu în trapeza
locasului de cult. La Cruce au fost depuse coroane de flori de cãtre
Partidul pentru Patrie Bucuresti si Victoria, organizatii care au
realizat si garda la Cruce.

Portretul luptãtorului la tinerete


Filmul de lungmetraj „Portretul luptãtorului la tinerete“ a fost
prezentat la manifestarea anualã de la Crucea de la Mãnãstirea
Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus dedicatã comeorãrii Rezistentei
anticomuniste din Tara Fãgãrasului. Este singurul film românesc care
se referã la activitatea grupului de partizani din Muntii Fãgãrasului
condus de Ion Gavrilã Ogoranu. Regia si scenariul sînt semnate de
Constantin Popescu jr. Fostii luptãtori anticomunisti sînt
interpretati, într-o distributie exclusiv masculinã, de cãtre actori
tineri precum Constantin Ditã, Alin Mihalache, Cãtãlin Babiuc, Vasile
Calofir, Bogdan Dumitrache, Alexandru Potoceanu si Mihai Constantin.
Filmul a fost prezentat la Festivaul Filmului de la Berlin, „Ursul de
Aur“, la sectiunea „Forum“ si va avea premiera la Bucuresti în toamana
acestui an.

Drama luptãtorului anticomunist


“Portretul luptãtorului la tinerete” este prima parte a trilogiei
„Aproape liniste” al cãrui subiect îl constituie lupta anticomunistã
din România. În aceastã primã parte, regizorul Popescu a ales sã
prezinte activitatea Grupului Gavrilã din Muntii Fãgãrasului. Nu
lipsesc din scenã cele mai dure momente ale luptei anticomuniste ale
Grupului Gavrilã. Nefericitul eveniment petrecut în curtea lui Olimpiu
Borzea din Vistea de Jos cînd Remus Sofonea, zis Brâncoveanu, din
Drãgus s-a împuscat, iar Laurean Hasu, zis Leu, din Breaza, a fost
rãnit grav de glonte. A fost încrustatã pe pelicula filmului si scena
dramaticã petrecutã în sura din Ileni unde Toma Pirãu zis Porâmbu
înconjurat fiind de securitate este împuscat. Filmul aratã moartea lui
Gelu Novac si a lui Gheorghe ªovãialã cînd au fost împuscati de
Securitate la Obreja într-un lan de grîu. Moartea lui Andrei Hasu si a
lui Silviu Socol au fost surprinse de asemenea în film. Regizorul a
reusit sã punã în evidentã si mentalitatea, politica si metodele
Securitãtii comuniste. Pusi fatã în fatã luptãtorii anticomunisti si
Securitatea comunistã reusesc sã tinã telespectatorul în suspans timp
de aproape trei ore. Partea a doua a trilogiei care se va denumi
„Elisabeta“ se va referi la activitatea revolutionarã a Elisabetei
Rizea si a sotului ei Gheorghe Rizea. Ultima partea cea care a dat
denumirea trilogiei „Aproape liniste“ se va referi la lupta dusã de
fratii Arnãutoiu de pe versantul sudic al Muntilor Fãgãras, grupul
denumit „Haiducii Muscelului“.

„O lume care m-a impresionat prin puterea tãcerii ei“


„Portretul luptãtorului la tinerete"este primul film din cele
trei pe care intentionez sã le regizez despre rezistenta
anticomunistã. Cred cã este important sã discutãm despre perioada
anilor '50 si despre grupurile de partizani români, chiar dacã unele
dintre nume sînt, într-un fel sau altul, mai putin cunoscute ori într-
o oarecare mãsurã controversate. Oamenii despre care am citit au rãmas
vii în mintea mea mult dupã ce am închis cãrtile, chiar dacã stiam cã
aproape niciunul nu mai era în viatã. Povestile lor au reusit sã mã
facã sã-mi pun întrebãri legate de curaj, rezistentã, eroism si despre
puterea de a îndura. Ce simteau, cum trãiau, ce tristeti ori frustrãri
au adunat în toti anii aceia, cât de singuri s-au simtit, cât de greu
le-a fost? Ce i-a determinat sã nu accepte, sã ia deciziile pe care le-
au luat? As fi fost oare în stare sã mã comport asemeni lor, în
conditii asemãnãtoare mãcar? Dar mãsura în care au acceptat sã lupte
si sã dea piept cu necunoscutul m-a fãcut sã mã hotãrãsc sã spun
aceste povesti, asa cum m-am priceput mai bine. Am descoperit o lume
care îmi era strãinã, dar care m-a impresionat prin puterea tãcerii
ei. Niste oameni care au suferit într-o tãcere adâncã, într-o liniste
aproape desãvârsitã, fãrã sã se batã cu pumnul în piept si care au
murit (multi dintre ei) nestiuti de nimeni, îngropati de securitate în
locuri rãmase pânã astãzi necunoscute. Am hotãrât sã fac un film
despre niste tineri, nu neapãrat despre o ideologie. Despre anii
deciziilor ciudate, grãbite, dar poate fundamentale si drepte. Despre
demnitate, despre puterea unui om de a face ceea ce crede de cuviintã,
în viatã, asa cum îi dicteazã constiinta si buna mãsura a lucrurilor,
valori pe care le întâlnesc astãzi atât de rar, cu adevãrat, în jurul
meu. Filmul nu este realizat într-o manierã traditionalã. Este cinema-
ul meu si nu stiu cum o sã fie acceptat de cãtre public. Este o
privire personalã asupra acelei perioade, nu este o imagine
hagiograficã si nici un bestiar. Întâmplãrile sunt în proportie de
peste 90% autentice, am intervenit cât se poate de putin asupra lor,
asupra locurilor unde s-au petrecut si pe cât posibil am pãstrat
anotimpul si datele reale. A fost o productie dificilã, cu peste o
sutã de actori si peste trei sute de figuranti. Costumele si toate
armele sunt strict autentice, din perioada respectivã, ba chiar am
avut parte de un ajutor nesperat din partea rudelor unora dintre
luptãtori care ne-au ajutat cu haine autentice din vremurile acele si
cu sprijinul lor moral, în unele locuri pe unde am filmat. Consider cã
am fãcut un film onest, fãrã pãrtinire, neatins de patimã. Am
prezentat o bucatã din istoria tãrii mele despre care eu unul nu stiam
mai nimic cu sase ani în urmã. Am încercat, dupã puterile mele, sã
arunc o privire obiectivã si linistitã asupra unor momente învãluite
într-o aurã de necunoastere dintr-o perioadã nelinistitã a istoriei.
Mãsura în care am reusit rãmâne sã fie luatã în seamã sau nu. Cred cã
este, însã, un început. ªi asta este bine. ªi mai cred cã dincolo de
orice discutii sau opinii, multora dintre cei care au rezistat cu arma
în mânã în munti trebuie sã le fim cu totii recunoscãtori, fie si
numai pentru demnitatea de care au dat dovadã în viatã““a declarat
pentru Monitorulde Fãgãras, regizorul Constantin Popescu.

Lãudat de fostii detinuti politic


În Aula Academiei Sâmbãta unde a fost prezentat filmul au
fostprezenti fosti luptãtori anticomunisti din toatã tara,
supravietuitori, urmasi ai lor, tineri si nu numai. Cei care au trãit
teroarea acelor ani, s-au declarat impresionati de realizarea acestui
film. ,,Vãzînd acest film, m-am întors în timp si parcã am retrãit
momentele de groazã de acum 60 de ani. Este un film bine realizat si
cu mult curaj. Lãsãm la o parte unele inadvertente tinînd ont cã este
un film artistic" a spus un fost detinut politic. Octav Bjoza,
presedintele AFDPR, a urmãrit filmul în picioare pînã la sfîrsit, desi
avea loc în aulã.

Grupul Gavrilã


Ion Gavrilã Ogiranu, zis Mosu
Remus Sofonea, zis Brâncoveanu
Laurean Hasu, zis Leu
Gheorghe Hasu, zis Ghitã
Andrei Hasu, zis Baciu
Ion Chiujdea, zis Profesorul
Toma Pirãu, zis Porâmbu
Victor Metea
Jean Pop, zis Fileru
Nelu Novac
Gelu Novac
Silviu Socol
Ion Ilioi
Nicolae Mazilu
Ion Mogos

Istoric

În Rezistenta anticomunistã au fost implicate 64 de localitãti
din Tara Fãgãrasului. MIi de oameni au fost persecutati, arestati si
aruncati în beciurile securitãtii, în închisori si în lagãre. Un grup
de tineri studenti si elevi au evitat arestãrile si au urcat în Muntii
Fãgãrasului luptînd cu arma în mînã împotriva celor care s-au supus
orbeste bolsevismului. Actiunile lor de a se împotrivi instaurãrii
comunismului au atras pe urnele lor detasamente si batalioane întregi
de armatã, securitate si militie. Acesti tineri fideli principiilor
crestine si ale idealurilor de dreptate si advãr au fost sustinuti si
sprijiniti de oamenii locului, fie ei tãrani sau intelectuali. Lupta
lor a durat începînd cu 1946 si pînã la eliberarea din închisori prin
decretul din 1964. Dar comunistii nu s-au oprit atunci ci au continuat
sã-i urmãreascã si sã-i persecute pînã în decembrie 1989.
Supravietuitorii terorii comuniste sustin cã si în ziua de azi în
fruntea tãrii îi gãsim tot pe comunisti. Luptãtorii din Rezistenta
anticomunistã au adunat laolaltã mii de ani de temnitã, munti de
durere si suferintã. Unii au fost exeutati prin împuscare si nici azi
nu se cunoaste locul în care au fost înmormîntati. Pentru toti acestia
a fost ridicatã Crucea de la Mãnãstire pentru ca generatiile viitoare
lor sã-i poatã pomeni asa cum se cuvine. Rezistenta anticomunistã din
Tara Fãgãrasului a fost cea mai durã si extinsã din România. Luptãtori
anticomunisti s-au înregistrat însã pe tot întinsul tãrii, din Moldova
pînã în Dobrogea, Banat, Arges sau Maramures. (Lucia Baki)

http://www.monitorfg.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2069:dincolo-de-istorie&catid=43:tiri-locale&Itemid=29