Parintele Aldea si "razboiul lui intru Cuvant"

209 views
Skip to first unread message

Iulia Alina Popescu

unread,
Oct 2, 2009, 10:10:11 AM10/2/09
to orto...@googlegroups.com
 
 
 
Am primit pe poşta electronică un material deosebit de relevant şi bine orientat dpdv Ortodox, care pune în discuţie şi încearcă să limpezească tulburările de apă intenţionat pornite de falşii mărturisitori de la “RăzboiÎntruCuvînt”  (susţinuţi, bineînţeles, şi de o pleiadă întreagă de bloggeri şi clerici “bine intenţionaţi” şi ascultători, în esenţă, duhului patriarhal), ce lucrează asemenea unor viermi neadormiţi ce sapă la Predania curată a Bisericii Ortodoxe, aruncînd abil praf în ochii creştinilor mai puţin ştiutori dar sinceri, şi atrăgîndu-şi astfel mînia lui Dumnezeu ce este pregătită celor ce smintesc pe “cei mai mici”. Campania de gherilă pe care au pornit-o luptătorii împotriva Cuvîntului se desfăşoară de mai multă vreme (cei trei crai răzbunători ocupîndu-şi o mare parte din timp cu asemenea “ascultări”) şi are ca scop promovarea prin propagandă şi manipulare (vom vedea de ce am folosit anume aceşti termeni) a neo-eclesiologiei (eclesiologie=învăţătura Bisericii despre Biserică) de tip papistaşo-ecumenist, sub pretextul ascultării faţă de “Biserică” şi de “marii duhovnici” ai secolului XX. În continuarea exprimării mesajului autentic ortodox, mesaj ce se poate observa lesne în ultimele materiale publicate pe acest blog, am hotărît să scoatem la lumina zilei prima parte a materialul respectiv (va urma şi a doua, cu Doamne-ajută), alcătuit de un frate ortodox din capitala României neromâne. Să luăm aminte:

(Pentru o mai amplă înţelegere a problematicii materialului, a se citi întîi articolul respectiv)

+ + +

“Acolo unde este ierarhul care drept învaţă Cuvântul Adevărului, care merge pe urmele Sfinţilor Părinţi în mijlocul turmei sale, acolo este Biserica lui Hristos. Vai nouă dacă, în loc să vedem Biserica în ierarhul ce propovăduieşte şi mărturiseşte Adevărul, noi privim către un anume ierarh pentru că este patriarh într-un oraş mare, fie el şi Capitala, dar rămânem nepăsători faţă de propovăduirea lui! Astfel făcând, vom merge împreună cu el la pierzarea sufletelor noastre!”

Părintele Ambrozie Fontrier

Doamne, ajuta!

La aproape doua saptamani de la neinspirata postare pe site-ul razbointrucuvant a articolului “Parintele Mihai Aldea catre un frate stilist – extrase dintr-un mesaj din care putem invata toti la adresa http://www.razbointrucuvant.ro/2009/09/18/parintele-mihai-aldea-catre-un-frate-stilist-extrase-dintr-un-mesaj-din-care-putem-invata-toti/ si la cateva zile de la proaspata aparitie a Nr.8 al revistei Presa Ortodoxa, in care a fost tiparit articolul “Pentru cei care vor sa paraseasca Biserica, crezand ca asa slujesc lui Dumnezeu”, gasim de cuviinta sa scriem aceste randuri, tocmai pentru faptul ca nu putem accepta ca Predania Bisericii sa fie nesocotita si incalcata prin falsele exemple sau invataturile de neurmat ce sunt raspandite in spatiul public virtual sau al presei scrise. Contopirea raspunsurilor la aceste doua materiale, ce au doua surse diferite – redactori care nu mai marturisesc in prezent vreo legatura intre ei, dar care impartasesc aceleasi greseli si dovedesc astfel ca lucreaza concertat (revista fiind promovata chiar pe site) –, a venit ca urmare a faptului ca poate aduce o mai buna lamurire chestiunilor ce sunt prezentate in cele doua texte la care ne vom referi.

Este binevenit de precizat, ca la momentul de fata blog-ul/site-ul razbointrucuvant (si altele care poate ii vor urma exemplul si se vor inscrie pe acelasi calapod, gen revista Presa Ortodoxa) detine reteta de succes perfect inselatoare – combinatia de articole anti-Sistem (AS) cu o marturie teologica anti-Ortodoxa. Ingredientele acestea fac respectivul site sa aiba o buna rata de captare a mesajului pe care il transmite in randul celor care il urmaresc, tocmai datorita evidentei si limpezimii avertizarilor AS, ce aparent ar presupune si o Ortodoxie neantinata. Pe de alta parte, se pare ca si Pr. Aldea a pornit o Prigoana (vorba cuiva, orice asemanare este pur intamplatoare) impotriva vechilor-calendaristi.

Fara a ne scapa asemanarea de titlu cu prima scrisoare din capitolul Despre “stilism” al Pr.Epifanie Theodoropulos, din a carui neo-teologie se vede bine ca isi trag seva comemorationistii conservatori, ce inca se mai pretind a fi si traditionalisti, din ratiuni ce imediat vor fi clarificate, suntem determinati sa incepem cu finalul articolului mai sus mentionat al razboinicilor, care din cate se intelege , este un fragment al unui mesaj adresat personal celor de la site de catre Pr. Mihai Aldea, in cuprinsul caruia aparea pasajul ce a fost publicat si care, intr-o masura mai mare sau mai mica, ne vizeaza si pe noi. Anume ne referim la fraza: “Nu vreau să intru în discuţii contradictorii cu nimeni, deci v-aş ruga să nu încercaţi să-mi replicaţi.” Avand in vedere aceasta dorinta clar exprimata, ar fi nepotrivit sa ne adresam cu aceasta ocazie Pr. Aldea cu vreo argumentatie, caci din capul locului intelegem ca nu doreste cumva nici sa afle ca greseste, motiv pentru care scriem doar pentru cautatorii sinceri ai adevarului. Plus ca este stiuta pozitia sa aproape de neclintit, ce ii vede ca niste inselati pe aceia care incearca sa-i arate ca patriarhul si sinodalii BAOR sunt eretici. Este pacat ca se face tributar conceptiei papiste a infailibilitatii ierarhilor, oricare ar fi acestia, caci pana la urma si dintre cei traditionalisti vechi calendaristi pot cadea. Probabil ca este vorba vorba despre o adevarata dependenta mentala de administratia jurisdictionala oficiala – datorita faptului ca se face o grava eroare de intelegere in ceea ce reprezinta Biserica –, mai ales avand in vedere faptul ca Pr. Aldea chiar a fost (probabil este si in prezent) sicanat si marginalizat de sinodalii oficiali.

Pentru ca textul desi nu este foarte lung, contine multe idei gresite, este util sa ne aplecam peste toate frazele sale si sa incercam sa risipim echivocul si nedumerirea pe care le lucreaza textul respectiv. Punctual, vom demonta falsele ipoteze, defalcand textul parintelui in mai multe fragmente, ce in mesajul nostru vor aparea reproduse cu o culoare distincta, tocmai pentru evidentiere:

  • “… De pildă, atunci când a fost lepădarea de Hristos de la Ferrara-Florenţa TOŢI ierarhii mari au căzut, de la cei de Constantinopole la cei ai Moscovei.”

Fara sa isi dea seama, parintele incearca sa argumenteze exact cu opusul a ceea ce Biserica a pastrat din perioada respectiva.

In primul si in primul rand, se incearca crearea unei confuzii privind participantii la acel sinod, care au fost mai multi ai latinilor, iar dintre cei ai partii ortodoxe, bizantinii erau cei invitati si evident majoritari, condusi de imparat, la care se alatura exarhul Patriarhului Antiohiei. La Ferrara a ajuns intr-adevar si Mitropolitul Isidor al Kievului cu insotitorii sai, dar celelalte patriarhate nu au fost reprezentate si chiar ulterior si-au aratat dezaprobarea fata de falsa unire, asa cum a facut-o si Biserica Rusiei in ansamblul sau.

Iar dintre ierarhii participanti la Sinodul de la Ferrara-Florenta, NU TOTI ierarhii au cazut, ci Sfantul Mitropolit Marcu al Efesului a aparat Invatatura Ortodoxa.

  • “De aici ar rezulta că nu mai există Ortodoxie de atunci, dacă e să credem în erezia căderii automate din har.”

Cat priveste acuzatia nefondata de propovaduire a “ereziei” caderii automate din har, este de prisos sa revenim si sa precizam ceea ce am expus deja in mesajele anterioare, anume ca nu promovam teoria switch-off, a retragerii harului brusc si deodata cu privire la o intreaga jurisdictie. Rationamente si ipotezele fictive ce ne sunt propuse, de disparitie a Ortodoxiei dupa Sinodul respectiv, dovedesc o parcurgere complet superficiala a istoriei pline de tumult a acelei perioade ce a urmat. Ortodoxia a fost aparata si pastrata pe teritoriul Papei Eugenie, intr-adevar de catre un SINGUR mitropolit grec, dar acasa in tarile ortodoxe, poporul tinea cu adevarat dreapta-credinta (si aceasta nu este o simpla speculatie hazardata) si nu a avut nici o partasie cu ereticii, pana cand acestia nu s-au pocait (care din ei s-au pocait si au fost reprimiti in Biserica). In acest sens reproducem urmatorul pasaj chiar din cartea Stalpii Ortodoxiei – Sf. Fotie cel Mare, Sf. Marcu Evghenicul, Sf. Grigorie Palama aparuta in anul 2008 la Editurile Cartea Ortodoxa si Egumenita, dar dupa o traducere a cartii The Lives of the Pillars of Orthodoxy ce a fost publicata in SUA anului 1990 de editura unei manastiri vechi-calendariste.

Bizantinii nu au primit unirea si au nesocotit toate indemnurile partizanilor ei. O tacere aproape dureroasa invaluia Biserica atunci cand, in vremea Postului Mare din 1440, bisericile au fost goale si nu s’au tinut slujbe. Nimeni nu voia sa slujeasca cu episcopii care semnasera1. Cu toate acestea, aproape intreaga curte si intregul episcopat era in mainile unionistilor. […] Profesorii, dregatorii si chiar si cei din oaste erau de obicei la fel de cultivati ca si preotii. Multi dintre ei erau foarte bine pregatiti in theologie si se simteau foarte bine pregatiti spre a lua parte oricand la discutii theologice, chiar si pe strazi si prin piete. Nimenea in Bizant nu socotea ca theologia este numai in grija preotilor. Si fiindca in Bizant erau atatia theologi ravnitori, fie de meserie, fie simpli indragitori, mirenii pastrau cu osardie dreapta slujire, dreapta credinta si predaniile. […] Exista o opinie publica bine inchegata care nu sovaia sa-l critice nici pe Imparat, nici pe ierarhi.”

“De indata ce calatorii au ajuns pe tarm, locuitorii Constantinopolului i-au coplesit pe Episcopi cu intrebari, zicand: << Cum s’a incheiat Sinodul? Am izbandit? >>

Iata, vedem bine cu ce scop si gand au fost mandatati de popor episcopii: pentru ca Ortodoxia sa biruiasca, ca unic adevar.

  • “Şi dacă atunci a dispărut harul, acum nu-l mai are nimeni, că nu avea de la cine să-l moştenească!”

Harul lui Dumnezeu nu a disparut deloc, mai intai pentru ca este doar in vointa lui Dumnezeu, iar in al doilea rand, pentru ca s-a dat o atat de mare lupta pentru a straluci in cele din urma lumina nepatata a Ortodoxiei. Invatatura eretica a fost lepadata cu totul si cu hotarare de catre acei ierarhi ce se facusera eretici, dar care au inteles inselarea in care cazusera si au dorit sa fie reprimiti inapoi de Biserica, exact ceea ce nu au facut, nici acum nu fac si nici nu ar da semne ca ar dori sa faca eresiarhii Bisericilor Oficiale – sa lepede intru totul erezia ecumenismului, cu tot cu inovatia ei calendaristica si cu pocainta sa ceara reprimirea in Biserica lui Hristos. Urmatoarele randuri din aceeasi carte trebuie sa fie pilda de indreptare si pocainta pentru ierarhii eretici din prezent:

“Episcopul Antonie al Iracliei si cu ceilalti au raspuns cu adanca intristare: <<Ne-am vandut credinta, am schimbat buna cinstire cu necinstirea, am tradat credinta cea curata ; am schimbat ortodoxia cu heterodoxia, si tradand jertfa cea curata de mai nainte, ne-am facut azimiti.>> Oamenii au intrebat: <<Dar pentru ce ati semnat?>> Cu multa parere de rau ei au raspuns: <<Ne-am temut de franci… ne-au silit>> Insa oamenii au staruit: <<Oare latinii v’au batut, ori in temnita v’au aruncat?>> Ei au raspuns: <<Nicidecum; taia-ni-s’ar mainile ce au iscalit nelegiuita hotarare! Smulge-ni-s’ar limbile ce au rostit invoirea cu latinii>>”

Cumva este cineva bagat in seama de catre sinodalii BOR atunci cand se incearca mustrarea si tragerea lor la socoteala de catre popor pentru lepadarea Ortodoxiei, iar noi nu stim (caci pana nu demult facuseram parte din turma ce trebuia sa fie pastorita de ei)?

  • “Mai ales că nici Sfântul Marcu al Efesului nu s-a apucat – ce greşeală!, nu-i aşa? – să facă biserică separată!”

Daca Pr. Aldea e de parere ca sinoadele traditionaliste au intemeiat o Biserica separata, da dovada de faptul ca incurca aceasta parere, a sa si a altora ca el, cu notiunea de ingradire de eretici si erezie, bine fundamentata canonic si foarte des intalnita in istoria Bisericii, exact ceea ce a facut Sf. Marcu si toti credinciosii care l-au urmat. Probabil parintele nici nu mai vede vreo aplicabilitate practica a partii a II-a a Can. 15 Sinod I-II din Constantinopol sau il crede cazut in desuetudine. Pesemne ca dupa o asemenea conceptie, datorita tulburarilor pricinuite de Sinodul de la Ferrara-Florenta, ar rezulta ca si in Rusia s-a format o Biserica separata, adica separata de cea Ortodoxa a lui Hristos numai pentru faptul ca s-a ingradit de Scaunul de la Constantinopol. Textul, din aceeasi carte, este cel mai bun barometru al celor pe care le afirmam:

“La incheierea Sinodului, sarcina de a indupleca pe rusi si pe lithuanieni sa primeasca mincinoasa unire a fost data lui Isidor al Moscovei, acum cardinal al Papei Eugenie. […] Vasilii l-a numit <<<lup rapitor>>, iar pe greci <<apostati>>. Insa Isidor a reusit sa scape, fugind in Italia in luna Iunie, 1443.

Aceasta a fost un mare punct de rascruce in istoria Bisericii Ruse, caci de atunci inainte rusii aveau sa-si aleaga propriul Mitropolit. Ei au intors spatele apostatului Bizant, intrucat acesta, prin tradarea adevaratei Ortodoxii, isi pierduse dreptul la orice pretentie de a conduce lumea ortodoxa. Astfel Bizantul a pierdut o Rusie plina de amaraciune. Prin felul sau de a intelege unirea florentina, Biserica Rusiei s’a aratat a fi o vrednica fiica a Ortodoxiei”.

Sa lasam acuzele nefondate ale parintelui si sa ne aducem aminte ca toata discutia si polemica din prezent, ce este iscata pe seama vechilor calendaristi, se opreste intr-un singur punct, cel al ne-comuniunii acestora cu ierarhii ereticii de care s-a ferit si Sf. Mitropolit Marcu al Efesului  si cei care l-au urmat (aici fiind cuprinsi chiar si cei care s-au pocait, dupa ce anterior marturisisera eretic):

Intre timp, toti ravnitorii dreptei slaviri, calugarii aghioriti si chiar preotii din sate s’au adunat in jurul lui Marcu si il cinsteau ca pe un erou. […]

Cum era de asteptat, Marcu a refuzat dregatoria scaunului patriarhal. Antonie al Iracliei, cuprins de remuscari, a lepadat pe fata unirea, […] a refuzat cinstea de patriarh, socotindu-se vinovat.

La 4 Mai, 1440, praznicul Inaltarii Domnului, Mitrofan al Kizicului (1440-1443), cel ce semnase Actul de Unire si se aratase lingusitor fata de Papa in Italia, s’a urcat pe scaunul patriarhal. Episcopii si poporul ce nu primeau hotararea de unire il numeau in batjocura pe Mitrofan cu porecla de <<Mitrofonos>>, care inseamna <<ucigas de mama>>, adica <<ucigas al Maicii Bisericii>>

La 15 Mai, 1440, la Sfanta Liturghie de inscaunare a lui Mitrofan, Mitropolitul Marcu nu a luat parte. El nu dorea sa slujeasca impreuna cu latino-cugetatorul Mitrofan. Dar nu numai Sfantul Marcu a lipsit de la Liturghie, ci si Antonie al Iracliei si Mihail Valsamon, ca si multi dintre mireni”.

Iar tot marele stalp al credintei celei adevarate, scria: “Fugiti, fratilor! Fugiti de partasia cu cele de neampartasit, si de pomenirea celor de nepomenit”.

In decursul Istoriei Bisericii, faptul in sine de a se produce separarea ortodocsilor fata de Bisericile locale in care se propovaduiau eresuri, cum de pilda discutam aici de Patriarhia de Constantinopol, niciodata nu a fost considerat un semn de schisma sau de creare a unei noi biserici. Ci in Biserica Ortodoxa, o Biserica locala intra in schisma nu raportat la constructiile sale, ci in raport cu continutul credintei, cu Ortodoxia, adica raportat la marturia scripturistica si patristica ce a fost transmisa prin traire de-a lungul secolelor.

  • “Culmea este că revenirea la Ortodoxia mărturisitoare s-a făcut tot sub ierarhii apostaţi şi Biserica a mers mai departe.”

Nimic mai fals! Aceasta nu este altceva decat o mare minciuna si o teza extrem de periculoasa, ce doreste sa minimalizeze importanta luptei pentru apararea Credintei si a lepadarii totale a ereziei, caci pesemne dupa Pr. Aldea ar fi ceva totusi de ingaduit, adica Biserica ar putea continua pe viitor si cu erezia in sanul sau. Ortodoxia marturisitoare s-a facut insa doar sub ierarhii ortodocsi ce au repudiat falsele invataturi. Nu facem decat sa reproducem din nou:

Luna Aprilie, 1443, a marcat prima judecata oficiala impotriva mincinosului sinod de la Ferrara-Florenta, judecata inceputa de Patriarhul Ioachim al Ierusalimului (1431-1450). La Ierusalim el s’a intalnit cu Patriarhul Dorothei al Antiohiei si cu Mitropolitul Arsenie al Chesariei Cappadochiei si au osandit Sinodul Florentin ca “viclean” si facut doar pentru <<slava latinilor si a Papei Eugenie>>. De asemenea patriarhul Mitrofan al II-lea al Constantinopolului a fost osandit ca eretic. […]

Pana la urma numai cativa au ramas credinciosi sinodului: Patriarhii Ecumenici Mitrofan al II-lea si Grigorie Mammas Melissenos Strategopulos (1446-1450), si doi cardinali rasariteni, Isidor al Kievului si Vissarion al Nikeii.”

  • “De ce? Pentru ca Biserica nu este a ierarhilor, nu este a preoţilor, nu este a diaconilor, nu este a călugărilor, nu este a mirenilor, nu este a catehumenilor. Biserica este a lui Hristos.”

Ce mare adevar se spune aici! Asa si este, dar deloc nu se constientizeaza ca un astfel de argument se intoarce exact impotriva acelora pe care Pr. Mihai Aldea si razboiniciintrucuvant ii apara, adica impotriva eresiarhilor oficiali ce cred dupa mintea lor ca ar fi unicii stapani pe Biserica si pe Tainele lui Hristos. Un asemenea argument ar trebui tinut ascuns, caci ii acuza!

  • “Patru sute de ani a răbdat Dumnezeu nelegiuirile canaaniţilor, până s-a umplut măsura mâniei Lui. Câtă lipsă de dreaptă-socoteală poate avea cineva să creadă că la prima apostazie a unui ierarh toată biserica locală rămâne fără har!”

In prima parte se face o alta greseala des intalnita la cei care argumenteaza prost supunerea si acceptarea fata de eretici, aducand argumente scripturistice, complet nepotrivite, de multe ori chiar vechi-testamentare, si printr-o proprie talcuire le servesc ca si surogate ale dogmelor, canoanelor, hotararilor Sfintelor Sinoade Ecumenice si Pan-Ortodoxe prin care a vorbit Duhul Sfant, de altfel si ale pildelor de viata ale atator si atator sfinti marturisitori ai dreptei credinte, ce ne sunt noua astazi jaloanele Ortodoxiei dupa care trebuie sa ne ghidam. Morala acestei prime parti a fragmentului respectiv, s-ar vrea sa fie aceasta: chiar daca este hulit Mantuitorul Hristos de eretici, credinciosii sa astepte pana se va umple masura maniei Lui, incat sa ii arunce si pe ei in focul cel mai din afara.

Sa nu fie aceasta!

In partea a doua, isi face loc si fatarnicia ce doreste sa ascunda apostazia tuturor ierarhilor oficiali care marturisesc expres sau implicit erezia, in stilul in care a incercat si Mitropolitul Serafim de Pireu sa ii caute circumstante atenuante ereziilor lui Bartolomeu al Constantinopolului. Cumva e vorba aici de un singur eresiarh sau cineva se preface ca are amnezie si a uitat tot ceea ce de fapt foarte in detaliu cunoaste? Ce rost are aceasta indarjire cu care se refuza atatea si atatea dovezi clare ale apostaziei sinodalilor schismaticei BOR? O fi oare reconfortanta pozitia de avocat al sinodalilor eretici?

Daca ar fi vorba doar de un “ierarh” in situatia aceasta, iar ceilalti sa fi ramas pastratori fideli ai Traditiei Bisericii, acela singur s-ar fi plasat singur in afara Bisericii, iar sinodul cu adevarat ortodox, cand l-ar fi condamnat, nu ar fi facut decat sa constate starea de cangrena in care se gasea “Ortodoxia” lui si nu ar mai ramane toata biserica locala fara har. Exact de aceasta se teme Pr. Aldea, ca daca ar indrazni vreodata sa marturiseasca ca sunt eretici ierarhii sai si sa rupa comuniunea de acela/aceia, ramanand pe pozitie ferma drept slavitoare, ar insemna ca sustine implicit ca toata Biserica locala din care face parte este privata de lucrarea harului (rationamentul acesta, bineanteles, se potrivea in situatia in care BOR-ul nu era schismatica). Dar puternica erezie a ecumenismului sapa nu de ieri – de azi, ci de un secol si mai bine poate, iar prada ei i-au cazut deja enorm de multi ierarhi, care astfel nesocotesc condamnarile anterioare aruncate asupra tuturor ereziilor si ereticilor cu care intra ecumenistii in comuniune.

Dupa cum bine se poate observa, aceasta fragila argumentatie baleiaza constant in jurul ideii lucrarii/nelucrarii harului in Biserica (Anti)Ortodoxa Romana, in special, si in Bisericile Oficiale, in general. Probabil ca sursa acestor randuri la care ne referim, sunt framantarile si dubiile personale ale autorului, starea de presiune si incertitudine fiind de fapt fireasca pentru orice om, avand in vedere scufundarea tot mai adanca in mlastina ereziei si slujirea fata de sistemul politic antihristic de catre jurisdictiile oficiale, cu tot cu ierarhi, preoti si popor credincios, atata timp cat de buna voie nu doresc sa se salveze. Credem ca privitor la mustrarea constiintei proprii ca urmare a tradarii lui Hristos si a Bisericii Sale, cel mai nimerit cuvant il avem chiar de la Sf. Maxim Marturisitorul si care va fi reprodus putin mai tarziu.

Cuvintele parintelui, citam “prima apostazie a unui ierarh”, pot avea ecou doar in urechile unor credinciosi ce doar de cateva zile au luat act de caderile acestor eresiarhi si sunt de altfel si in totala necunostinta fata de lepadarea Traditiei prin introducerea calendarului papist, ca urmare a ordinului dat de masonerie – apostazie aspru pedepsita de atatea sinoade pan-ortodoxe –, dar realitatea este alta si nu poate fi negata, ci doar se incearca ascunderea sa. Bisericile locale ce nu acceptasera in anii ’20 aceasta imixtiune in praznuirea sarbatorilor din jurisdictiile lor, nu au reusit sa infaptuiasca absolut nimic pentru ca lumina neantinata a Ortodoxie sa straluceasca impotriva dusmanilor sai. Chiar sinoadele lor de ierarhi au luat hotararea de a “inchide ochii” si a accepta aceasta cangrena in celelalte madulare ce facusera parte din Biserica Soborniceasca si astfel s-au facut partase lepadarii acestora prin acceptarea acestei inovatii neavenite, de altfel cum ulterior au hotarat tot la nivel sinodal, afilierea jurisdictiilor lor oficiale, dar neortodoxe, la malaxorul religiilor preaspurcatului antihrist, Consiliul Mondial al Bisericilor (denumirea din prezent a organismului). Sa nu uitam si ca astazi, atatea si atatea actiuni eretice ecumenise se fac cu girul tuturor “ierarhilor” oficiali.

Deci vedem bine ca nu sunt doar cazuri izolate, ce nu ar implica decizia sinodului, cum par a fi atunci cand doar citim un articol in graba pe internet cu cateva poze, ci este vorba de o apostazie generalizata, ce de atfel va fi intarita si mai mult la acest urmator Mare Sinod Anti-Ortodox (”al 8-lea”) care va urma si la care vor participa numai Bisericile “Ortodoxe” Oficiale. Scrisorile de invitatie trimise  de catre “Patriarhul” Bartolomeu catre participanti, ce cuprind temele ce vor fi dezbatute, dovedesc scopul ascuns al initierii acestei/acestor intalniri grandioase, anume pregatirea pentru edificarea religiei antihristului:

“1. Diaspora ortodoxă – unde va fi definită jurisdicţia asupra populaţiei creştine din afara graniţelor naţionale. Conform canoanelor în vigoare, înainte de creşterea fenomenului migraţiei, credincioşii din afara graniţelor ţării natale aparţin patriarhatului ecumenic.

2. Modul de recunoaştere a statutului bisericii autocefale.

3. Modul de recunoaştere a stării autonomiei bisericii.

4. Diptica, adică regulile recunoaşterii canonice mutuale în bisericile ortodoxe.

5. Stabilirea unui calendar comun al sărbătorilor. Unele biserici sărbătoresc naşterea Domnului în decembrie 25, alţii 13 zile mai târziu.

6. Impedimentele şi canonicitatea sfinţeniei căsniciei.

7. Problema postului în lumea contemporană.

8. Relaţiile cu alte confesiuni creştine.

9. Mişcarea ecumenică.

10.Contribuţia ortodoxiei în afirmarea idealurilor creştine de pace, fraternitate şi libertate.”

Chiar fiecare dintre puncte (inclusiv cele neevidentiate) va sluji unui scop ce nu are nimic in comun cu Ortodoxia. Nimic nu este facut la intamplare!  Atentie maxima la punctul 4 pe ordinea de discutie, care desi aparent se refera la Bisericile “Ortodoxe”, este pentru oricine evident ca va urma sa deschida calea pomenirii in diptice a “Episcopului” Romei sau cel putin se va lua in calcul, in anti-camerele de discutii discrete, faptul ca pe viitor i se va acorda acestui eretic primul loc in diptice.

Revenim la obiectul demersului nostru. Daca in ale sale scrieri, Epifanie Theodoropulos enumera o pleiada de alte manifestari necanonice ale ierarhilor din sec. XVIII, XIX si inceputul sec. XX sau invoca legaturile ce deja se stabilisera intre “CMB” (intre ghilimele, dupa cum pe textul sau apar; mai exact la acea data Consiliul misionar internaţional) si Ortodoxie3, deci inainte de inovatia calendarista (cand a inceput ruperea de ierarhii ecumenisti), dar care nu erau inca generalizate inca la nivelul intregii ierarhii a Bisericii Sobornicesti, dovedeste inca o data faptul ca nu se poate aplica gandirea simplista, matematica pe care a incercat el sa o pretinda marturisirii si atitudinii vechilor-calendaristi si zilotilor, numai si numai ca ei sa para ca ar fi fost consecventi in gandirea ulterioara cu cea dinaintea momentului ingradirii.

“[…] nici Biserica Ortodoxă Română n-a scăpat de aceste ispitiri din partea Apusului. Aşa se face că în anul 1864, Alexandru Ioan Cuza a convocat un Sinod bisericesc unde a recomandat schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian. La Sinod a fost prezent şi Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica şi el a fost unul dintre cei mai vajnici luptători pentru biruinţa adevărului şi păstrarea adevăratei credinţe. S-a opus categoric acestei inovaţii şi părăsind sala Sinodului a spus: <<Iară eu, cu cei fărădelege nu mă voi socoti!>>. În acest fel domnitorul n-a reuşit atunci să introducă această recomandare impusa de francmasoni.”

Am citat din cartea “65 de ani de persecuţie a Bisericii Ortodoxe Române de Stil Vechi, Octombrie 1924 – Decembrie 1989″ (disponibila aici).

Nu este nici un secret pentru nimeni faptul ca in perioada premergatoare  acceptarii inovatiei calendaristice, constiinta dogmatica a multor episcopi era deja mult scazuta, dar acesta este numai un aspect, care intr-adevar a favorizat deschiderea mentala fata de “nou”.

Improprierea eresurilor si a lucrarii anti-Ortodoxe de catre fostii ierarhi ortodocsi nu a aparut brusc, din senin, fara nici un preambul, direct in anul 1924, sau in 1920, anul Enciclicii, asa cum incerca Pr. Epifanie sa inoculeze ca ar crede unul sau altul dintre opozantii sai vechi-calendaristi, ci aceste manifestari contrare credintei au fost rodul unei lucrari in timp, cunoscute de contemporani, asemenea cum nici in vremea Sf. Maxim Marturisitorul, eresiarhii nu au inceput deodata si intr-un cor sa propovaduiasca erezia, iar pana atunci fusesera perfect ortodocsi. Insa intotdeauna a randuit Dumnezeu oameni care sa se opuna tavalugului ereziilor exact la momentul potrivit. Daca si vechii-calendaristi i-ar fi cerut consecventa Pr. Epifanie cu cele ce apar in Pomenirea Patriarhului Atenagora (tratat epsitolar), Atena 19 iunie 1969, vis-a-vis de ingradirea pe care a adoptat-o Sf. Maxim Marturisitorul, ar fi trebuit sa ajunga pe aceasta logica prezentata acolo, la concluzia ca marele stalp al Bisericii a facut si el schisma, neascultare si a actionat fara discernamant.

Intorcandu-ne la subiect, pe tot parcursul sec. al XIX-lea a inceput sa dea roade doctrina masoneriei de unire a religiilor, alaturi de presiunile mai vechi ale papalitatii de primire a calendarului sau gregorian4, iar unii dintre episcopi incepusera sa se arate chiar foarte deschisi fata de aceasta – dovezile premergatoare anterioare ruperii de apostati fiind destule –, iar aceasta evidenta nici pe departe nu acuza miscarea traditionalista ca a actionat fara discernamant si in graba, fara a astepta “cuvantul” Bisericii Sobornicesti (care deja era anesteziata), ci dovedeste ca asteptarea a fost indelunga, iar sminteala pana la acest moment fusese destula. Una este sa astepti si sa ii dai timp de indreptare si de pocainta unui/unor episcop/i ce apostaziaza, nadajduind ca se vor pocai si complet altceva este sa accepti lepadarea Traditiei Bisericii prin jurisdictiile nou-calendariste, de catre unul ca Epifanie Theodoropulos, cu mincinoasa justificare si speranta ca ii poti recupera pe inovatori. Multi dintre cei sinceri si care nu sesizasera gravitatea drumului aproape fara intoarcere pe care se inscrisesera Oficialii incepand cu anul 1924, au inteles aceasta abia odata cu mincinoasa “ridicare” a anatemei impotriva papismului de catre Athenagoras. De aici, directia a fost mai mult decat clara pentru toti, iar rostul rezistentei vechilor-calendaristi si zilotilor necomemorationisti a fost cu adevarat inteles!

  • “Dar sunt atâtea pilde în istoria Bisericii care arată cum patriarhii întregi au căzut în rătăcire, pentru ca apoi să îşi revină! Şi nimeni n-a rehirotonit – cu atât mai puţin rebotezat – pe toţi clericii din aceste patriarhii. Ne putem aminti şi de vremea Sfântului Maxim Mărturisitorul şi de altele asemenea.”

Prima parte a textului este adevarata, astfel cum si noi mai sus am aratat, dar aceasta atrage de asemenea dupa sine si ruperea comuniunii cu acele patriarhii ce au cazut in ratacire, pe toata aceasta perioada, pana intervine pocainta. Oare Pr. Aldea spera cumva ca toate patriarhiile oficiale, atat de bine infipte in miscarea ecumenista si unele conduse chiar de catre falsi ierarhi adevarati slujitori ai lui satan in lojile masonice, sa isi recunoasca greselile?

Pentru intelegerea rostului rehirotonirii, dincolo si de nuantarile5 necesare – clerici ce fuseseara hirotoniti valabil si ulterior cazusera in schisma sau chiar erezie (cum este apartenenta la “Patriarhia” Moscovei6”, nascuta ca pasarea Phoenix din “Biserica Vie” a comunistilor iudei) si clerici, ce ulterior acestui moment, au fost “hirotoniti” intru slujirea lui Dumnezeu de catre ierarhii schsimatici/eretici – si avand in vedere ca in aceasta marturisire complet neortodoxa a Pr. Mihai Aldea se aduce in discutie exemplul Sf. Maxim Marturisitorul, exemplu care de fapt este acuzator pentru autorul randurilor respective, gasim de cuviinta sa parcurgem cateva fragmente si pilde din viata7 marelui marturisitor, caruia i s-au taiat limba de la radacina si mana dreapta pentru ca s-a opus frontal ereziei si care este slavit doar cu gura, nu si cu fapta, de catre credinciosii din Bisericile “Ortodoxe” Oficiale:

“Sfantul raspunse: <<Deoarece au lepadat cele patru sfinte sinoade8 […] s-au lepadat singuri pe sine de atatea ori. Deci cei ce singuri de la sine sunt blestemati si lepadati de sinodul ce a avut loc in Roma9 si de preotie sunt instrainati, aceia ce fel de taina savarsesc? Apoi ce duh vine asupra acelora care se hirotonesce unii ca aceia?>>

Oare de cine vorbea Sf. Maxim Marturisitorul? Nu chiar de acei episcopi si sinoadele lor, ce exact ca si acum doar aveau masca Ortodoxiei, pe dinauntru fiind de fapt putreziti de erezie?

Iar cat priveste fermitatea Sf. Maxim in a respinge erezia si a sta departe de orice comuniune cu sinoadele eretice anti-ortodoxe, asememea cum in ziua de astazi o fac vechii calendaristi si zilotii din Sf. Munte Athos, pilduitoare si lucratoare trebuie sa fie randurile urmatoare:

“… s-a dus pe la episcopii din Africa […] si-i invata cum sa scape de mestesugiurile potrivnicilor si sa se izbaveasca de vanarea lor cea cu mestesug”

“Si cei ce venisera spuneau ca ei sunt trimisi de patriarh, si au inceput a-l intreba pe sfant, zicand: <<De care Biserica te tii, de a Bizantului, de a Romei10, de a Antiohiei, de a Alexandriei sau dea Ierusalimului? Iata toate aceste Biserici cu partile cele ce se afla sub ele, cu noi se unesc; drept aceea de esti si tu fiu al sobornicestii Biserici, apoi sa fi cu noi, ca nu instrainata viata intru izgoniri incepand, pe care nu o astepti, sa o patimesti>>

Sau alte trei dialoguri:

Grait-a Maxim: <<Stiti innoirile […] si alte schimbari si stirbiri de la sinoadele sfintilor, care s-au facut la cei intai sezatori ai Bisericii Constantinopolului, Serghie, Piros si Pavel, si care innoiri sunt stiute de toate Bisericile; pentru aceasta pricina nu se impartaseste robul vostru cu Biserica Constantinopolului11. Sa se ridice din Biserica smintelile, puse de barbatii care s-au spus mai inainte, insa sa se ridice cu cei ce le-au pus pe ele, si sa se lepede impiedicarea din carari. Iar voi sa calatoriti pe calea Evangheliei cea neteda si curata de toate eresurile si, afland eu Biserica Bizantului asa precum era inainte, atunci si eu ma voi afla intr-insa, precum am fost mai inainte, si voi merge la impartasirea aceea fara nici o indemnare omeneasca; dar cat timp vor fi intr-insa smintelile eretice si smintitorii arhierei, pana atunci nici un fel de cuvant sau lucru nu ma va pleca sa ma impartasesc cu dansii vreodata>>

Zis-au lui cei ce venisera: <<Ce vei face cand romanii se vor uni cu bizantinii? Caci aseara au venit de la Roma doi clerici si dimineata, in ziua duminicii, se vor impartasi cu Patriarhul din preacuratele Taine>> Cuviosul raspunse: <<Chiar daca toata lumea ar incepe sa se impartaseasca cu patriarhul, eu nu pot sa ma impartasesc cu dansul, pentru ca stiu ca Duhul Sfant, prin Apostolul Pavel, a dat anatemei chiar pe ingeri, daca ar fi propovaduit intr-alt chip, aducand ceva nou la credinta>>

“Acestea si multe altele zicand sfantul, […] nu aveau ce sa ii raspunda. Deci a zis Serghie: <<Doar pentru aceasta toti se intristeaza, o, parinte, caci spre tine multi cautand, se despart de impartasirea cu Biserica aceasta a Bizantului>>

Sfantul a zis: <<Si cine este unul acela care ar dovedi despre mine ca as fi poruncit cuiva sa nu se impartaseasca cu Biserica Bizantului?>> Serghie a raspuns: <<Insasi aceea ca tu nu te impartasesti, pe foarte multi ii intoarce de la impartasire>> Zis-a omul lui Dumnezeu: <<Nimic mai greu si mai de mahnire nu este, decat cand pe cineva il mustra constiinta si nimic nu este mai liber, decat cand aceea nu-l defaima pe cineva>>

Marturisirea Sfântului Maxim adevereste inca o data că fiecare părticică a Dreptei Credinte s-a pastrat de multe ori in istorie prin sângele celor ce au fost gata să moara pentru Ortodoxie, fiind o chestiune de viaţă si de moarte, nu o simplă speculaţie pur teoretică.

Dupa trecerea sa la Domnul in anul 662, ca urmare a puternicelor framantari ce cuprinsesera comunitatile de credinciosi si pe ierarhii din diferite Biserici locale, in anii 680-681 la Constantinopol s-a adunat Sfantul Sinod Ecumenic al Saselea ce a adeverit faptul ca cei care promovau erezia, sunt cu adevarat eretici, aruncand anatema asupra lui Seghie, Pir, Petru si Pavel, ce fusesera episcopi ai Scaunului Constantinopolului, asupra lui Macrovie al Antiohiei, asupra lui Chir al Alexandriei, asupra lui Honoriu al Romei, de asemenea si asupra lui Stefan si Polihroniu si celor ce erau intr-un gand cu dansii.

Credem ca este clar pentru toata lumea ca o asemenea marturie niciodata nu va mai fi data in sinoadele pan-Anti-ortodoxe ale Bisericilor Oficiale, ci chiar va urma promovarea, deja inceputa de catre acestea, a caderii in desuetudine a Hotararilor Sf. Sinoade Ecumenice.

Vis-a-vis de mincinoasa problema a rebotezarii, trebuie mentionat ca vechii-calendaristi aplica botezul la intrarea in Biserica, a celor care vin de la schismatici, doar pentru persoanele care in jurisdictiile oficiale au avut parte de un simulacru de botez – adica li s-a savarsit ritualul necanonic prin stropire, dupa model papistas (cum se intampla in foarte multe cazuri) ce se vrea a fi botez – si sunt de fapt nebotezate, deci nici pe departe nu este vorba de rebotezare. Iar celor care au fost intreit afundati in apa botezului, deci au indeplinita forma exterioara, pentru plinire si pentru certitudinea lucrarii harului lui Dumnezeu, sunt mirunsi, conform randuielii de reprimire a schismaticilor. Iar celor mai iscusiti in ale noii-teologii si care se vor osardui din greu cu reiterarea argumentului  lui Epifanie Theodoropulos ca si in trecut in Biserica a mai fost intalnita o situatie de nerespectare a cerintei intreitei afundari – de pilda pe teritoriul canonic al Spaniei de astazi s-a practicat intr-o anumita perioada botezul printr-o singura afundare –, le precizam acestora ca raspunsul il gasesc exact in Cele doua extreme (da, chiar asa!). Motivul pentru care a fost mentinuta comuniunea cu Biserica veche localizata pe teritoriul Spaniei, desi asemenea practica fusese osandita anterior de Can. 50 Apostolic, a fost pentru ca in acea Biserica Ortodoxa locala se facea “Botezul printr-o singura afundare si nu prin trei, vrand sa arate prin aceasta unitatea Sfintei Treimi si egalitatea Persoanelor Ei, impotriva arienilor din Spania, care prin cele trei afundari voiau sa arate despartirea Sfintei Treimi si neegalitatea Persoanelor Ei. Ratiunea incalcarii canonului, fiind impotrivirea fata de invatatura ereticilor vremii, a justificat aplicarea in acea vreme a iconomiei, situatie de exceptie care nici pe departe nu se intalneste in ziua de azi, ci tocmai invers, aceasta incalcare a canonului respectiv in BOR este o practica anticanonica papista. Acest tip de “rebotezare” a celor stropiti o faceau si Sf. Nicodim Aghioritul si Sf. Paisie Velicikovski, cei doi mari sfinti care au reamprospatat trairea ortodoxa isihasta in Sf. Munte, asa dupa cum prevede Canonul 50 al Sf. Apostoli, aici amintit:

“Daca vreun episcop, sau presbiter, nu va savarsi trei afundari ale unei Taine, ci o afundare, care se face intru moartea Domnului, sa se cateriseasca. Fiindca nu a zis Domnul: botezati intru moartea mea, ci mergand, invatati toate popoarele, botezandu12-le in numele Tatalui si al Fiului si al Duhului Sfant”

Iar acum reproducem un extras din cartea Sfantului Ioan Iacob Romanul “Din Ierihon catre Sion”, spre a intari cele ce le-am aratat:

„Din vremea aceea a rămas şi o scrisoare a Cuviosului Nicodim [Aghioritul] adresată către Patriarhul Grigorie pentru un monah român din Transilvania, care nu avea botezul adevărat. Iată cuprinsul acestei scrisori:

Prea Sfinţite Stăpâne şi dumnezeescule Patriarh a toată lumea.

Aducătorul acestei scrisori, care este de origină  din Ungaria (adică Transilvania) şi are Botezul (sau mai bine zis desbotezul) fiind molipsit de întinăciunea latinilor, vine prin mijlocirea mea, către Înalt Prea Sfinţia voastră, cerând călduros să fie Botezat cu botezul Bisericii noastre de Răsărit. Deci atât el, cât şi eu – ne rugăm de a voastră inimă următoare lui Hristos şi apostolească, ca să trimiteţi întărit prin ordin scris oficial pe numitul Monah nemonah (adică fără darul călugăriei) către Duhovnicul Român Părintele Grigore din Mănăstirea Pantocrator. Căci acela fiind de acelaşi neam şi de aceeaşi limbă cu dânsul poate ca să-l înveţe şi să-l înoiască cu botezul nostru, precum el însuşi şi eu ne rugăm mai mult lui Dumnezeu ca după alte cereri de mântuire să aibă şi călătorie uşoară, să fie călăuzit la Tronul Prea Fericirii voastre şi să aleagă calea cea bună spre folosul a tot norodul Creştinesc. Pentru aceasta, cerându-vă Rugăciuni, rămân socotindu-mă cel mai mic dintre slugile voastre.

(ss) Nicodim”.

  • “Ne putem aminti însă şi de luciferienii care, în vremea prigoanelor romane, declarau de asemenea “căzuţi din har”, ba chiar “cu neputinţă de îndreptat” pe toţi cei care apostaseră ori fugiseră de prigoană  şi care luciferieni au fost declaraţi eretici de Sinoadele Ecumenice!”

Cat priveste aceste vechi comunitati ce se pretindeau puritane si nu acceptau sa ii reprimeasca prin pocainta pe acei crestini care cazusera din marturisire in timpul prigoanelor, dupa ce au fost condamnate de Biserica, sustinatorii lor au fost reprimiti inapoi prin savarsirea Sf. Taine a Mirungerii. Dar de unde ajunge Pr. Aldea sa sugereze reamintirea acestor eretici vis-a-vis de miscarea traditionalista? Nimeni dintre zilotii Sfantului Munte sau vechii calendaristi nu a sustinut o asemenea erezie. De unde a aparut ideea aceasta ca nu ar exista indreptare si ce este cu ratacirea aceasta?

Iar in privinta incercarii de a acredita ideea ca hotarari sinodale de condamnare au venit numai din partea vechilor calendaristi, vom oferi ocazia spre finalul mesajului sa se cunosca si o hotarare (mai putin stiuta) din partea oficialillor impotriva unei jurisdictii care nu a acceptat comuniunea cu Patriarhia apostata a Constantinopolului. Numai ca este o mare diferenta, aceasta din urma pomenita nu are nici o putere lucratoare in fata lui Dumnezeu, pe cand hotararile13 sinoadelor vechi calendariste care au aparat cu daruire Ortodoxia pentru a se pastra in Biserica lui Hristos, hotarari de care unii propovaduitori ai noii-teologii sunt atat de contrariati – caci reprezinta o hrana mult prea tare pentru ei –, sunt intru totul acoperite canonic si nici o inventie de interpretare nu aduc.

  • “Mai mult, pilda celor mai mulţi dintre sfinţii vremilor de erezie ne arată că aceştia niciodată nu şi-au făcut “biserici separate”, ci în sânul bisercilor locale căzute stând au mărturisit Ortodoxia, cu preţul a mii şi mii de suferinţe şi chinuri, şi chiar cu preţul vieţii. Şi din jertfele lor a izvorât harul care, curăţind bisericile alunecate, le-au ridicat iar la mărturisirea luminoasă a Adevărului.”

In privinta greselii de perceptie ce se face de catre multi care se grabesc sa gandeasca lumeste in probleme ce tin de Biserica, prin neintelegerea rostului si trebuintei ruperii oricarei comuniuni  cu schismaticii si ereticii si echivalarea la nivel mental a acestei actiuni cu cea de pretinsa creare a unei “biserici separate” de catre cei drept slavitori, credem ca in randurile de mai sus pot fi gasite multe exemple pilduitoare ce sa il conduca pe un cautator sincer spre evitarea confuziei.

Faptul ca se incearca convingerea cititorilor de faptul ca marii Stalpi ai Ortodoxiei au luptat in sanul bisericilor cazute (aici poate fi vorba doar de biserici privite ca jurisdictii sau ca sinoade locale si cu care acestia nu au avut nici o comuniune dupa momentul caderii), este o dovada clara de manipulare si o hula aruncata exact pe marturisirea acestor sfinti ce bine au facut dupa vointa lui Dumnezeu, caci chiar in intelegerea notiunii de Biserica, Pr. Aldea se arata tributar conceptiei Biserica=”Ortodoxia” Oficiala jurisdictionala ce este recunoscuta de catre Sistemul politic si economic ce pregateste “imparatia” lui antihrist.

Iar in perioada cand erezia monotelita isi raspandise otrava aproape in toate Bisericile locale ale timpului, Sfantul Maxim Marturisitorul si Mucenicul a precizat extrem de clar:

“Hristos Domnul a numit Soborniceasca pe acea Biserica ce pastreaza adevarata si mantuitoarea marturisire de credinta. Pentru aceasta marturisire l-a numit fericit pe Petru si a fagaduit ca-si va intemeia Biserica pe aceasta marturisire.”

Asadar, este mai mult decat limpede ca, din punctul de vedere al Invataturii si Istoriei Bisericii, oricare dintre jurisdictiile locale si ale lor ierarhi, ce sunt in schisma sau in erezie, se taie de buna voie prin propria marturisire din sanul Bisericii Sobornicesti a lui Hristos, pana atunci cand prin pocainta si lepadarea eresurilor cer reprimirea in Biserica. Infailibilitatea vreunei jurisdictii sau a vreunui episcop ori preot duhovnic, nu are nimic in comun cu  invatatura Ortodoxa! Drept urmare, trebuie sa fie lepadate orice cugetari straine dreptei credinte, daca nu vrem sa devenim robi proprii plasmuiri a neo-teologilor oficiali. Iar cine si dupa citirea acestor cuvinte ale Sf. Maxim, nu vrea sa inteleaga care este Biserica Soborniceasca, ce nu se identifica nici pe departe cu Bisericile Oficiale propovaduitoare a Anti-Ortodoxiei, nu are decat sa nege realitatea cu incapatanare numai si numai pentru a-si amagi constiinta.

Va indrumam cu aceasta ocazie sa revedeti si pretiosul material Sfântul Vasilie cel Mare şi Rezistenţa Ortodoxă – Comuniunea cu episcopii eretici este de neîngăduit” aflat la adresa de

http://traditiaortodoxa.wordpress.com/2009/08/10/sfantul-vasilie-cel-mare-si-rezistenta-ortodoxa/ 14.

  • “Iar cele care nu s-au ridicat au fost nimicite de Însuşi Dumnezeu, prin mâna păgânilor războinici sau altă lucrare.”

Desi Pr. Aldea, cat si razboiniciintrucuvant poate ar crede in nimicirea de catre Insusi Dumnezeu a jurisdictiilor Adevatatei Biserici Ortodoxe vechi calendariste, o asemenea rasturnare a lucrarii lui Dumnezeu, pe care numai vrasmasul o urmareste, nu poate avea loc, caci Hristos nu va nimici Biserica Sa, pe care nici “portile iadului nu o vor birui” (Matei 16:18).

Mult mai previzibil pare insa urmatorul trist si de nedorit scenariu: Bisericile “Ortodoxe” Oficiale vor fi macinate pana la urma complet de erezia ecumensimului si vor deveni madulare lucratoare ale religiei mondiale a lui antihrist (a carei opera o pun si in prezent in practica ereziarhii acestor false sinoade), ce va fi spulberata printr-o singura suflare din Gura Dreptului Judecator.

  • “Repet, nu vreau să dau acum reţete, nici să intru în cea mai mică discuţie pe temă cu cineva, oricine ar fi. Nici n-aş fi spus acestea pe care le-am spus, dacă nu aş fi fost bombardat cu nenumărate mesaje de la câţiva oameni care au făcut, se pare, liste contabile interminabile cu “căderile din har” ale lui X şi Y, ceva cu totul în afara Tradiţiei Ortodoxe.”

Dupa cum bine se vede, subliminal deja ni se serveste o reteta: stati linistiti, nu va framantati de erezia ce macina trupul BOR, voi veti ramaneti ortodocsi indiferent de ceea ce fac ierarhii sau unii dintre ierarhi si nu cumva sa va ingraditi de acesti eretici sau sa incercati cumva sa intrati in Biserica lui Hristos (sa iesiti din BOR)! Iar cat priveste o eventuala discutie, din start trebuie sa se constientizeze ca nimeni nu are si nici nu va avea pe viitor vreun raspuns coerent ce sa indreptateasca ramanerea sub jurisdictiile sinoadelor apostate, care sunt in comuniune si prin venele carora curge samanta ereziei ecumenismului [careva detalii aici].

Cat despre intrigarea privind bombardarea cu mesaje, ne intrebam daca era chiar necesar sa fie comparate astfel de mesaje ale noastre cu spam-urile de marketing sau alte email-uri “usoare” ce impanzesc zilnic spatiul virtual.  Iar liste interminabile intr-adevar s-au facut, dar nu de caderi din har (ironie nereusita in articolul respectiv), ci de erezii marturisite si de eretici ai BOR-ului si ai celorlate Biserici Oficiale (inclusiv din cea a Greciei, Serbiei si Georgiei).

  • “Ce bine ar fi fost dacă energia “mail-urilor” interminabil de lungi şi uluitor de numeroase ar fi fost cheltuită pe lucrări serioase! Ce bine era dacă în loc de asemenea “opere” s-ar fi făcut cercetări amănunţite, documentate şi serioase asupra lucrărilor CMB şi altor organizaţii de acelaşi fel, dezvăluindu-se limpede şi liniştit, nepătimaş, cu dragoste şi tristeţe, greşelile teologice şi celelalte asemenea. Asemenea lucrări ar scoate adevărul la iveală mult mai bine decât acuzele incoerente şi nepatristice care se tot vântură pe internet şi care, de mult prea multe ori, sunt “împodobite” de cuvinte ruşinoase pentru orice ucenic al lui Hristos, de judecarea şi osândirea aproapelui şi altele asemenea.”

Acesta este cel mai serios lucru, vadirea amarnicei inselarii in care se scalda comemorationistii ecumenistilor. Cercetari minutioase si amanuntite sunt deja facute, caci se pare ca Pr. Aldea nu prea stie ce se intampla prin spatiul ortodox, de pilda ca un prim gand venindu-ne foarte argumentata carte “Ortodoxia si Ecumenismul – De ce un crestin ortodox nu poate fi ecumenist” a vechilor calendaristi bulgari Arh. Serafim Alexiev si Arh. Serghie Jazadjiev, plus multe si multe altele pe care un crestin preocupat si le poate procura foarte lesne. Nu aceasta este insa problema, ca nu ar sti cei mai ravnitori ce se intampla acolo, in Consiliul Mondial al Bisericilor, ci faptul ca cei asemenea parintelui nu inteleg ca trebuie sa rupa comuniunea de acesti eretici. Iar cat priveste falsitatea ultimei parti a paragrafului aici reprodus, pentru care in nenumarate randuri anterior am argumentat, acum doar trimitem spre articolul http://hristofor.wordpress.com/2009/07/09/osindirea-ereticilor-pozitia-bisericii-ortodoxe/

Cele mai importante nu sunt cercetarile vis-a-vis de CMB si altele asemenea (care oricum noua nu ne vor scapa din vedere), adica invartirea la nesfarsit in jurul lucrarii diavolesti ce se face in organismele ecumeniste, ci incercarea de a scapa oamenii din aceste temnite duhovnicesti, care sunt Bisericile “Ortodoxe” Oficiale participante la asemenea orgii (iar cei care isi inchipuie ca exageram folosind acesti termeni, sa fie siguri ca le vom oferi sansa pe viitor sa afle ce se intampla acolo).

Pomeneste cineva de acuze incoerente si nepatristice???… Daca am putea, i-am recomanda Pr. Aldea sa citeasca mai atent.

Poate ar fi bine ca erezia ecumenismului, ce s-a incercat sa fie infiltrata de catre masonerie in Biserica lui Hristos prin intermediul ierarhilor aserviti lojilor, incepand cu anii 1920, sa fie privita si din punct de vedere medical, ca o cangrena pornita de la o mica rana a unui membru, ce tinde sa cuprinda intregul organism al unui om si care trebuie cu repeziciune extirpata printr-o operatie, uneori chiar foarte dureroasa, tocmai pentru ca persoana respectiva sa poata trai in continuare. Rostul acestei analogii este sa se inteleasa necesitatea pentru care inca din acea vreme a fost necesara ruperea de acesti ierarhi, pentru ca in trupul Bisericii nu puteau sa ramana asemenea madulare care nu aduc roade intru Hristos, dupa cum o demonstreaza mai mult decat clar turnura eretica pe care s-au inscris in ultimii zeci de ani Bisericile Oficiale. Sau oare vreodata poate fi invinuit doctorul ce face acea interventie chirurgicala foarte necesara si urgenta pentru a salva o viata, ca nu a ales timpul propice si ca ar mai fi trebuit sa astepte sa vada evolutia organismului sau ca nu are dragoste fata de pacient, asemenea cum au fost si sunt acuzati vechii calendaristi ca au facut dezbinare in Biserica si ca nu au iubire pentru inovatori?

Parintele Epifanie Theodoropulos, cu tot zelul si ravna sa de a scoate la lumina tot felul de alte incalcari canonice din trecutul Istoriei Bisericii, numai si numai pentru a justifica si pe mai departe comuniunea cu sinodalii masoni tradatori de Hristos, se vede bine ca s-a inselat amarnic, chiar foarte amarnic! Secolul trecut, cand s-a dorit calcarea in picioare a Traditiei Bisericii, daca nu era rupta comuniunea cu vrajmasii Ortodoxiei, cangrena s-ar fi intins foarte rapid in tot corpul Bisericii, asemenea cum a cuprins in totalitate madularele jurisdictiilor “ortodoxe” oficiale ce au acceptat calendarul papist sau au continuat comuniunea cu cele inovatoare, asa ca nu a mai fost chip, sa se mai astepte hotararea vreunui sinod pan-ortodox care sa condamne aceasta apostazie. Burghiul sionistilor ce lucreaza prin masonerie, incerca sa sparga Biserica lui Hristos de mult timp, lucrarea a fost foarte meticulos pregatita, iar in prima parte a sec. XX, intr-o perioada mult prea scurta, loviturile au fost foarte puternice si a trebuit sa se dea un raspuns imediat si pe masura al Bisericii, anume ingradirea de sinodalii ce au participat activ la acestea, au incuviintat sau au tacut. Ne referim la incercarea de zdrobire a Bisericii locale a Rusiei prin edificarea “Bisericii Vii” a lui Lenin, la inovatia calendarista prin care ecumenismul a rupt enorm, la subordonarea Bisericii din Grecia fata de puterea civila si nu uitam nici de macelul din Asia Mica, orchestratat de aceasta data doar politic prin intermediul Turciei, cand mai mult de 1 milion de crestini din Capadocia au murit, distrugandu-se cel mai puternic focar al Ortodoxiei. Miscarea de rezistenta trebuia pornita de urgenta si chiar nici atunci, in sprijinul acesteia, in Grecia si Romania, nu au venit si ierarhi, ci doar mai tarziu, cand cei care au facut-o pana la urma, au inteles ca trebuie sa vina in apararea Adevaratei Ortodoxii.

Acum “Patriarhul” Bartolomeu al Constantinopolului catalogheaza pe toţi semnatarii conservatori din jurisdictiile oficiale ai „Mărturisirii de Credinţă împotriva ecumenismului” ca „hiper-ortodocşi” (vezi http://www.impantokratoros.gr/4A61BE2F.ro.aspx), dar oare Pr. Epifanie Theodoropulos, razboiniciintrucuvant si altii aflati intr-un gand cu ei, aparent mari conservatori, ar fi constientizat/constientizeaza oare aceasta ironie cruda?… Exact cu invectivele aruncate de catre dansii la adresa vechilor-calendaristi si ale zilotilor, sunt ei interpelati acum. Si ne putem aminti expresiile: Super-ziloti, Super-ortodocsi, chiar Super-Biserica. Nemaivorbind ca mai sunt conservatori din Biserica Oficiala a Greciei, ce au invocat deja posibilitatea de a se produce chiar o schisma intre oficiali din cauza problemelor expuse in Marturisire, daca vor fi nesocotite de catre sinodalii ecumenisti luptatori, astfel ca pana la urma daca se va ajunge la o asemenea situatie (momentan nu prea credem acest scenariu, din mai multe motive), exact pe aceleasi argumente folosite si de ziloti se va merge, care in trecut au fost atat de mult blamate. Dar oare de ce acum ar trebui sa aiba aplicabilitate? Dar macar acum, acestia sa nu ii fie in continuare fideli lui Epifanie Theodoropulos, care ar fi cerut sa se astepte hotararea unui sinod pan-ortodox si ar mai “prepara” niste iconomie. Macar acum sa scape fiecare de frica de a se rupe de eretici! Sinodul pan-“ortodox” ce va urma va fi sinodul pan-eretic, indiferent daca se va mai auzi vreo voce de “episcop” comemorationist nemultumit pe acolo, asemenea cum in toata istoria miscarii ecumenice, mereu s-au mai ridicat nemultumiti, dar care nu au reusit din postura in care erau sa poata stavili erezia!

Mai bine mai tarziu, decat niciodata!

  • “Închei acum, cerându-mi iarăşi iertare. Încerc, de mai multă vreme, să stau în tăcere, pentru că nu e înţelept să vorbeşti atunci când toţi urlă şi nimeni nu ascultă. Prin această scrisoare nu încerc să conving pe nimeni de nimic. Am simţit doar că este bine să şoptesc unele din adevărurile pe care Biserica le mărturiseşte din veac. […]15Iertaţi-mă şi pace tuturor!” (mesaj publicat cu acordul parintelui, cu urmatoarea mentiune a sfintiei sale, adresata noua: “Totuşi mă  îndoiesc să ajute pe cineva. Acum toată lumea ţipă şi nimeni nu ascultă. Mă bucur mult că n-aţi făcut aşa şi voi”).”

Pentru cei care au urmarit in ultimele cateve luni site-ul razbointrucuvant, este evident ca remarca “Acum toată lumea ţipă şi nimeni nu ascultă. Mă bucur mult că n-aţi făcut aşa şi voi” este pur fantezista – ar sta in picioare aceasta ipoteza doar daca parintelui nu i-a mers internetul si acesta este motivul pentru care nu stie ca razboinicii tipa, si chiar de mult timp, fara a vrea sa accepte atentionarea ca sunt intr-o mare inselare –, pentru ca ofensiva fara precedent impotriva Bisericii lui Hristos in care s-au lansat administratorii site-ului, este mult mai mult decat un simplu urlet, ci chiar propovaduirea amagirii.

 

Robert

unread,
Oct 2, 2009, 6:05:06 PM10/2/09
to Ortodoxia
"nu stiu" ce se incearca prin acest mesaj, dar va pot spune tuturor
celor care urmaresc acest grup, doar atat: de-a lungul anilor,
Parintele Aldea a savarsit 2 Sfestanii la mine acasa, prima acum
cativa ani (sa fie trecuti de 5-6, nu mai tin minte) si ultima,
recenta, anul acesta. In prezent, inca mai am Apa Sfintita (Aghiasma)
de la amandoua slujbele si... surpriza: niciuna un dintre acestea nu s-
a stricat (Apa este inca proaspata si buna de baut), intr-una din
sticle existand chiar crengute de busuioc. Concluziile le trageti si
singuri.
Doamne ajuta tuturor!

On 2 oct., 17:10, Iulia Alina Popescu <alinaiulia.pope...@gmail.com>
wrote:
> http://hristofor.wordpress.com/2009/10/02/parintele-aldea-si-razboiul...
>
> Părintele Aldea şi "războiul lui întru
> Cuvînt"<http://hristofor.wordpress.com/2009/10/02/parintele-aldea-si-razboiul...>
> *

prodro...@gmail.com

unread,
Oct 3, 2009, 10:08:42 AM10/3/09
to Ortodoxia
Nu trebuie sa ne mire aceste atitudini anti-ortodoxe.
Arata doar ca spalarea creierelor facuta sistematic in institutiile
teologice da roadele asteptate.
Teoria razboiului psihologic se dovedeste din nou eficienta.
Nu degeaba au dat afara profesorii teologi care incercau sa-i lumineze
pe bietii studenti supusi
otravilor ecumeniste. Ultimul fiind eliminat, Par. Mihai Valica de la
Iasi, caruia i s-a retras binecuvantarea
de insusi IPS Teofan, "speranta" multora.
Daca de exemplu inca din primele luni la teologie bietii subiecti sunt
initiati in "Lectio Divina", practica ereticilor papistasi de a-si
imagina diversi hristosi, sfinti, etc., practica oculta, condamnata de
Sfintii Parinti in nenumarate randuri, rezultatele sunt cele
prevazute.
Prin mila lui Dumnezeu, aghiasma inca nu se impute desi au inceput sa
apara si astfel de cazuri la cei care s-au rugat cu ereticii.
Sa ne rugam pentru luminarea celor care trebuie sa conduca poporul
catre mantuire!

D Marian

unread,
Oct 3, 2009, 6:12:34 PM10/3/09
to orto...@googlegroups.com
Ce se incearca este usor de dedus. Daca pana si de parintele Paisie Aghioritul au ajuns sa se lege fratii de la unele grupari pe stil vechi nu ar mai trebui sa ne mire nimic.

Cine stie, poate ca urmeaza la rand atacul dansilor catre milostivirea lui Dumnezeu de a ne mai bucura cu prezenta harului sau in lucrarea unor clerici ai BOR.


2009/10/3 Robert <ro.a...@gmail.com>

prodro...@gmail.com

unread,
Oct 3, 2009, 7:34:00 PM10/3/09
to Ortodoxia
On Oct 3, 6:12 pm, D Marian <bizan...@gmail.com> wrote:
> Ce se incearca este usor de dedus. Daca pana si de parintele Paisie
> Aghioritul au ajuns sa se lege fratii de la unele grupari pe stil vechi nu
> ar mai trebui sa ne mire nimic.
>
> Cine stie, poate ca urmeaza la rand atacul dansilor catre milostivirea lui
> Dumnezeu de a ne mai bucura cu prezenta harului sau in lucrarea unor clerici
> ai BOR.

Raspuns tipic al unuia care nu are argumente.
Pe cine sa cred mai mult?
Pe Par. Paisie Aghiritul, Par. Cleopa si Par. Moroi, D. Marian sau pe
Sfintii Parinti?
Cei de la Razboi Intru Cuvant folosesc, asa cum se scrie si in primul
mesaj, tehnici de spalare a creierului pe care le gasesti in tratatele
de psihologie pentru incepatori.
Intai ii ridica in slavi pe cei care sustin calendarul masonic apoi ii
folosesc ca argumente. La unii se vede ca prinde. Altii se prefac
pentru motive cunoscute doar de dansii.
Predaniile Sf. Parinti mai vechi sau mai noi, anatemele asupra celor
care incercau sa schimbe calendarul patristic, minunile pe care ni le
da Dumnezeu care se petrec numai dupa calendarul vechi - nimic nu
conteaza.
Motivul pentru care se depune atata ravna in a nu reveni la calendarul
patristic iulian este destul de transparent pentru cine vrea sa vada.
Daca se revine la Sfanta Traditie, nu numai calendarul se aduce la
normal ci si toate practicile anti-ortodoxe se vor anula.
Iar munca de peste 150 de ani de subminare a Sf. Biserici Ortodoxe
Romane se duce de rapa.

Astept comentariile Dv. la cele de mai jos. Dar fara atacuri la
persoana daca este posibil. Si fara ridicarea poalelor in cap de
genul: "Vai di mine, chiar sa nu-l credem pe Par. Paisie!"

In 1582 Pope Gregory the 13th changed the churches calendar. But there
was an immediate Orthodox response.

HISTORICAL CHRONOLOGY CONDEMNING THE NEW CALENDAR

1583 Pan-Orthodox Council in Constantinople condemns and places the
new calendar under anathema.

1587 Pan-Orthodox Council in Constantinople condemns and places the
new calendar under anathema.

1593 Pan-Orthodox Council in Constantinople condemns and places the
new calendar under anathema.

1670 Patriarch Dositheos of Jerusalem and his Holy Synod condemn the
new calendar.

1827 Ecumenical Patriarch Agathangelos and his Holy Synod condemn the
new calendar.

1895 Ecumenical Patriarch Anthimos VII and his Holy Synod condemn the
new calendar.

1902 Ecumenical Patriarch Joachim III and his Holy Synod condemn the
new calendar.

1903 Patriarch Damianos of Jerusalem and his Holy Synod condemn the
new calendar.

1903 Holy Synod of the Church of Russia condemns the new calendar.

1903 Holy Synod of the Church of Romania condemns the new calendar.

1903 Holy Synod of the Church of Greece condemns the new calendar.

1904 Ecumenical Patriarch Joachim III and his Holy Synod again condemn
the new calendar.

1919 Holy Synod of the Church of Greece again condemns the new
calendar.

The calendar change was the first step toward ecumenism and was
rightfully condemnd by the Orthodox Church. For a fuller treatement of
this subject, read "The Struggle Against Ecumenism," by the Holy
Orthodox Church in North America.

cristi curte

unread,
Oct 6, 2009, 5:06:23 PM10/6/09
to orto...@googlegroups.com
Auzi, da unde ai tu in lista de mai jos Sfinti Parinti pe care sa ii crezi? Ca eu vad o suita de sinoade locale.
Daca te iei dupa orice sinod local ar trebui sa incluzi in lista si pe cel care a adoptat calendarul nou. Sau nu?
Si ai spus fara atacuri la persoana. Dar ar trebui totusi sa spui ce esti tu. Stilist (de la noi sau de aiurea) ortodox pe stil nou sau pe stil vechi aflat in comuniune cu cel nou (rus, sarb etc). Nu de alta dar orice dialog trebuie sa plece de la transparenta.

Cristian Curte

Ortodox BOR

--- On Sun, 10/4/09, prodro...@gmail.com <prodro...@gmail.com> wrote:

prodro...@gmail.com

unread,
Oct 6, 2009, 10:19:38 PM10/6/09
to Ortodoxia
"Auzi, da unde ai tu in lista de mai jos Sfinti Parinti pe care sa ii
crezi? Ca eu vad o suita de sinoade locale.
Daca te iei dupa orice sinod local ar trebui sa incluzi in lista si pe
cel care a adoptat calendarul nou. Sau nu?"

Nu exista Sinoade adevarate care sa se opuna Sinoadelor adevarate
anterioare. Deci "nu", acela nu a fost sinod ci o intalnire a unor
necrestini pozand in crestini.

Nu te cunosc dar vad ca vrei sa ne tutuim, bine ca nu mi-ai spus ba!
Sper ca esti ortodox pentru ca observ ca folosesti anumite expresii
religioase.
Poate ar trebui sa citesti cate ceva, sunt acele carti numite
catehisme ortodoxe. O sa-ti placa.
Si daca vrei sa te ocupi de astfel de probleme oarecum mai complicate,
intai merita sa te documentezi putin.
Schimbarea calendarului nu s-a facut de niciun sinod local in 1923 ci
de catre un grup de masoni din Constantinopol, Grecia si Romania.
Reprezentantii celorlalte Biserici Ortodoxe au dat bir cu fugitii cand
au aflat de acea conspiratie.
Citeste documentele nefalsificate si sa ne spui ce ai aflat, ca sa
faci o impresie buna in discutie.
Acum legat de sinoadele locale, poate ai scris la nervi pentru ca
blasfemiezi fara rusine Sf. Biserica Ortodoxa.
Spui ca Sinoadele Locale care au anatemizat/blestemat pe cei care vor
schimba calendarul patristic sunt sinoade "talharesti"?
Sau ca Sfintii care s-au opus calendarului papistasesc masonic sunt
niste inselati.
Cearta-te cu Sfintii de la Sinodul I Ecumenic, cu Sf. Calinic sau cu
Sf. Ioan Iacob de la Hozeva!
Parca sunteti toti frati cumva, ca sa nu zic ca va bantuie aceleasi
duhuri, nu puteti sa judecati nici macar dupa logica elementara.
Vi se demonstreza de catre Sf. Parinti ca schimbarile au fost si sunt
facute de vrajmasii Sf. Cruci insa va orbeste cel rau ca sa tineti
partea acestora.
Nu ma refer la dumneata personal ci la intregul grup de inselati.
Chiar m-as bucura ca intr-o zi sa va pocaiti pentru mantuire.
Revin cu intrebarea la care sper sa poti raspunde dupa ce te
linistesti:
Daca se demonstreaza ca aceasta schimbare a calendarului a fost facuta
(asa cum scrie clar in proclamatia din 1920, pentru a uni Sf.
Ortodoxie cu heterodocsii) spre infaptuirea unei "biserici" unice asa
cum scrie in Apocalipsa, ce este rau in a se intoarce Sf. Biserica
Ortodoxa Romana la calendarul patristic!
Adica sa fie alaturi de celelate Biserici si de Sf. Munte.
De ce te dai de ceasul mortii sa te opui acestui lucru?
Si sa te analizezi, e gandul tau propriu sau iti vine de undeva de
afara?
Ca sa-ti raspund si la intrebarea obraznica de la sfarsit, fac parte
din Sf. Biserica Ortodoxa Romana si doresc din tot sufletul ca sa se
intoarca la Sf. Traditie asa cum ne-a fost data noua de Sf. Parinti,
spre mantuire.

On Oct 6, 5:06 pm, cristi curte <cristiancu...@yahoo.com> wrote:
> Auzi, da unde ai tu in lista de mai jos Sfinti Parinti pe care sa ii crezi? Ca eu vad o suita de sinoade locale.
> Daca te iei dupa orice sinod local ar trebui sa incluzi in lista si pe cel care a adoptat calendarul nou. Sau nu?
> Si ai spus fara atacuri la persoana. Dar ar trebui totusi sa spui ce esti tu. Stilist (de la noi sau de aiurea) ortodox pe stil nou sau pe stil vechi aflat in comuniune cu cel nou (rus, sarb etc). Nu de alta dar orice dialog trebuie sa plece de la transparenta.
>
> Cristian Curte
>
> Ortodox BOR
>
> --- On Sun, 10/4/09, prodromou1...@gmail.com <prodromou1...@gmail.com> wrote:

cristi curte

unread,
Oct 9, 2009, 7:22:51 AM10/9/09
to orto...@googlegroups.com
1. Te-am tutuit pentru ca folosesti un vocabular nepermis pentr un om educat si pentru ca te numesti prodromu1986. Ori asta nu e un nume de persoana. Avand o anume retinere fata de anonimi mi se pare normal sa le tutuiesc nickurile. Daca vrei sa vorbim normal foloseste numele pe care l-ai primit la botez. Sau esti asa de marturisitor incat iti e frica de marturisire?

2.Faptul ca tu decizi care sunt sinoade adevarate si care nu, releva profunzimea problemei si nicidecum rezolvarea ei. Pr Serafim Rose spunea ca noi in ortodoxie nu avem confortul infailibilitatii. Adica nici sinoadele ecumenice nu sunt neaparat infailibie pentru ca se pot dovedi "talharesti" ulterior, chiar daca participantii la ele sustin contrariul. Acum gandeste-te, cand se dovedesc ca atare? Abia dupa ce se tin, la un numar de ani. NU contest faptul ca cel reformist, local, referitor la schimbarea calendarului, se poate sa fi fost unul care sa nu fi descoperit noua lucrarea Duhului Sfant. Dar ma indoiesc de faptul ca tu poti sa stii cu certitudine acest lucru. Sigur ca in timp biserica va sti asta, prin lucrarea Duhului Sfant, si la fel ca si in perioada iconoclasta aburii ereziei se vor ridica. Poate si tu faci parte din aceasta lucrare. Poate si eu. Descoperirea finala va fi insa printr-un sinod ecumenic. Ma indoiesc insa, desi poate ca gresesc, ca erezia moderna e calendarul; mai degraba ecumenismul. Si nu numesc sinoadele locale din lista ta drept talharesti. Dar sunt locale, nu ecumenice. La fel precum cel din Elvira 306 si cel din Cartagina 390 si  care a dus, in cele din urma, la celibatul preotilor in Apus. Acum stim ca a fost o lucrare locala, care, dupa atata timp, si-a aratat roadele. Si nu sunt roade duhovnicesti.

3. Sfantul, luat in invatatura sa particulara, nu e infailibil, si a socoti acest lucru drept adevarat e o greseala. Au fost sfinti care au gresit, iar biserica i-a indreptat. Prin sinoade uneori, prin alti sfinti alteori. E cazul notoriu al Sfantului Grigorie de Nissa si al altora mai putin cunoscuti. De aceea ii numim pe Augustin si Ieronim fericiti. Abia adunarea cugetarii lor (expresia imi apartine, poate ca nu e f nimerita) care face parte din Sfanta Traditie, ne poate descoperi adevarul. Care e criteriul Sfintei Traditii? Cel al Sfantului Vincentiu de Lerin: «In Biserica Universala trebuie mare grija, ca acel lucru sa-l tinem, care a fost crezut pretutindeni, totdeauna, de toti... Lucrul acesta va fi asa, daca urmam universalitatea, vechimea si consensul. Vom urma universalitatea in chipul acesta, anume, daca marturisim ca singura aceasta credinta este adevarata, pe care intreaga Biserica o marturiseste pe pamant. Vom urma vechimea daca nu ne departam deloc de acele intelesuri, pe care se stie ca le-au practicat Sfintii inaintasi si Parintii nostri. Vom urma si consensul, daca, chiar in vechime, tinem definitiile si parerile tuturor sau aproape ale tuturor preotilor si invatatorilor deopotriva»60 (Vincentiu de Lerin, Commonitorium, 2, Migne, P. L., L, col. 639). Altminteri am crede si astazi ca apocatastaza e ortodoxa.

4. Nu ma cert cu Sfantul Ioan Iacob si nici cu Sfantul Calinic. Dar constat ca parinti precum Cleopa, Sofian, Arsenie etc au avut o alta parere. Iar ei vor trece, probabil toti, daca nu, macar unii, in randul sfintilor. Ne-o indica viata si marturisirea lor in inchisoare sau in libertate. Razboi intru cuvant a publicat una a parintelui Zervakos. Parintele Sofronie Saharov gandea la fel. Ti se pare putin? Mie nu. Deci astazi, despre calendar, nu mai credem toti acelasi lucru, dupa cum cerea Sfantul Vincentiu.

5. NU inteleg cum esti in BOR si privesti calendarul ca un stilist. Sa ma intelegi mai bine, nu ca un crestin ortodox care tine stilul vechi si traieste in Rusia, Athos etc si e in comuniune cu Patriarhia Romana, Greaca etc ci ca unul care a rupt acea comuniune si abereaza, din ceea ce pr Serafim Rose numea, criticandu-i pe unii ca tine, hipercorectitudine.

6. la final imi doresc si eu Sfanta Traditie restaurata in biserica, dar aceasta e o problema de 2000 de ani. Tot timpul trebuie sa luptam pentru aceasta. Mereu vor fi erezii spre intarirea noastra, asa dupa cum ne invata Sfantul Apostol Pavel. Trebuie sa lucram impotriva lor si, in vremuri de incercare, precum cea de acum, sa discernem intre traditii si Sfanta Traditie. Dupa cum am spus acest lucru si intru inceput, nu e usor. Daca pr Serafim, cu vasta lui cultura si cu o viata imbunatatita sesiza acest lucru, cu atat mai mult eu, un om pacatos.

Cu bine,
Cristian

P.S. Sa stii ca nu citesc catehisme. Ultimul, care a avut un  consens foarte larg, pritocit de Petru Movila, a trebuit corectat de biserica. Ce sa ma mai astept de la cele noi... Asadar, prefer Sfintii Parinti.

--- On Wed, 10/7/09, prodro...@gmail.com <prodro...@gmail.com> wrote:

prodro...@gmail.com

unread,
Oct 9, 2009, 2:53:02 PM10/9/09
to Ortodoxia
Sper ca toata polologhia ai scris-o pentru ca te roade banuiala ca
esti in gresala si incerci sa-ti justifici constiinta!
Poate intr-o zi te vei cai pentru ca te smintesti singur si incerci sa-
i convingi si pe altii.
Dar te situezi pe un teren alunecos, incepi sa te sfadesti cu Sf.
Biserica.
Sofismele de doi bani privind dubiile asupra Sfintilor si a Sfintelor
Sinoade s-au cam rasuflat, mai ales acum cand documente relevante de
mult ascunse au fost date la iveala.

Curajul nemaipomenit pe care il ai este pentru ca te afli in slujba
sistemului.
Ca tziganusul care iti sterpeleste portmoneul din buzunar si cand il
prinzi vine tetea ca sa-l protejeze.
As zice mai degraba ca devii caraghios cu explicatiile caznite pe care
ni le spui. Dar e o parere pur personala.

Te grabesti si cand te pui singur deasupra catehezelor.
Acestea sunt facute tocmai ca sa pricepi cu adevarat ce au vrut sa
spuna Sfintii Parinti. E bine sa nu sari etapele si sa-ti imaginezi
teologii.

Iti pun o intrebare la care e simplu sa raspunzi fara a pierde mult
timp cu sofismele.
Daca se dovedeste ca schimbarea calendarului a fost initiata si
executat de organizatii anticrestine, ce parere ai, mai sustii
ascultarea de acesti anticrestini?
Ca sa nu te faci de ras mai departe, ti-as sugera sa nu mai vii cu
argumentele Parintele Cleopa, Parintele Moroi sau miscarea stelelor.

Si iar devii hazliu cand te marturisesti antiecumenist.
Citit cum esti, probabil ca ai vazut ca in Enciclica din 1920 de la
Constantinopol, planul pentru introducerea ereziei ecumenismului in
Sf. Biserica, primul punct ca importanta este schimbarea calendarului
patristic cu cel papistasesc masonic. Putina logica elementara ar
ajuta. Textul e pe Google in engleza dar si in limba romana.

Si tot nu mi-ai raspuns: ce este rau daca Sf. Biserica Ortodoxa Romana
s-ar intoarce la calendarul patristic?
Ia incearca sa dai un raspuns onest! Sau intreaba pe cei mai de sus.
Va trebui sa gasiti un raspuns la aceasta intrebare.



cristi curte

unread,
Oct 10, 2009, 6:44:45 PM10/10/09
to orto...@googlegroups.com
In ce priveste revenirea pe vechi, nu cred ca ar fi nimic rau daca Duhul Sfant asta ne-ar descoperi. Deocamdata ma indoiesc de faptul acesta, pentru ca nu in masurarea timpului ne sta noua mantuirea. Au fost sute de ani cand nici Pastile nu se sarbatorea la aceasi data in Rasarit si Apus, desi atunci biserica era una.
Cat despre discutie vad ca pomenesti de Sfintii Parinti mai des decat ii citezi. In plus nu stiu daca ai un anume discernamant in ceea ce priveste interpretarea traditiei. Ea se cere lecturata in propriul context; astfel nu e suficient sa citesti un apologet de secol II si pe Sfantul Grigorie Palama, sa zicem, ca sa ai patrunderea ortodoxiei. In ceea ce priveste catehismele te cred ca ele sunt pentru a ne introduce in teologia patristica. Uneori eu cred ca ele nu reusesc.
Cat despre documente ascunse si revelatii ezoterice zguduitoare trebuie sa iti spun ca nu ma conduc in viata dupa ele. Prefer ceea ce este marturisit si asumat public. Cel putin biserica asa a facut 2000 de ani. Cine lucreaza in ascuns o sa aiba parte de cel care mereu se tainuieste pentru a insela. Daca asta au facut ierarhii reformisti, sa le fie de bine si sa dea socoteala inaintea Domnului. Nu sunt de acord cu tot ceea ce au hotarat, la fel cum nu sunt de acord cu Sinodul Pro Corneanu. Asta nu ma impiedica sa cred ca harul lucreaza in BOR. Parinte Sofian, duhovnicul meu, era un lucrator al Lui, si am incredere ca, la fel ca el sunt marii batrani. Cum ei nu au spus ca trebuie sa ne intoarcem pe vechi ca sa dobandim har eu ii cred. Cum Sfanta Traditie nu spune cu un consens general acceptat ca trebuie sa revenim pe vechi ca sa ne mantuim, eu o cred. Daca tu crezi altfel, e problematizarea ta. Cat despre faptul ca ma pot sminti singur, nu neg asta. Nu cred ca sunt sfant sau infailibil. Dar imi caut mantuirea si incerc sa imi cunosc predania. Sper ca in timp sa reusesc.


--- On Fri, 10/9/09, prodro...@gmail.com <prodro...@gmail.com> wrote:

From: prodro...@gmail.com <prodro...@gmail.com>
Subject: Re: Parintele Aldea si "razboiul lui intru Cuvant"
To: "Ortodoxia" <orto...@googlegroups.com>

prodro...@gmail.com

unread,
Oct 12, 2009, 2:46:45 PM10/12/09
to Ortodoxia
> In ce priveste revenirea pe vechi, nu cred ca ar fi nimic rau daca Duhul Sfant asta ne-ar descoperi. Deocamdata ma indoiesc de faptul acesta, pentru ca nu in masurarea timpului ne sta noua mantuirea.

Pai ori te faci ori chiar nu intelegi.
Cum poti spune ca acel calendar patristic este pentru masurarea
timpului?
Este adevarat ca de zeci de ani suntem spalati la creier, dar acum,
considerand informatiile disponibile, ca intelectuali ce suntem
porecliti, nu avem nici o scuza.
Si nu e vorba de chestiuni ezoterice, doar de documente bisericesti si
istorice.

Mircea Eliade a scris un articol in 1937, ma faci sa dau explicatii
mai amanuntite. Spunea acolo ca unii, fara a fi masoni, au o gandire
curat masonica.
Cum poti sa spui blasfemia ca astepti sa-ti spuna Duhul Sfant daca o
conspiratie masonica este binecuvantata sau nu, in cazul nostru
schimbarea calendarului patristic?!
Si te faci ca nu intelegi ca nu e vorba numai de calendar, ci si de
multe altele care au urmat. Amintesc numai alegerea ierarhilor,
majoritatea cu studii si obiceiuri (de care unele ne e si rusine a le
pomeni) de la ereticii din Vest, modificarea Sf. Scripturi, a
slujbelor, a Vietilor Sfintilor, impreuna ruga cu ereticii, botezul
prin stropire/turnare (mai ales in Ardeal si Banat), indobitocirea
seminaristilor prin invataturi eretice, cooperarea si rugaciunile cu
ereticii, acceptarea "tainelor" ereticilor ca valide, etc.

> Cat despre documente ascunse si revelatii ezoterice zguduitoare trebuie sa iti spun ca nu ma conduc in viata dupa ele. Prefer ceea ce este marturisit si asumat public. Cel putin biserica asa a facut 2000 de ani. Cine lucreaza in ascuns o sa aiba parte de cel care mereu se tainuieste pentru a insela. Daca asta au facut ierarhii reformisti, sa le fie de bine si sa dea socoteala inaintea Domnului.

Poate erai obosit cand ai scris acestea. Eu ma refeream la documentele
legate de schimbarea calendarului patristic cu cel masonic. Adica cine
a facut-o, cine a conceput-o, care sunt anatemele date celor care vor
schimba calendarul patristic, cine au fost cei care s-au opus (Sfinti
printre altii) si de ce au facut-o, etc.
Cum ai ajuns la concluzia ca aceste informatii sunt ezoterice?

> Cum Sfanta Traditie nu spune cu un consens general acceptat ca trebuie sa revenim pe vechi ca sa ne mantuim, eu o cred. Daca tu crezi altfel, e problematizarea ta.

Asta chiar ca e un neadevar grosolan ca sa nui spun minciuna. Dupa ce
s-au tot repetat anatemele si invataturile atator Sfinti, este rea
vointa sau incercare vicleana de inselare sa continui a spune ca nu
exista "un consesus general acceptat".
Trebuie sa recunoastem ca am gresit si sa ne intoarcem la Predania
Sfintilor Parinti.

Aveti toti acelasi duh - desi vi se dau documente, marturii ale
Sfintilor Parinti, le ignorati si continuati cu aceleasi intrebari la
care s-a raspuns repetat.

Imi aduci aminte de un banc citit mai demult! Realitatea bate bancul,
se vede:

Suna telefonul si raspunde matusa unui copil.
Copilul intreaba:
- Tusica, cine a fost?
- Tata.
- Dar cum a intrat tata in telefon?
Matusa, fiziciana, ii explica copilului cu undele, vibratiile etc.
La fiecare explicatie mai importanta il intreaba:
- Ai inteles puisor?
- Da, tusica.
La sfarsit matusa il intreaba:
- Ei acum ai inteles, ai vreo nelamurire?
Copilul raspunde:
- Am o singura intrebare. Cum a iesit taticu din telefon?

Daca vrei sa continuam si daca moderatorul are inca rabdare, sa-mi
spui si o sa mai dau inca odata documentele (ne-"ezoterice") despre
acea blestemata schimbare. Care, cu ajutorul lui Dumnezeu, va fi
indreptata in curand. Si iconoclastii au avut multa vreme aproape un
consens.

Si iar nu raspunzi la intrebarea simpla pe care ti-am pus-o legata de
Enciclica din 1920, cea cu ecumenismul si cu implementarea prin
schimbarea calendarului.
Ti-o reamintesc:
Cum poti spune ca esti contra ecumenismului cand in documentul sus-
mentionat schimbarea calendarului patristic este prima actiune ceruta
pentru victoria ecumenismului?

Textul e in romana si engleza:
http://www.ecum.ro/infoecum/files/enciclica_patriarhiei_ecumenice.pdf
http://www.scribd.com/doc/18687858/Enciclica-Patriarhiei-Ecumenice-din-Constantinopol-1920
http://www.orthodoxinfo.com/ecumenism/encyc_critique.aspx
http://web.archive.org/web/20020209085357/http://www.patriarchate.org/encyclicals/patriarchal_encyclicals/Encyclical_1920
(pe pagina Patriarhiei de Constantinopol nu mai există!)

On Oct 10, 6:44 pm, cristi curte <cristiancu...@yahoo.com> wrote:
> In ce priveste revenirea pe vechi, nu cred ca ar fi nimic rau daca Duhul Sfant asta ne-ar descoperi. Deocamdata ma indoiesc de faptul acesta, pentru ca nu in masurarea timpului ne sta noua mantuirea. Au fost sute de ani cand nici Pastile nu se sarbatorea la aceasi data in Rasarit si Apus, desi atunci biserica era una.
> Cat despre discutie vad ca pomenesti de Sfintii Parinti mai des decat ii citezi. In plus nu stiu daca ai un anume discernamant in ceea ce priveste interpretarea traditiei. Ea se cere lecturata in propriul context; astfel nu e suficient sa citesti un apologet de secol II si pe Sfantul Grigorie Palama, sa zicem, ca sa ai patrunderea ortodoxiei. In ceea ce priveste catehismele te cred ca ele sunt pentru a ne introduce in teologia patristica. Uneori eu cred ca ele nu reusesc.
> Cat despre documente ascunse si revelatii ezoterice zguduitoare trebuie sa iti spun ca nu ma conduc in viata dupa ele. Prefer ceea ce este marturisit si asumat public. Cel putin biserica asa a facut 2000 de ani. Cine lucreaza in ascuns o sa aiba parte de cel care mereu se tainuieste pentru a insela. Daca asta au facut ierarhii reformisti, sa le fie de bine si sa dea socoteala inaintea Domnului. Nu sunt de acord cu tot ceea ce au hotarat, la fel cum nu sunt de acord cu Sinodul Pro Corneanu. Asta nu ma impiedica sa cred ca harul lucreaza in BOR. Parinte Sofian, duhovnicul meu, era un lucrator al Lui, si am incredere ca, la fel ca el sunt marii batrani. Cum ei nu au spus ca trebuie sa ne intoarcem pe vechi ca sa dobandim har eu ii cred. Cum Sfanta Traditie nu spune cu un consens general acceptat ca trebuie sa revenim pe vechi ca sa ne mantuim, eu o cred. Daca tu crezi altfel, e problematizarea ta. Cat despre faptul ca ma pot sminti singur, nu neg asta. Nu
>  cred ca sunt sfant sau infailibil. Dar imi caut mantuirea si incerc sa imi cunosc predania. Sper ca in timp sa reusesc.
>

Victor Roncea

unread,
Oct 12, 2009, 4:31:15 PM10/12/09
to orto...@googlegroups.com
Interesant!
Sunt curios cum va raspunde domnul Curte la "provocarea Eliade".
Puteti va rog si dvs sa aprofundati?
Cu multumiri,
Victor Roncea

Pr. Mihai-Andrei Aldea

unread,
Oct 15, 2009, 5:41:46 AM10/15/09
to orto...@googlegroups.com
Si o mica iesire din fire ca urmare a mesajului lui Marian D.

--- On Sat, 10/3/09, prodro...@gmail.com <prodro...@gmail.com> wrote:

From: prodro...@gmail.com <prodro...@gmail.com>
Subject: Re: Parintele Aldea si "razboiul lui intru Cuvant"
To: "Ortodoxia" <orto...@googlegroups.com>

SW_man

unread,
Oct 17, 2009, 9:24:02 AM10/17/09
to Ortodoxia
O intamplare plina de invataminte:

Ce-am patit aici cu un preot, Calistrat Bobu! Era un preot foarte bun.
Foarte bun. A trecut pe la o maica care traia prin padure, ca in
padure erau vreo 50 de pustnici atunci, si ea i-a spus preotului asta
tanar: “La voi nu se pogoara Duhul Sfant, ca ati trecut pe stilul
nou !”

Parintele Calistrat a venit acasa si-i spune staretului. Staretul meu
era din Sfantul Munte: Ieroschimonahul Ioanichie, care m-a calugarit.
El manca numai sambata si Duminica. In celelalte zile, nimic. Sambata
ma intreba: “Ai oleaca de zeama de varza si oleaca de grau fiert?” El
a slujit 20 de ani Sfanta Liturghie singur si se intarea numai cu
Sfanta Impartasanie. Cand s-a indreptat calendarul, a postit 23 de
zile. N-a gustat nimic, pana i s-au aratat Sfintii Trei lerarhi si i-
au spus sa asculte de Biserica! Sa tina cum zice Biserica!

Odata slujea parintele Calistrat Bobu. Eu eram paraclisier. Anafora de
la staret era alba si dulce, iar, de la parintele Calistrat, verzuie
si acra. Am intrebat :

- Parinte staret, de ce cand slujeste parintele Calistrat, anafora
este verzuie si acra?

- Mai, baiete, slujeste cu indoiala! S-a dus la nebuna aceea de
Isidora, care a facut atatea boroboate in manastire, si ea i-a spus ca
nu vine darul Duhului Sfant din cauza calendarului. Si i-am spus ca
are s-o pateasca, fiindca el se indoieste ca nu vine Duhul Sfant!

Eram paraclisier. Cand a chemat harul Duhului Sfant, numai ce vede ca
Agnetul s-a facut carne, curgea sange pe Sfantul Disc, pe Sfantul
Antimis. Si cand se uita in potir vede sange. Ma cheama pe mine:

- Costica, ia vino incoace! Ce vezi?

- Vai, parinte Calistrat! S-a facut carne si sange! Staretul ti-a spus
ca ai s-o patesti, sa nu mai crezi in calendar, caci calendarul nu-i
sfant sau dogma. El este un ceas al vremii. A mai fost indreptat
canonic inainte de cateva ori pana acum.

Staretul, cand a venit, a pus sa se citeasca Psaltirea la strana.

- Ei ! Acum crezi ca vine Duhul Sfant si preface Darurile?

- Iarta-ma, parinte! Si a cazut in genunchi.

- Ia uite! A venit Duhul Sfant! S-a facut carne! S-a facut sange! Te
mai indoiesti de acum, parinte?

- Cred, parinte, iarta-ma!

- Ia si strange Sfintele Taine!

Si a facut cu dalta o gaura in piciorul Sfintei Mese, ca Sfanta Masa
este mormantul Domnului, si a ingropat acolo Sfintele Taine. Iar
potirul l-a sfintit din nou si l-a spalat la sfanta spalatoare si
Sfantul Antimis, toate. Si am stat pana s-a citit Psaltirea toata,
patru ore, si apoi a inceput Liturghia de la Sfanta Proscomidie : “Si
unul din ostasi cu sulita in coasta…” a luat-o de acolo. Si a facut
Sfanta Liturghie si nu s-a mai repetat.

- Vezi? Acum crezi?

- Cred, parinte!

Staretul i-a dat canon 40 de zile. “De ce nu crezi, cand eu iti spun,
si te duci la babe sa te invete despre calendar?” Asta a fost in anul
1932. In vara anului 1932 eram aici. Eu am venit in anul 1929 aici.

- Parinte, ce-i cu cei de la Slatioara? Ei spun ca noi ne-am vandut
credinta.

- Stilistii sunt caterisiti de Sfantul Sinod, ca tin mai mult la
calendar decat la dogmele Bisericii si au cazut din ascultare.

- Stilistii se lauda ca ei au dreapta credinta si noi nu.

- Ei au intr-insa mandrie si nesupunere.

In vara anului 1992 au venit din Sfantul Munte staretul Manastirii
Xeropotamu cu cativa calugari si au facut un pelerinaj prin tara cu
Sfanta Cruce, facuta tocmai din secolul V, de imparatul Marcian si
imparateasa Pulcheria, ce pastreaza o mare parte din crucea
Mantuitorului. Si am sarutat Sfanta Cruce, udata cu sangele lui
Hristos. De doua ori am sarutat-o.

Cei din Muntele Athos tin pe vechi. De ce nu au mers la stilisti la
Slatioara, ci au mers numai la manastirile ortodoxe pe stil nou?

Au fost in multe locuri in tara si calugarii in Sfantul Munte sunt pe
vechi toti; dar cand m-am dus acolo, ii blestemau pe cei din Romania
pe stil vechi. Ca atonitii nu s-au rupt de ascultarea Bisericii. Ei
sunt pe vechi, dar asculta de Sfantul Sinod din Grecia, doar grecii
sunt pe nou, dati din anul 1924. Ei nu fac diaconi, preoti, biserici,
nu fac nimic fara aprobarea Sfantului Sinod. Si mi-au zis: “Spune
stilistiIor de la voi ca sunt eretici. S-au apucat sa faca manastiri
si biserici fara voia Sfantului Sinod”.

N-am fost eu acolo? N-am slujit cu ei? Cei de pe vechi nu slujesc cu
noi, dar cei din Athos au slujit. Ne-am impartasit cu ei. Ii au ca pe
niste pagani pe cei cu stilul vechi de la noi. Raman exact ca
lipovenii din Rusia!

Calendarul nu-i sfant! M-am dus la instalarea mitropolitului la Iasi
si le-am vorbit. Am vorbit in mitropolie de atatea ori, erau mii de
oameni. Erau episcopi si mitropoliti, dar m-au pus pe mine sa vorbesc.
La sala de mese, unde erau atatea oficialitati, am vorbit aproape o
ora.

A doua zi am vorbit la Facultatea de Teologie din Iasi si le-am aratat
cum calendarul vechi a mai fost indreptat pana acum. Le-am aratat si
anul si luna si timpul; si cand va mai ramanea in urma – cum spune in
Pidalion -, iar se va indrepta. Calendarul este un ceas al vremii.

Pentru calendar sa ne sfadim?

http://bisericasecreta.wordpress.com/2008/06/12/despre-stilul-vechi-stilisti-si-slatioara/

Maria

unread,
Oct 20, 2009, 4:35:30 AM10/20/09
to Ortodoxia
Am rugamintea de a sintetiza in cateva fraze "mesajul poetic" de
aici...atat din ceea ce citati cat si din ce aveti de comentat, pt ca
am incercat sa urmez linkurile si am dat de texte prea lungi pt timpul
alocat netului.

Deci, care e ideea?

Multumesc pt un raspuns,
Raluca Maria




On Oct 2, 5:10 pm, Iulia Alina Popescu <alinaiulia.pope...@gmail.com>
wrote:
> http://hristofor.wordpress.com/2009/10/02/parintele-aldea-si-razboiul...
>
> Părintele Aldea şi "războiul lui întru
> Cuvînt"<http://hristofor.wordpress.com/2009/10/02/parintele-aldea-si-razboiul...>
>
> Am primit pe poşta electronică un material deosebit de relevant şi bine
> orientat dpdv Ortodox, care pune în discuţie şi încearcă să limpezească
> tulburările de apă intenţionat pornite de falşii mărturisitori de la
> "RăzboiÎntruCuvînt" (susţinuţi, bineînţeles, şi de o pleiadă întreagă de
> bloggeri şi clerici "bine intenţionaţi" şi ascultători, în esenţă, duhului
> patriarhal), ce lucrează asemenea unor viermi neadormiţi ce sapă la Predania
> curată a Bisericii Ortodoxe, aruncînd abil praf în ochii creştinilor mai
> puţin ştiutori dar sinceri, şi atrăgîndu-şi astfel mînia lui Dumnezeu ce
> este pregătită celor ce smintesc pe "cei mai mici". Campania de gherilă pe
> care au pornit-o luptătorii împotriva Cuvîntului se desfăşoară de mai multă
> vreme (cei trei crai răzbunători ocupîndu-şi o mare parte din timp cu
> asemenea "ascultări") şi are ca scop promovarea prin propagandă şi
> manipulare (vom vedea de ce am folosit anume aceşti termeni) a
> neo-eclesiologiei (eclesiologie=învăţătura Bisericii despre Biserică) de tip
> papistaşo-ecumenist, sub pretextul ascultării faţă de "Biserică" şi de
> "marii duhovnici" ai secolului XX. În continuarea exprimării mesajului
> autentic ortodox, mesaj ce se poate observa lesne în ultimele materiale
> publicate pe acest blog, am hotărît să scoatem la lumina zilei prima parte a
> materialul respectiv (va urma şi a doua, cu Doamne-ajută), alcătuit de un
> frate ortodox din capitala României neromâne. Să luăm aminte:
>
> (Pentru o mai amplă înţelegere a problematicii materialului, a se citi *
> întîi* *articolul
> respectiv*<http://www.razbointrucuvant.ro/2009/09/18/parintele-mihai-aldea-catre...>
> )
>
> *+ + +*
>
> *"Acolo unde este ierarhul care drept învaţă Cuvântul Adevărului, care merge
> pe urmele Sfinţilor Părinţi în mijlocul turmei sale, acolo este Biserica lui
> Hristos. Vai nouă dacă, în loc să vedem Biserica în ierarhul ce
> propovăduieşte şi mărturiseşte Adevărul, noi privim către un anume ierarh
> pentru că este patriarh într-un oraş mare, fie el şi Capitala, dar rămânem
> nepăsători faţă de propovăduirea lui! Astfel făcând, vom merge împreună cu
> el la pierzarea sufletelor noastre!"*
> *
>
> Părintele Ambrozie
> Fontrier<http://traditiaortodoxa.wordpress.com/category/chipuri-duhovnicesti-a...>
>
> Doamne, ajuta!
> La aproape doua saptamani de la neinspirata postare pe site-ul
> razbointrucuvant a articolului "Parintele Mihai Aldea catre un frate stilist
> - extrase dintr-un mesaj din care putem invata
> toti<http://www.razbointrucuvant.ro/2009/09/18/parintele-mihai-aldea-catre...>
> " la adresahttp://www.razbointrucuvant.ro/2009/09/18/parintele-mihai-aldea-catre...
> si
> la cateva zile de la proaspata aparitie a Nr.8 al revistei Presa Ortodoxa,
> in care a fost tiparit articolul "Pentru cei care vor sa paraseasca
> Biserica, crezand ca asa slujesc lui Dumnezeu", gasim de cuviinta sa scriem
> aceste randuri, tocmai pentru faptul ca nu putem accepta ca Predania
> Bisericii sa fie nesocotita si incalcata prin falsele exemple sau
> invataturile de neurmat ce sunt raspandite in spatiul public virtual sau al
> presei scrise. Contopirea raspunsurilor la aceste doua materiale, ce au doua
> surse diferite - redactori care nu mai marturisesc in prezent vreo legatura
> intre ei, dar care impartasesc aceleasi greseli si dovedesc astfel ca lucreaza
> concertat (revista fiind promovata chiar pe site) -, a venit ca urmare a
> faptului ca poate aduce o mai buna lamurire chestiunilor ce sunt prezentate
> in cele doua texte la care ne vom referi.
>
> Este binevenit de precizat, ca la momentul de fata blog-ul/site-ul
> razbointrucuvant (si altele care poate ii vor urma exemplul si se vor
> inscrie pe acelasi calapod, gen revista Presa Ortodoxa) detine reteta de
> succes perfect inselatoare - combinatia de articole anti-Sistem (AS) cu o
> jurisdictionala oficiala - datorita faptului ca se face o grava eroare de
> intelegere in ceea ce reprezinta Biserica -, mai ales avand in vedere faptul
> ca Pr. Aldea chiar a fost (probabil este si in prezent) sicanat si
> marginalizat de sinodalii oficiali.
>
> Pentru ca textul desi nu este foarte lung, contine multe idei gresite, este
> util sa ne aplecam peste toate frazele sale si sa incercam sa risipim
> echivocul si nedumerirea pe care le lucreaza textul respectiv. Punctual, vom
> demonta falsele ipoteze, defalcand textul parintelui in mai multe fragmente,
> ce in mesajul nostru vor aparea reproduse cu o culoare distincta, tocmai
> pentru evidentiere:
>
> - "... De pildă, atunci când a fost lepădarea de Hristos de la
> Ferrara-Florenţa TOŢI ierarhii mari au căzut, de la cei de Constantinopole
> la cei ai Moscovei."
>
> Fara sa isi dea seama, parintele incearca sa argumenteze exact cu opusul a
> ceea ce Biserica a pastrat din perioada respectiva.
>
> In primul si in primul rand, se incearca crearea unei confuzii privind
> participantii la acel sinod, care au fost mai multi ai latinilor, iar dintre
> cei ai partii ortodoxe, bizantinii erau cei invitati si evident majoritari,
> condusi de imparat, la care se alatura exarhul Patriarhului Antiohiei. La
> Ferrara a ajuns intr-adevar si Mitropolitul Isidor al Kievului cu
> insotitorii sai, dar celelalte patriarhate nu au fost reprezentate si chiar
> ulterior si-au aratat dezaprobarea fata de falsa unire, asa cum a facut-o si
> Biserica Rusiei in ansamblul sau.
>
> Iar dintre ierarhii participanti la Sinodul de la Ferrara-Florenta, NU TOTI
> ierarhii au cazut, ci Sfantul Mitropolit Marcu al Efesului a aparat
> Invatatura Ortodoxa.
>
> - "De aici ar rezulta că nu mai există Ortodoxie de atunci, dacă e să
> credem în erezia căderii automate din har."
>
> Cat priveste acuzatia nefondata de propovaduire a "ereziei" caderii automate
> din har, este de prisos sa revenim si sa precizam ceea ce am expus deja in
> mesajele anterioare, anume ca nu promovam teoria switch-off, a retragerii
> harului brusc si deodata cu privire la o intreaga jurisdictie. Rationamente
> si ipotezele fictive ce ne sunt propuse, de disparitie a Ortodoxiei dupa
> Sinodul respectiv, dovedesc o parcurgere complet superficiala a istoriei
> pline de tumult a acelei perioade ce a urmat. Ortodoxia a fost aparata si
> pastrata pe teritoriul Papei Eugenie, intr-adevar de catre un SINGUR
> mitropolit grec, dar acasa in tarile ortodoxe, poporul tinea cu adevarat
> dreapta-credinta (si aceasta nu este o simpla speculatie hazardata) si nu a
> avut nici o partasie cu ereticii, pana cand acestia nu s-au pocait (care din
> ei s-au pocait si au fost reprimiti in Biserica). In acest sens reproducem
> urmatorul pasaj chiar din cartea Stalpii Ortodoxiei - Sf. Fotie cel Mare,
> Sf. Marcu Evghenicul, Sf. Grigorie Palama aparuta in anul 2008 la Editurile
> Cartea Ortodoxa si Egumenita, dar dupa o traducere a cartii The Lives of the
> Pillars of Orthodoxy<http://www.easternchristiansupply.biz/products.cgi/c120/c14/c10136/41743>ce
> a fost publicata in SUA anului 1990 de editura unei manastiri
> vechi-calendariste.
>
> Bizantinii nu au primit unirea si au nesocotit toate indemnurile
> partizanilor ei. O tacere aproape dureroasa invaluia Biserica atunci cand, in
> vremea Postului Mare din 1440, bisericile au fost goale si nu s'au tinut
> slujbe. Nimeni nu voia sa slujeasca cu episcopii care semnasera1. Cu toate
> acestea, aproape intreaga curte si intregul episcopat era in mainile
> unionistilor. [...] Profesorii, dregatorii si chiar si cei din oaste erau de
> obicei la fel de cultivati ca si preotii. Multi dintre ei erau foarte bine
> pregatiti in theologie si se simteau foarte bine pregatiti spre a lua parte
> oricand la ...
>
> read more >>

prodro...@gmail.com

unread,
Oct 20, 2009, 9:04:07 PM10/20/09
to Ortodoxia
Pentru o persoana grabita, as sugera de citit cu atentie doar pasajul
urmator care sintetizeaza ceea ce Dv. ati inteles drept "poezie":

"Este binevenit de precizat, ca la momentul de fata blog-ul/site-ul
razbointrucuvant (si altele care poate ii vor urma exemplul si se vor
inscrie pe acelasi calapod, gen revista Presa Ortodoxa) detine reteta
de
succes perfect inselatoare – combinatia de articole anti-Sistem (AS)
cu o
marturie teologica anti-Ortodoxa. Ingredientele acestea fac
respectivul site
sa aiba o buna rata de captare a mesajului pe care il transmite in
randul
celor care il urmaresc, tocmai datorita evidentei si limpezimii
avertizarilor AS, ce aparent ar presupune si o Ortodoxie neintinata.
Pe de
alta parte, se pare ca si Pr. Aldea a pornit o Prigoana (vorba cuiva,
orice
asemanare este pur intamplatoare) impotriva vechilor-calendaristi. "




Maria

unread,
Oct 21, 2009, 7:20:25 AM10/21/09
to Ortodoxia
prodromou1986, va multumesc pt raspuns si va rog sa-mi permiteti
cateva precizari si delimitari:
1. nu sunt o "persoana grabita", (in general ma tem ca multe forme de
graba pot fi din mandrie sau superficialitate, patimi de care sufar si
eu, dar cu care ma lupt).
dar mi se pare de bun simt -mai ales pe net, inclusiv pe un grup de
discutii- PREZENTAREA COMENTARIILOR NOASTRE IN CATEVA FRAZE,
CITIBILE ..IN CATEVA MINUTE NU SA CONSTAT IN CATEVA ORE CA ERA CEVA
CARE NU MERITA ATATA ATENTIE.

Nu de alta, dar prezentarea din start pe laaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaarg a
subiectului s-ar putea sa nu mai intereseze pe toata lumea, ca sa nu
mai spun ca nu stiu cati ar mai citi-o...
2 cand am intrebat - mai in gluma mai in serios- << care e "mesajul
poetic" ? >> am folosit ghilimelele...adica e o metafora, acolo, nu
ca mi s-ar fi parut kilometrii de postare o poezie ci mai degraba
autorul "un poet". sezizati diferenta ? daca nu, nici o problema, nu e
ceva important.

3. IMI PARE CA PUNETI LA ZID .... situl "razboiintrucuvant" , " presa
ortodoxa" si pe p Aldea.. ???
Nu sunt un om duhovnicesc, dar am studii de sociologie si
psihologie....si ii cunosc pe cei incrimnati de cine stie ce
conspiratii...pe unii de multi ani de zile si va spun : VA
INSELATI !!!

4. DACA NU O SCRIETI DIN INSELARE....atunci e mai grav, inseamna ca
chiar vreti sa le faceti rau unora care fac bine.

Ma rog Domnului sa ne lumineze si sa ne ierte!




On Oct 21, 4:04 am, "prodromou1...@gmail.com"
> > Deci, care e ideea?- Hide quoted text -
>
> - Show quoted text -

prodro...@gmail.com

unread,
Oct 21, 2009, 1:35:49 PM10/21/09
to Ortodoxia
Daca ne uitam la mesajele anterioare, din toata pleiada de teologi,
psihologi, simpli parohieni, niciunul nu poate sa duca un dialog
intelectual (ce sa mai vorbim de teologic) bazat pe fapte, pe istorie
sau pe Predania Sfintilor Parinti, prin care sa justifice inlocuirea
calendarului patristic cu acel calendar al astronomilor atei ai papei.

Nimic nu-i impresioneaza: Sf. Sinoade, anatemele, faptul ca dusmanii
Sf. Cruci au initiat aceste schimbari, nici Sfinti nostri ca Ioan
Hozevitul sau Calinic de la Cernica.

Sa fim cu grija, pacatul impotriva Duhului Sfant este acela cand te
opui adevarului evident. Nu merge cu prescurtari si rezumate.

"PECETLUIREA" ("SIGILIONUL") SFÂNTULUI SINOD DE LA 1583
(sau cea mai cunoscută anatemă dată asupra noului calendar)
Orişicine nu ar urma hotărârile Bisericii statuate în cele Şapte
Soboare Ecumenice şi Sfintele Paşti socotite pentru a le urma, ci vrea
să urmeze noua invenţie a pascaliei şi a noului calendar al
astronomilor atei papişti, şi vor să răstălmăcească şi să distrugă
dogmele şi tradiţia Bisericii care noi le-am moştenit de la Sfinţii
Părinţi, anatema unora ca aceştia şi să fie îndepărtaţi de Biserică şi
de împărtăşirea credinţei.

Cand ti s-au terminat argumentele, iti raman injuriile si
ridiculizarea:

Robert:
"nu stiu" ce se incearca prin acest mesaj, dar va pot spune tuturor
celor care urmaresc acest grup, doar atat: de-a lungul anilor,
Parintele Aldea a savarsit 2 Sfestanii la mine acasa, prima acum
cativa ani (sa fie trecuti de 5-6, nu mai tin minte) si ultima,
recenta, anul acesta.

D Marian:
Ce se incearca este usor de dedus. Daca pana si de parintele Paisie
Aghioritul au ajuns sa se lege fratii de la unele grupari pe stil
vechi nu
ar mai trebui sa ne mire nimic. Cine stie, poate ca urmeaza la rand
atacul dansilor catre milostivirea lui Dumnezeu de a ne mai bucura cu
prezenta harului sau in lucrarea unor clerici
ai BOR.

Cristi Curte:
Auzi, da unde ai tu in lista de mai jos Sfinti Parinti pe care sa ii
crezi? Ca eu vad o suita de sinoade locale.
Daca te iei dupa orice sinod local ar trebui sa incluzi in lista si pe
cel care a adoptat calendarul nou. Sau nu?
Si ai spus fara atacuri la persoana. Dar ar trebui totusi sa spui ce
esti tu. Stilist (de la noi sau de aiurea) ortodox pe stil nou sau pe
stil vechi aflat in comuniune cu cel nou (rus, sarb etc). Nu de alta
dar orice dialog trebuie sa plece de la transparenta.

Te-am tutuit pentru ca folosesti un vocabular nepermis pentr un om
educat si pentru ca te numesti prodromu1986. Ori asta nu e un nume de
persoana. Avand o anume retinere fata de anonimi mi se pare normal sa
le tutuiesc nickurile. Daca vrei sa vorbim normal foloseste numele pe
care l-ai primit la botez. Sau esti asa de marturisitor incat iti e
frica de marturisire?
Cat despre discutie vad ca pomenesti de Sfintii Parinti mai des decat
ii citezi. In plus nu stiu daca ai un anume discernamant in ceea ce
priveste interpretarea traditiei.
Cat despre documente ascunse si revelatii ezoterice zguduitoare
trebuie sa iti spun ca nu ma conduc in viata dupa ele. Prefer ceea ce
este marturisit si asumat public.

Pr. Mihai-Andrei Aldea:
Si o mica iesire din fire ca urmare a mesajului lui Marian D.

Maria:
Am rugamintea de a sintetiza in cateva fraze "mesajul poetic" de
aici...atat din ceea ce citati cat si din ce aveti de comentat, pt ca
am incercat sa urmez linkurile si am dat de texte prea lungi pt
timpul
alocat netului. Deci, care e ideea?

robertantalsandor

unread,
Oct 21, 2009, 5:05:28 PM10/21/09
to Ortodoxia
In ceea ce ma priveste, individule prodromu1986, pot sa-ti spun ca n-
ai nimerit-o, pt ca nu sunt intelectual in sensul in care dumneata ne
cataloghezi, avand pretentia ca le stii pe toate. Nici Hristos nu s-a
pretins intelectual, de aceea le-a vorbit atat ucenicilor cat si
oamenilor in parabole si atunci nu inteleg de ce ceri asta. Dar acest
lucru este fara importanta pentru tine.
in alta ordine de idei, explica-ne, te rog frumos, cum te poti erija
in a toate cunoscator, fara ca in niciunul din mesajele tale sa nu
explici de'a fir a par ce e cu calendarul vechi si nou. observ ca sunt
mai degraba texte cu copy-paste de pe unde esti "abonat"si nici macar
o explicatie "intelectuala" spre indreptarea pacatosilor de pe aici si
de pretutindeni. e ciudat, nu?
si nu in ultimul rand, remarc la dumneata o rea-vointa si o rea-
intentie, pornind inca de la modul cum te adresezi celor care nu-ti
impartasesc "credinta". Au oare noi suntem in viziunea ta "pagani",
"eretici", "apostati", "schismatici". Numeste-ne pe fata si apoi cauta
sa ne indrepti cu blandete si fara ura patimasa daca iti este cu
putinta acest lucru.

On 21 oct., 20:35, "prodromou1...@gmail.com" <prodromou1...@gmail.com>
wrote:
Reply all
Reply to author
Forward
0 new messages