O să încerc să structurez mai bine subiectele care le pun aici.
După o iniţială reţinere la sugestia lui Cristian Secară, cred că o să subscriu şi eu la ,,tab". Deşi am văzut ,,file" şi în traducerea Google (http://www.google.ro/ig), am întrebat la întâmplare câteva persoane ,,Ce e ăla" şi am arătat înspre un tab. Toţi mi-au răspuns ,,tab". Gândindu-mă mai bine cred că nu am folosit niciodată filă ...
Cât despre ,,link", încă oscilez. Nemţii şi italienii au tradus ,,link", francezii şi spaniolii ,,pagină". Pentru cei împotriva linkului, încercaţi să căutaţi ,,linkuri" pe Google şi apoi ,,legături". Priviţi atent numărul rezultatelor. E adevărat că unii ar putea contesta folosindu-se de faptul că la rezultatele căutării după linkuri apar multe saituri cu conţinut prea puţin important, însă dacă deschid urechea bine, aud numai link în jurul meu. Şi revenind la o discuţie mai veche, cei tehnici îi vor pregăti pe cei începători, astfel că dacă ei nu vor să spună legătură, n-are sens să traducem noi aşa.
Link poate fi asimilat în limba română uşor, se citeşte cum se scrie, ceea ce mă face să mă gândesc mai bine asupra legăturii.
Aştept şi alte păreri. Reţineţi că e vorba de produsele mozilla, nu de toate traducerile în română a diverselor programe.
mie tot filă mi se pare mai potrivit. io îmi imaginez o filă ca o foaie într-un dosar, adică exact cum sunt filele din fereastra Firefox. plus că tab mă duce cu gându la tasta din stânga literei Q, care lasă spaţiu la început de rând, nu la o foaie nouă.
în ceea ce priveşte legătura deja m-am obişnuit cu exprimarea asta (legatura), dar sunt de acord cu tine că majoritatea rezonează cu link şi că poate fi asimilat în limba română, chiar daca se termină în k.
> mie tot filă mi se pare mai potrivit. io îmi imaginez o filă ca o > foaie într-un dosar, adică exact cum sunt filele din fereastra > Firefox. plus că tab mă duce cu gându la tasta din stânga literei > Q, care lasă spaţiu la început de rând, nu la o foaie nouă.
Am primit sugestii asemănătoare pro filă din partea unor utilizatori obișnuiți.
> în ceea ce priveşte legătura deja m-am obişnuit cu exprimarea asta > (legatura), dar sunt de acord cu tine că majoritatea rezonează cu > link şi că poate fi asimilat în limba română, chiar daca se > termină în k.
E bine că se pronunță la fel. Deci ar putea fi importat ca „lincuri"
Însă nu ignorați problema verbului. Deseori „a linkui", deci în mod sigur ar fi asimilat atunci și verbul. Apoi ar apărea „linkuit" sau mai corect „linkat". Nu e așa simplă treaba.
Legături, a lega e mai versatil și ies ușor combinații, uneori mai neinspirate (vezi wiki: „Ce se leagă aici", îmi tot închipui că noduri sau ceva ... nu înțeleg motivul acelei traduceri)
On Sun, 21 Jan 2007 22:24:09 +0200, Alexandru Szasz wrote: >> sunt de acord cu tine că majoritatea rezonează cu link şi că poate >> fi asimilat în limba română, chiar daca se termină în k. > E bine că se pronunță la fel. Deci ar putea fi importat ca „lincuri"
În DOOM (pagina 450) este „link (angl.) s.n., pl. linkuri”. Deci în același timp o rezolvare și o problemă. Rezolvare că există oficial, probelmă că e scis cu k, și atunci dacă susținem că site trebuie scris sait (deși site există ca atare în DOOM), scriem și link linc ? Eu zic că nu, din singurul motiv că indiferent cum s-ar scrie, se păstrează oricum caracterul fonetic al pronunției. Singura mea problemă este că eu pot doar să-mi dau cu părerea, că n-am nicio pregătire de specialitate ...
Mai rămâne care din ele, link sau legătură. Pe mine nu mă deranjează legătură (mai degrabă mă deranjează filă), dar știu că în vorbirea de zi cu zi se spune trimite-mi și mie adresa aia sau linkul ăla, dar n-am auzit să se fi spus vreodată trimite-mi și mie legătura aia. Eu sunt abonat la rdslink, nu la rdslegătură :)
> On Sun, 21 Jan 2007 22:24:09 +0200, Alexandru Szasz wrote:
> >> sunt de acord cu tine că majoritatea rezonează cu link şi că poate > >> fi asimilat în limba română, chiar daca se termină în k. > > E bine că se pronunță la fel. Deci ar putea fi importat ca „lincuri"
> În DOOM (pagina 450) este „link (angl.) s.n., pl. linkuri". > Deci în același timp o rezolvare și o problemă. Rezolvare că există > oficial, probelmă că e scis cu k, și atunci dacă susținem că site > trebuie scris sait (deși site există ca atare în DOOM), scriem și link > linc ? Eu zic că nu, din singurul motiv că indiferent cum s-ar scrie, > se păstrează oricum caracterul fonetic al pronunției. Singura mea > problemă este că eu pot doar să-mi dau cu părerea, că n-am nicio > pregătire de specialitate ...
Eu doar am spus că pe viitor s-ar putea scrie cu c, viitorul fiind ani de zile, pentru că poate peste zece ani va fi alt concept şi nu va mai fi link. Cine ştie ...
Site există ca atare în DOOM, ca şi link de altfel, pentru că e folosit! Dacă sait şi linc ar fi la fel de folosite, ar fi şi ele acolo. Dacă cauţi pe google după „site" în paginile scrise în limba română vei vedea că majoritatea sunt texte scrise de „webdesigneri" dornici de a face un ban cu saitul.
Primii care vin în contact cu neologisme nu sunt experţi lingvişti, deci n-ar trebui să ne fie frică să scriem un cuvânt aşa cum îl auzim atâta timp cât nu provoacă confuzie sau consternare (vezi sit).
Trecerea de la site la sait s-ar putea face cu preluarea termenului scris astfel în lucrări scrise, pe saituri populare, în traducerile programelor, nu aşteptând să scrie sait în DOOM.
Vorba unui manager de proiect către programatori: „Sunteţi zei, puteţi schimba orice" :)
> Mai rămâne care din ele, link sau legătură. Pe mine nu mă deranjează > legătură (mai degrabă mă deranjează filă), dar știu că în vorbirea de zi > cu zi se spune trimite-mi și mie adresa aia sau linkul ăla, dar n-am > auzit să se fi spus vreodată trimite-mi și mie legătura aia. > Eu sunt abonat la rdslink, nu la rdslegătură :)
Se vor trezi la realitate companiile care investesc sau sunt create în România şi vor vedea că folosind slogane şi cuvinte în limba română au mai multă acoperire cu ele.
Notă: Există şi termenul link în sensul de conectivitate. Mai mult ca sigur RDS la asta s-au gândit cu rdslink. Ex: „Am link=sunt conectat la reţea".
Traducerea lui TAB cu FILA este gresita dpdv al intelesului termenului, deci nu este adecvata. Eu sustin preluarea ca atare a lui TAB pentru ca se adapteaza perfect limbii (pl. TABURI). Exista deja traduceri (Dict. Eng-Ro Teora 1997) pentru "tab" in romana : gaica, agatatoare, apendice, anexa, contramarca, atirnatoare, etc. care sint in spiritul cuvintului englezesc dar nu ar merge bine in contextul informaticii si nu pot fi folosite pentru obtinerea de derivate bune. A se vedea si variantele de traducere din dictionarul Everest ( http://www.free-soft.ro/everest/everest.html ).
Deci atentie, TAB nu se refera la pagina web deschisa si nu poate fi asimilat cu o fila. Tab se refera doar la partea dintr-un obiect (nu neaparat fila) care iese in afara, la agatatoare, urechiusa sau cum se mai doreste sa i se spuna. In bibliotecile clasice exista niste cartoteci unde se afla fisele cartilor. Fiecare fisa are o mica iesitura in afara de forma dreptunghiulara, care ne permite sa o alegem din multitudinea de fise (chestia e si la agendele telefonice clasice). Iesitura aceea este tabul anglo-saxon (a se vedea definitia din Merriam-Webster http://merriam-webster.com/dictionary/tab ).
Pe de alta parte trebuie vazut ce facem cu derivatele termenilor. In engleza avem un derivat foarte utilizat, anume "tabbed browsing" pe care eu il traduc ca "explorare tabulara". Sau avem "GreenBrowser is a tabbed browser", pe care eu il traduc "GB este un explorator tabular".
P.S. Apropo de Merriam-Webster, acest dictionar este DEX-ul american si eu sint de parere ca ar trebui folosit el mai degraba decit dictionarele britanice. Eu sint de altfel si pentru folosirea englezei americane in locul celei britanice pentru ca scrierea americana seamana mai mult cu cea romana (utilization - utilizare, etc.).
Să nu sărim aşa peste filă. Şi Internet Explorer îl foloseşte, şi după cum ştim este mult mai folosit decât Firefox, majoritatea utilizatorilor Firefox fiind foşti utilizatori Internet Explorer.
Într-adevăr fila nu este acelaşi lucru cu tabul, nimeni nu a sugerat aşa ceva. Noi (cei care folosim fila) vedem lucrurile diferit din punct de vedere conceptual.
Şi anume:
- nu poţi închide/deschide tabul. Tabul e doar un buton, nu e partea de jos care conţine pagina - în locurile unde mă adresam entităţilor numite taburi în engleză, nu am folosit tot file, ci capete de filă, sau cap de filă - fila e mai potrivită, sunt file de carte care pot fi accesate prin nişte agăţători (capete de filă) mai uşor decât răsfoirea lor dintr-un meniu (similar cu datul paginii la o carte)
Mi-am adus aminte de inca un argument in favoarea preluarii ca atare a lui "tab". E adevarat ca interfata bazata pe taburi este intilnita cel mai des la exploratoare (browsers) si la editoarele de text, iar la acestea ar putea fi folosita traducerea "fila" (pe care eu o socotesc totusi neadecvata, din motivele expuse in mesajele de mai sus). Dar exista si alte softuri la care apar taburi si acestea nu au documente atasate, deci la ele nu se poate traduce "new tab" cu "fila noua".
La unele din ele este folosit termenul "tab" (xplorer2 lite, smartFTP), la altele nu (DC++). La toate este insa evidentă interfata bazata pe taburi ("tabbed interface" - interfață tabulară). In mod sigur mai sint si alte softuri care folosesc o astfel de interfata si nu lucreaza cu documente, deci si la ele traducerea lui "tab" cu "fila" ar fi neadecvata.
In opinia mea trebuie gasita o traducere care sa se aplice la toate softurile ce folosesc termenul englezesc "tab", adica sa nu se traduca undeva "tab" ca "fila" si in alta parte ca "eticheta". E un fel de principiu al consecventei, adica un termen informatic care este unic in engleza sa aiba un singur corespondent romanesc, nu mai multe. Poate ca principiul asta nu poate fi aplicat peste tot si o sa mi se ofere exemple, dar in cazul lui "tab" ar trebui aplicat.
Eu spun inca o data ca ar fi cel mai potrivit daca s-ar prelua "tab" ca atare (pl. "taburi").
Utilizarea mai noua (de cind cu diversele softuri care il folosesc in interfata lor) a termenului "tab" tinde probabil sa il considere format din eticheta (urechiusa) si ce se afla sub ea (document sau panou), cel putin in unele situatii (inchidere, reimprospatare).
Unii termeni luati din viata reala nu se potrivesc perfect cu o utilizare in informatica, unde primeaza virtualul si unde poti face o groaza de lucruri imposibile in viata reala. In viata reala nu poti inchide "tabul", dar in viata virtuala poti, tocmai pentru ca urechiusa de la o fisa dintr-o cartoteca nu se poate suprapune dpdv conceptual cu tabul. Cu acesta din urma se pot face multiple operatii cum sint : colorare, costumare, marcare, etc. In situatiile astea tabul este doar urechiusa. Rezulta ca "tabul" nu e un concept foarte bine definit, ceea ce eu socotesc ca este inca un argument in favoarea preluarii ca atare.
Decizia iti apartine, eu ma opresc aici cu argumentele.
On Mon, 19 Mar 2007 13:49:12 +0200, Alexandru Szasz wrote: > Dar cum justifici închiderea tabului ? când tu închizi tot ce e sub > el de fapt ?
Păi și amer-englezii cum justifică închiderea tabului ? Așa cum îl țin eu configurat, când închid penultimul tab cu tot cu pagina asociată, dispare și tabul (în sens de eticheta de sus) de la singura pagină rămasă.
