De ce nu i se redă cetăţenia română lui Goma?

[pntcdbrasov]

De câțiva ani aud cum diverși inși repudiază comunismul (sau
condamnă), chiar și de la tribuna Parlamentului, și cum imediat gestul
lor devine motiv de laudă pe termen nelimitat.

Mai mult, insul respectiv capătă dreptul pe viață să se bată cu pumnul
în piept pentru acest merit, dar și să-i arate pe alții cu degetul, de
regulă dușmanii politici, cum că ăia ar fi rămas comuniști.

Ciudat însă că acelorași inși nu le plac deloc anticomuniștii. Dar
deloc.

Societatea civilă, muribundă de ceva vreme, mai zvâcnește din când în
când. Televiziunile sunt ocupate deocamdată. Ocupate cu familia
Ceaușescu și ale lor amante, cântăreți, blănuri, piloți, vecini de pe
a cincea stradă.

Cam toți am uitat de ceilalți. Cine sunt ceilalți? Începem chiar să nu
ne mai amintim nici numele lor, nemaivorbind despre faptul că unii
dintre noi nici nu știu de existența acestora.

Ceilalți sunt cei care s-au opus dictaturii comuniste. Cum ar fi, de
pildă, Paul Goma.

Dacă nu cel mai cunoscut disident anticomunist, atunci printre cei mai
cunoscuți, supranumit fiind și Soljenițân al României.

Paul Goma a fost client al Securietății încă din liceu, după ce a
susținut în școală cauza unor persoane arestate sub acuzația de
anticomuniști. Arestat la rândul lui, închis la Jilava și Rahova,
bătut, deportat în Bărăgan.

Într-o scrisoare din anul 1977 adresată lui Nicolae Ceauşescu, Paul
Goma îi cerea ironic acestuia să semneze Carta 77 a intelectualilor
dizidenţi de la Praga: “De o luna de zile de când, la Praga, a fost
dată publicității ‘Charta 77′ nu mai am liniște – sunt convins: nici
dumneavoastră (…) Românii se tem de Securitate. Se pare că în România
doar doi oameni nu se tem de Securitate, dumneavoastră şi cu mine (…)
Românii noștri se gândesc numai la ce vor pierde dacă va afla
Securitatea, nu la ceea ce vor câștiga – în ciuda Securității”.

Din 1977 trăiește la Paris, dar este apatrid. Deși au trecut aproape
34 de ani de când regimul comunist l-a expulzat din țară, lui Paul
Goma nu i s-a redat nici în ziua de astăzi cetățenia română.

Scriitorul Alexandru Petria cere acum Parlamentului României, printr-o
scrisoare deschisă, să i se redea cetățenia unui om care și-a câștigat
demult dreptul la respect necondiționat și care și-a câștigat locul în
cartea de istorie.

Căutăm repere, dar nu le vedem. Iar ele există chiar sub nasul nostru.
Știe cineva de ce nu i se redă cetățenia unui mare român numit Paul
Goma?

Oana Stănciulescu, Sursa: DCNews