Înainte să vă grăbiţi să răspundeţi, citiţi cu atenţie.
Sunt 3 tipuri de păreri aici.
1.site/site-ul/site-uri
Este folosit aşa în foarte multe locuri deşi este pronunţat ,,sait". căutare Google după ,,site-ul": 1.270.000 rezultate. căutare Google după ,,site-uri":1.840.000 rezultate. căutare Google după ,,site" în paginile scrise în limba română: 1.800.000 rezultate.
Celelalte 2 tipuri de păreri nu sprijină folosirea acestui termen deoarece nu este natural să scrii într-un fel şi să citeşti în altul în limba română, nu este folosit în vorbirea curentă, iar un alt contrargument este faptul că traducerea cuvântului ,,site" din engleză în română există deja: ,,sit". ,,Site" însemnând în engleză ,,un loc situat undeva pentru a fi ocupat". Folosit des în construcţie (construction site, good site to build a school on).
2.sit/situl/situri
Este traducerea cuvântului ,,site" din limba engleză în limba română. ,,Sit" nu este un cuvânt nou deşi foarte puţină lume ştie de el. Se foloseşte la noi cu precădere în arheologie: ,,sit arheologic". Folosirea în română urmează înţelesul exact dat cuvântului de limba engleză. Exemple: ,,Se completează elemente de reper pentru localizarea unui sit arheologic."
căutare Google după ,,sit" în paginile scrise în limba română: 1.200.000 rezultate. căutare Google după ,,situl" în paginile scrise în limba română: 1.210.000 rezultate. căutare Google după ,,situri" în paginile scrise în limba română: 1.330.000 rezultate.
Argumentele celor care sunt împotriva acestei abordări sunt că marea parte a românilor care folosesc internetul nu ştiu ce înseamnă sit, nu este folosit în vorbirea curentă, iar ,,site" nu înseamnă în engleză un loc cu pagini web, deci nu este neapărat justificată traducerea întocmai a cuvântului.
3.sait/saitul/saituri
Acest tip de abordare urmează scrierea după vorbirea curentă. În vorbirea curentă, utilizatorii români de internet pronunţă ,,sait, saitul, saituri" indiferent de ce văd scris ,,site, sit, site-ul, site-uri".
căutare Google după ,,sait" în paginile scrise în limba română: 110.000 rezultate. căutare Google după ,,saitul" în paginile scrise în limba română: 63.000 rezultate. căutare Google după ,,saituri" în paginile scrise în limba română: 32.100 rezultate.
După cum vedeţi, nu se prea scrie aşa cum se pronunţă în mod curent. Asta nu ar trebui să fie un contrargument major având în vedere că în limba română scrii cum auzi, iar pe de altă parte majoritatea rezultatelor oferite de Google sunt cuvinte scrise de oameni tehnici, nu de cei care au auzit ,,sait" şi vor să-l scrise cum l-au auzit. Argumentele împotriva acestei abordări sunt ,,e formularea lui Pruteanu", de ce să importăm încă o dată cuvântul ,,site" din engleză dacă a mai fost importat o dată ca ,,sit".
V-am prezentat argumentele împotriva fiecărei abordări, aştept pledoariile voastre pentru. Decât să repetaţi ce am scris aici, mai bine scrieţi cu care variantă sunteţi de acord, şi dacă n-am scris eu mai sus, de ce.
On Fri, 19 Jan 2007 08:09:25 -0000, alex...@gmail.com wrote: > V-am prezentat argumentele împotriva fiecărei abordări, aştept > pledoariile voastre pentru.
Cu mențiunea că eu azi sunt pro-sait, vezi și documetnul atașat, poate oferă un plus de confuzie :)
Eu sunt împotriva lui sit pentru simplul motiv că NIMENI nu zice sit în vorbirea de zi cu zi (când este vorba de internet). A-l traduce sau folosi în scris ca sit doar că „așa este corect”, în opinia mea intră la categoria „ipocrizie”.
> Cu mențiunea că eu azi sunt pro-sait, vezi și documetnul atașat, poate > oferă un plus de confuzie :)
> Eu sunt împotriva lui sit pentru simplul motiv că NIMENI nu zice sit în > vorbirea de zi cu zi (când este vorba de internet). A-l traduce sau > folosi în scris ca sit doar că „așa este corect", în opinia mea intră la > categoria „ipocrizie".
Sunt de acord. Am trecut şi eu prin perioada pro „sit", eram tare activist, dar după ce luni de zile am eşuat cu folosirea în vorbire a cuvântului „sit", m-am convins că „sait" e alegerea potrivită. Nimeni nu ştia ce e sit, nici nu le trecea prin cap că e „sait". După ce justificam cuvântul, auzeam „aaaa... sait!".
> Cu mențiunea că eu azi sunt pro-sait, vezi și documetnul atașat, poate > oferă un plus de confuzie :)
Documentul oglindeşte perfect ceea ce se întâmplă între noi, cu toate că vorbesc capete mai „luminate". Ce mi-a rămas întipărit este că „poporul decide", contrar a ceea ce este în DOOM, noroc că acest popor nu prea are DOOM acasă, ci cel mult un DEX.
O observaţie asupra limbii române este că românul este capabil să citească fără diacritice aproape instant, cu riscul de confuzie bineînţeles, şi poate să ignore uşor prezenţa unui caracter în plus sau dispariţia altuia. Pentru vorbitorii care pronunţa sait (majoritatea covârşitoare) cred că va fi o plăcere să citească „sait" şi nu „sit" sau „site" (în mintea lor tot sait ar fi).
sit ar fi corect (eu chiar aşa şi pronunţ), e un cuvânt existent de mult timp în română.
dar, fiindcă majoritatea covârşitoare a lumii pronunţă [sait], cuvântul ar trebui scris "sait".
problema cu "poporul decide" este pusă greşit: cuvintele din lexicul unei limbi sunt rezultatul vorbirii populare, nu al muncii unor academicieni. toate cuvintele româneşti folosite în acest topic au rezultat din modificarea de către popor a unor cuvinte din alte limbi (de la latină până la engleză). academia nu creează reguli, ci formalizează regulile nescrise ale vorbirii populare, încercând să le uniformizeze şi să le conserve.
> sit ar fi corect (eu chiar aşa şi pronunţ), e un cuvânt existent de > mult timp în română.
> dar, fiindcă majoritatea covârşitoare a lumii pronunţă [sait], > cuvântul ar trebui scris "sait".
> problema cu "poporul decide" este pusă greşit: cuvintele din lexicul > unei limbi sunt rezultatul vorbirii populare, nu al muncii unor > academicieni. > toate cuvintele româneşti folosite în acest topic au rezultat din > modificarea de către popor a unor cuvinte din alte limbi (de la > latină până la engleză). > academia nu creează reguli, ci formalizează regulile nescrise ale > vorbirii populare, încercând să le uniformizeze şi să le conserve.
şi acum eterna problemă a traducătorului: „eu sunt academician, sau fac parte din popor?" :)
> poate ar fi mai bine daca am scrie sit web ca sa se obisnuiasca > utilizatorii cu forma corecta
Mare atenție pentru susținătorii „sitului".
Folosirea cuvântului sit nu ar avea sens clar fără alăturarea cuvântului „web". În limba română cuvântul sit se folosește cu specificarea felului de sit (ex: sit arheologic). Cum cuvântul „web" nu este românesc, această opțiune este echivalentă cu „site" pentru că atrage aceleași compromisuri.
~~~ Personal, mi-e foarte greu să cred că lumea se va obișnui cu „sit". Nu vă grăbiți să mă contraziceți, am trecut și eu prin perioada corectitudinii cuvântului sit (3-4 luni intense), dar am fost convins de faptul că marea majoritate a românilor nu cunosc cuvântul sit din limba română, în schimb au auzit de sait.
Pur și simplu am văzut o grămadă de utilizatori care se uită la ceva de genul „Sit:" și nu-și dau seama că e vorba de „sait". ~~~ -- Alexandru Szasz
mie îmi place site mai mult. e clar că majoritatea oamenilor scrie site din rezultatele căutării pe google. şi dacă folosim şi noi tot site nu ar fi prima oară când luăm în limba română un cuvant din engleză. (şi nici prima oară când avem un cuvânt care nu se citeşte cum se scrie). pronunţarea site/sait s-a încetăţenit pentru pagini web, deci sit cade. iar în ceea ce priveşte sait, io de câte ori l-am citit pe undeva parcă era pus la mişto (gen gigel.org-sait care te uiţi) şi e mult mai puţin popular decât site.
> mie îmi place site mai mult. > e clar că majoritatea oamenilor scrie site din rezultatele căutării > pe google. şi dacă folosim şi noi tot site nu ar fi prima oară > când luăm în limba română un cuvant din engleză. (şi nici prima > oară când avem un cuvânt care nu se citeşte cum se scrie). > pronunţarea site/sait s-a încetăţenit pentru pagini web, deci sit > cade. > iar în ceea ce priveşte sait, io de câte ori l-am citit pe undeva > parcă era pus la mişto (gen gigel.org-sait care te uiţi) şi e mult > mai puţin popular decât site.
> irina
Cuprinși de febra de a traduce, să nu pierdem din vedere faptul că traducem pentru oameni interesați sau dornici de a avea programul în limba română. Acești oameni nu sunt neapărat ca noi, mai tehnici, ci doresc un program pe care să-l poată folosi mai ușor, în limba lor nativă.
Astfel pe cât posibil să încercăm să folosim termenii corecți din limba română, iar unde nu-i posibil, avem două soluții: - dacă termenul descrie un concept nou, să-i păstrăm denumirea - dacă termenul descrie un concept deja adoptat de vorbitorii de limbă, să încercăm ceea ce face și Academia, adică adaptarea lui la limba română
În cele din urmă să nu uităm și respectul pentru limba noastră, astfel încât pe cât posibil să evităm apariții ca „feedback" în Dicționarul explicativ al limbii române. Aici mă adresez în general vorbitorilor de limbă română, nu neapărat traducătorilor ca și cum ei ar fi zei care decid cum e cu limba.
~~~ Subiect de meditație: Recent, am fost întrebat de un utilizator: „Nu se poate să am toate programele în limba română?".
> Subiect de meditație: Recent, am fost întrebat de un utilizator: „Nu > se poate să am toate programele în limba română?".
şi eu speram să putem avea totul în română. dar pentru asta ar trebui, deocamdată, să folosim o sumedenie de traduceri aiurea.
am găsit tot soiul de astfel de... hai să le zic "gândaci": - traduceri total eronate: "librărie" pentru "library", "filă" pentru "file", "actual" pentru "actual", "locaţie" pentru "location" ("locaţie" înseamnă "închiriere"), "icoană" pentru "icon", "ataşament" pentru "atachment", "aplică pentru" pentru "apply for" (asta mi se pare cea mai grotescă, în plus tinde să se generalizeze) - introduceri de termeni englezi, când cuvântul românesc echivalent există: "folder", "a printa" - traduceri incomplete (uneori nici măcar jumătate din text nu e tradus) - greşeli gramaticale: "[eu] continui", "a place", "să fi", "trebuieşte" etc.
aşadar, nu mă refer la problemele dezbătute în acest grup, ci la chestiuni mult mai grave. cine vrea dovezi să-şi instaleze în română Winamp, uTorrent sau altele.
aşa că părerea mea e asta: pentru a nu se contamina românii (mai ales cei foarte tineri) cu tot felul de tâmpenii, ar fi preferabil ca doar unele aplicaţii să fie utilizate în română.
On Sun, 21 Jan 2007 18:33:48 -0000, dan.lunge...@gmail.com wrote: > şi eu speram să putem avea totul în română. > dar pentru asta ar trebui, deocamdată, să folosim o sumedenie de > traduceri aiurea.
În opinia mea, cele enumerate de tine aici intră în mai multe categorii distincte -- greșeli de traducere (librărie pentru library), termeni importați ca atare posibil în mod inutil (atașament pentru attachment), greșeli gramaticale, traduceri incomplete, traduceri greșite (cu totul alt înțeles, uneori datorită folosirii unor versiuni vechi de traduceri pentru versiuni noi ale programelor).
Și eu și alți câțiva, susținem ca traducerile trebuie să fie prietenoase, pe limba și gustul ȘI a celor avansați sau măcar avizați care folosesc aplicațiile zi de zi, nu doar pentru cei care nu știu deloc sau abia trei cuvinte în engleză, pentru că altfel traducerile vor muri încet-încet.
Dacă TOATĂ lumea îi zice atașament, de ce în scris ar trebui folosit alt termen ? Dacă TOATĂ lumea îi zice printează, de ce în scris ar trebui folosit alt termen ? Dacă TOATĂ lumea îi zice sait, de ce în scris ar trebui folosit alt termen ? Cum ar fi să m-apuc eu acum să scriu curtier, când toată lumea îi spune broker ?
Sigur că aici ar avea loc o altă discuție, de genul -- hasi să vedem, TOATĂ lumea îi zice printează, sau cam ce procent / ce segment de vârstă / care este proporția geografică / etc..
O fi închiriere pentru locație, dar văd că la dexonline.ro există și „2. Determinare a poziţiei unei nave în larg. 3. (Inform.) ~ de memorie = zonă a memoriei unui calculator electronic al cărei conţinut poate fi folosit în timpul rulării unui program.”.
Amendament la tot ce am zis eu mai sus: există, firește, o doză de subiectivism. Deși pe ansamblu susțin cele afirmate, mă mai abat și eu uneori. Reproduc aici ce am scris mai demult pe lista diacritice: === De exemplu „seed”. Eu mi-am re-tradus Azureus pentru mine, pentru că mă călca pe nervi cum era tradus („Facem seed” – bleah). Doar că pe seed l-am tradus deocamdată cu a dona (donor) deși se pare că mai potrivit este a distribui (distribuitor) sau a răspândi (răspândac ? :) Nu știu dacă e corect ce am făcut, pentru că dacă vorbesc cu unul care mănâncă torrente și la prânz și seara, ori îi zic de seed, ori nu înțelege ce vreau să zic. Și invers: eu folosesc torrente din an în paște și când văd seed îmi trebuie ceva timp să înțeleg despre ce este vorba, de-aia mi-am tradus cu ceva care îmi spune ceva. Dar nu știu cum să las. === Treaba este oricum complicată. De exemplu, după ani de zile, eu am aflat azi pentru prima oară că applet înseamnă de fapt „mini-aplicație”, cu ocazia unei discuții de pe lista diacritice. Pentru mine un applet era „chestia aia”, cu strictă referire la appleturi Java, cu care lucrez de cîțiva ani buni. Este situația inversă de cea descrisă pentru seed.
> aşa că părerea mea e asta: > pentru a nu se contamina românii (mai ales cei foarte tineri) cu tot > felul de tâmpenii, ar fi preferabil ca doar unele aplicaţii să fie > utilizate în română.
Corect, dar cine poate determina / hotărî care, ce și cum ?
> On Sun, 21 Jan 2007 18:33:48 -0000, dan.lunge...@gmail.com wrote:
> Corect, dar cine poate determina / hotărî care, ce și cum ?
evident, nu putem hotârî noi. e treaba fiecărui utilizator de aplicaţii. dar important e să nu le facem reclamă traducerilor grosolane, doar de dragul de a promova software în română.
cu alte cuvinte, orice greşeală trebuie amendată. eu am tradus tot felul de aplicaţii sau extensii (publice doar pentru Firefox, Total Commander, C-evo + câteva aplicaţii foarte puţin cunoscute) şi fireşte că am făcut greşeli. de pildă, am folosit "en-gross" exprimarea personală, gen "nu găsesc", care este contestată aici - mi-e clar că am greşit, aşa că îmi voi revizui toate traducerile.
indiferent de anumite diferenţe de opinie, eu voi folosi orice traducere a ta sau a lui Alexandru Szasz voi avea ocazia (şi alte altor membri ai acestui grup). blamez doar traducerile cu greşeli grave ("library" ca "librărie"). cei care îşi dau seama de diferenţa dintre cele două tipuri de traduceri pot stabili singuri "ce şi cum". în cazul celorlalţi, nu cred că se pune problema acestei decizii, pe ei oricum nu-i interesează corectitudinea exprimării (şi nici nu cred că vor să folosească software în română).
> On Sun, 21 Jan 2007 18:33:48 -0000, dan.lunge...@gmail.com wrote:
> Dacă TOATĂ lumea îi zice atașament, de ce în scris ar trebui folosit alt > termen ?
pentru că "ataşament" înseamnă altceva. cei care greşesc trebuie să spună corect, şi vor face asta doar dacă citesc forma corectă.
există o "toată lume" care foloseşte "fortuit" pe post de "forţat", "libidinos" cu sensul de "scârbos", "dilemă" ca "nedumerire", "alternativă" în loc de "variantă" ş.a.m.d. în Cluj "toată lumea" foloseşte "listare" cu sensul de "tipărire". totuşi, eu zic că nu e indicat ca aceste greşeli să fie considerate forme corecte. cel puţin până când "toată lumea" nu este, literalmente, TOATĂ LUMEA.
> Dacă TOATĂ lumea îi zice printează, de ce în scris ar trebui folosit alt > termen ?
pentru că "a printa" nu există în română, în timp ce "a tipări" da. repet, nu e vorba doar de scris: cei care spun "printează" trebuie să spună "tipăreşte" (eventual "imprimă").
> Dacă TOATĂ lumea îi zice sait, de ce în scris ar trebui folosit alt > termen ?
şi eu sunt de acord cu "sait", cu condiţia respectării regulilor grafiei în română: dacă pronunţia e [sait], scrierea să fie "sait".
> Cum ar fi să m-apuc eu acum să scriu curtier, când toată lumea îi > spune broker ?
"broker" e şi în română. nu introducerea cuvintelor din engleză e problema, ci introducerea greşită: "ataşament" are un alt sens decât "ceva ataşat", aşa că e inadecvat.
> O fi închiriere pentru locație, dar văd că la dexonline.ro există și „2. > Determinare a poziţiei unei nave în larg. 3. (Inform.) ~ de memorie = > zonă a memoriei unui calculator electronic al cărei conţinut poate fi > folosit în timpul rulării unui program.”.
mă refeream la folosirea lui "locaţie" pe post de adresă de internet ("loc").
> Amendament la tot ce am zis eu mai sus: există, firește, o doză de > subiectivism.
şi eu sunt subiectiv. subiectivism are oricine. însă există reguli obiective, pe care ar trebui să le respectăm.
în română există 5 principii ale grafiei: - fonetic - etimologic - morfologic - sintactic - silabic
prioritatea este descrescătoare: cel mai important este cel fonetic, cel mai puţin important cel al despărţirii în silabe (după noul DOOM şi mai puţin important). ultimele 3 n-au legătură cu discuţia noastră (cred că nu s-a pus până acum problema unor forme flexionale).
aşadar, în ceea ce priveşte problemele dezbătute, ortografia este astfel: - cuvântul trebuie scris pe baza corespondenţei dintre sunete şi semnele grafice corespunzătoare specifice limbii române; - dacă există vreun motiv ca termenul să fie scris în forma originară (apropo, toată lumea zice "forma originală", incorect), acesta va fi scris în acea formă.
motivele ca un cuvânt să fie scris ca în limba originară sunt: - cuvântul este un substantiv propriu: New York etc. - trebuie evidenţiat faptul că acel cuvânt are acea origine; exemplu: se pronunţă [sînt], dar se scrie [sunt] (chiar dacă "toată lumea" nu ştie, în 1992 s-a modificat doar scrierea, nu şi pronunţia); - pronunţia în română a acelui cuvânt include sunete fără corespondent grafic în română (e cazul în special al sunetului [ae] din "management" (primul "a"), "feedback" etc., dar şi al lui [oe], [ui] etc.); - ambele forme de scriere redau aceeaşi pronunţie; de exemplu, cuvântul conţine "k" sau "q", inutil de transformat în "c" sau "ch" (câtă vreme în alfabetul românesc există şi "k" şi "q"): "marketing".
aşadar, câtă vreme se pronunţă [maus] (cu toate sunetele având corespondent grafic românesc), scrierea trebuie să fie "maus". la fel şi "sait", "lider", "telefon" etc. (sper că nu consideri că ar trebuie să scriem "leader" sau "telephone", iar "sait" urmează aceleaşi reguli).
dar mai importantă decât problema grafiei este cea a lexicului - şi aici există o regulă foarte clară: un cuvânt străin trebuie adoptat atunci când nu există echivalentul românesc sau atunci când exprimarea românească ar fi prea lungă.
"mouse" şi "web" nu aveau echivalente, deci a trebuit preluate ("şoarece" este totalmente greşit, în engleză sunt omonime, nu înseamnă acelaşi lucru; în altă ordine de idei: "toată lumea" ar zice "au trebuit preluate", incorect).
"site" avea echivalent în sensul din engleză (ca "loc"...), dar acesta încă nu fusese folosit şi în domeniul internetului: avea sens şi traducerea ca "sit" şi preluarea ca "sait".
"print" înseamnă "a tipări", deci nu trebuia preluat. la fel şi "folder" şi multe altele.
evident, am expus problemele puţin cam simplist, mai contează şi alte lucruri (dacă e vorba de un termen general sau de unul de specialitate etc.).
> Cristian Secară a scris: > > On Sun, 21 Jan 2007 18:33:48 -0000, dan.lunge...@gmail.com wrote:
> > Corect, dar cine poate determina / hotărî care, ce și cum ?
> evident, nu putem hotârî noi. > e treaba fiecărui utilizator de aplicaţii. > dar important e să nu le facem reclamă traducerilor grosolane, doar > de dragul de a promova software în română.
Putem hotărî atâta timp cât utilizarea unui termen tradus nu reduce grupul de utilizatori frecvenţi, norocul nostru, deocamdată puţini faţă de efectivul populaţiei.
Exemplu: eu am schimbat traducerea Gaim să nu mai folosească exprimări la ambele genuri «Absent(ă)», însă nu oricine are posibilitatea să facă asta. Dacă nu puteam face asta, îl puneam în engleză.
Traducerea unui program ar trebui să-l facă accesibil mai multor oameni, e însăşi scopul traducerii, nu să-i mulţumească pe cei care-l folosesc deja.
Puteţi arunca un ochi pe asociaţia http://translate.org.za/ care face un efort de a traduce în cele 11 limbi sud africane.
> evident, am expus problemele puţin cam simplist, mai contează şi > alte lucruri (dacă e vorba de un termen general sau de unul de > specialitate etc.).
Deşi sunt de acord cu multe din amendamentele tale, nu pot să nu observ faptul că discuţia tinde să devină puţin cam „încinsă”.
Hadeţi să rămânem mai echilibraţi în poziţii şi să încercăm să nu inundăm lista cu mesaje atât de lungi încât să nu le putem urmări (fără intenţia de a fi ignorant sau să ofensez pe cineva, la mesajul anterior mi-am oprit lectura pe la al 3-lea paragraf).
Toţi de pe aici (sau cel puţin aşa ştiu eu) fac traduceri din pasiune şi din plăcere. Hai să nu transformăm "Diacritice" într-un nou RTFS care să eşueze.
- -- Cu scuzele de rigoare şi cu dorinţa de a fi constructiv, EddyP ============================================= "Imagination is more important than knowledge" A.Einstein -----BEGIN PGP SIGNATURE----- Version: GnuPG v1.4.6 (GNU/Linux)
Eddy Petrișor wrote: > Toţi de pe aici (sau cel puţin aşa ştiu eu) fac traduceri din pasiune şi din > plăcere. Hai să nu transformăm "Diacritice" într-un nou RTFS care să eşueze.
Scuze, e mozilla-ro, dar argumentul rămâne. :-)
- -- Regards, EddyP ============================================= "Imagination is more important than knowledge" A.Einstein -----BEGIN PGP SIGNATURE----- Version: GnuPG v1.4.6 (GNU/Linux)
On Sun, 21 Jan 2007 20:49:29 -0000, dan.lunge...@gmail.com wrote:
(pentru Eddy Petrișor – recunsoc că ne-am cam lungit, da' acum l-am scris deja și mi-e milă să șterg ce am scris :)
>> Dacă TOATĂ lumea îi zice atașament, de ce în scris ar trebui >> folosit alt termen ? > pentru că "ataşament" înseamnă altceva.
Nu știu ce să zic aici. Având în vedere că limba evoluează independent de ce decide un grup de ciudați care vor programe traduse, eu aș tinde să merg cu valul. Așa cum și alte cuvinte au mai multe înțelesuri, poate va intra și ăsta înțelesul număru' doui peste un număr de ani.
> cei care greşesc trebuie să spună corect, şi vor face asta doar > dacă citesc forma corectă.
Depinde unde. Dacă o citesc la televizor (puțin probabil în acest caz), da, există șanse. Dar dacă ei caută într-un program să pună un atașament și dau de anexă, mie tare mi-e teamă să nu intre la categoria @#$%^&* -> Menu -> Properties... -> Language -> English -> OK
> există o "toată lume" care foloseşte [...] "libidinos" cu sensul de > "scârbos",
Păi și eu folosesc asta uneori pentru unele persoane întâlnite fizic :)
> în Cluj "toată lumea" foloseşte "listare" cu sensul de "tipărire".
Mda, și la Timișoara se pare că se folosește a tipări mai des decât a printa, iar în București a printa aproape exclusiv. D'aia am și zis la aia cu TOATĂ lumea că rămâne de văzut și aria de acoperire geografică.
>> Dacă TOATĂ lumea îi zice printează, de ce în scris ar trebui >> folosit alt termen ? > pentru că "a printa" nu există în română, în timp ce "a tipări" > da.
Eroare: a printa este în DOOM, deci este oficial :) Nu că asta ar fi un argument de netrecut. Zoom încă nu este în dicționar, dar va fi la un moment dat, având în vedere că nu are echivalent și este și folosit în viața modernă. Oricum, mai este o ciudățenie: am făcut un test minuscul, adică am tipărit pe câte un A4 snapshot-ul unei interfețe cu meniul desfășurat, odată cu Tipărește și odată cu Printează. La varianta cu printează toată lumea a cam strâmbat din nas, deși toți zic „printează-mi și mie aia” sau „scoate-mi și mie aia la imprimantă”. Totuși printare am văzut în paginile multor ziare și mai nou și în subtitrarea unor documentare.
> repet, nu e vorba doar de scris: cei care spun "printează" trebuie să > spună "tipăreşte" (eventual "imprimă").
A imprima mi se pare cel mai nefericit termen pentru traducerea lui print. De unde a ieșit asta ? Eu cu pixul scriu, nu pixez. Dacă a tipări mai are șanse să-l fi auzit în vorbire, a imprima chiar că nu am auzit pe nimeni, decât când eram în liceu și imprimam abțibilduri fizic pe tricouri cu fierul de călcat.
>> O fi închiriere pentru locație, dar văd că la dexonline.ro există >> și „2. Determinare a poziţiei unei nave în larg. > mă refeream la folosirea lui "locaţie" pe post de adresă de internet > ("loc").
Păi poate că folosirea lui pe internet a derivat din localizarea fizică a unei adrese internet, chiar dacă virtuală. Punctul 2 de mai sus înseamnă tot "loc".
> în română există 5 principii ale grafiei: > - fonetic > - etimologic > - morfologic > - sintactic > - silabic
Cu mențiunea că Academia se pare că și-a băgat picioarele în partea cu „fonetic”, nu pot decât să spun că treaba este foarte complicată.
Am asistat de mai multe ori la discuții interesante, de exemplu pe lista macuser.ro, unde Sorin Paliga susține și argumentează anumiți termeni foarte bine și temeinic. Numai că aplicarea la sânge a teoriei are efectul colateral de a îndepărta utilizatorii de traduceri. Un exemplu este cu colontitlu și coloncifru. Da, sunt corecte. Și ? Cine vede asta în Office va avea un singur imbold: acela de a comuta la loc pe engleză. Dificultatea constă în a găsi calea de mijloc și din păcate este extrem de stufos.
> [taiat] > > evident, am expus problemele puţin cam simplist, mai contează şi > > alte lucruri (dacă e vorba de un termen general sau de unul de > > specialitate etc.).
> Deşi sunt de acord cu multe din amendamentele tale, nu pot să nu observ faptul > că discuţia tinde să devină puţin cam „încinsă".
> Hadeţi să rămânem mai echilibraţi în poziţii şi să încercăm să nu inundăm > lista cu mesaje atât de lungi încât să nu le putem urmări (fără intenţia de a > fi ignorant sau să ofensez pe cineva, la mesajul anterior mi-am oprit lectura > pe la al 3-lea paragraf).
> Toţi de pe aici (sau cel puţin aşa ştiu eu) fac traduceri din pasiune şi din > plăcere. Hai să nu transformăm "Diacritice" într-un nou RTFS care să eşueze.
Asta nu e lista diacritice, Eddy. Eu sunt interesat de mesajele lui Dan Lungescu întrucât am ceva de învăţat din ele şi stau să le citesc. Chiar mă gândeam că voi extrage din lista asta ce e util pentru a pune nişte articole pe un sait.
Mai important este să rămânem la subiect, nu să nu scriem mesaje lungi.
În lipsa altei posibilităţi, nu aş vrea ca lista mozilla-ro să aibă reguli de scriere (chestii gen bottom-posting neapărat, mesaje în limita a n caractere) pentru că invit pe ea o serie de utilizatori obişnuiţi şi în acelaşi timp neobişnuiţi cu aceste rigori care i-ar îndepărta.
On Mon, 22 Jan 2007 11:29:50 +0200, Alexandru Szasz wrote: > În lipsa altei posibilităţi, nu aş vrea ca lista mozilla-ro să aibă > reguli de scriere (chestii gen bottom-posting neapărat,
Ca să zic așa eu nu știu ce e aia bottom-posting, dar mi se pare firesc (1) să tai din ce este inutil mesajului curent și (2) să apară sub forma întrebare-răspuns, sau comentariu-la-comentariu. Consider că așa este mai ușor de citit de altcineva din afară, sau chiar de mine când caut să văd ce am scris mai demult despre ceva anume.
> On Sun, 21 Jan 2007 20:49:29 -0000, dan.lunge...@gmail.com wrote:
> Așa cum și alte cuvinte au mai multe înțelesuri, > poate va intra și ăsta înțelesul număru' doui peste un număr de ani.
ai dreptate. între timp îmi şi schimbasem părerea cu privire la "ataşament": poate fi un derivat al "a ataşa", acesta având sensul dorit de noi. chiar dacă cuvântul s-a încetăţenit din cauza unei traduceri superficiale, el putea fi obţinut direct în română.
Eddy, chiar dacă discuţia poate părea încinsă, eu zic că nu-i bai. din punctul meu de vedere, orice zic (fără a indica o sursă) trebuie înţeles ca exprimarea unei opinii personale, care poate foarte bine să fie greşită şi care nu trebuie neapărat băgată în seamă. şi n-am decât de câştigat din orice contrazicere de către alţii. din discuţiile acestui grup am învăţat multe lucruri.
> ar trebui sa se creeze o extensie care să permită utilizatorului să > modifice cuvintele din interfaţă
Acest lucru ar fi util celor mai experimentați cu traducerea.
Pentru ceilalți utilizatori acest lucru ar duce la inconsistență în traduceri, taste de acces duplicat, mesaje nepotrivite din cauza traducerii lor fără a avea în vedere contextul, șamd.
Reamintesc că scopul traducerii este în primul rând ca mai mulți oameni să poată folosi acest program și în al doilea rând un pas înainte împotriva colonizării populației prin obligativitatea folosirii programelor în limba engleză .
Vorbesc din experiență personală când spun că majoritatea celor care se plâng de „traducerile" în limba română nu justifică cu argumente acest lucru, ci pur și simplu resping ceva nou, lucru normal de altfel.
Cei care resping traducerea cu argumente ca „lipsa diacriticelor", „erori gramaticale", etc. sunt puțini și am avea nevoie de mai mulți.
Radu M. wrote: > ar trebui sa se creeze o extensie care să permită utilizatorului să > modifice cuvintele din interfaţă
ar fi amuzant dacă le-ar schimba aleator între ele :-D (scuze, nu m-am putut abţine)
- -- Regards, EddyP ============================================= "Imagination is more important than knowledge" A.Einstein -----BEGIN PGP SIGNATURE----- Version: GnuPG v1.4.6 (GNU/Linux)
In legatura cu sit eu am o abordare care e cumva si de natura psihologica. Voi da mai jos un fragment un pic acid din materialul scris de mine despre limba romana actuala. Lasind la o parte criteriile de ordin lingvistic care sint destule, a prelua "site" in loc de cuvintul "sit" care provine din latinescul "situs" arata din pacate inca o data tendinta de imitare a culturii (civilizatiei) celei mai puternice prezenta din pacate la foarte multi romani in detrimentul descoperiri propriei creativitati. Sincer nu m-ar mira ca in cazul in care China devine puterea dominanta a lumii peste 30-40 de ani multi romani sa preia urgent cuvinte chinezesti si sa le uite pe cele englezesti sau sa le socoteasca invechite.
Nimic nu ilustreaza mai bine prosternarea unora din români in fata limbii engleze decit barbarismul "site" (pronuntat "sait"), folosit de multi in locul cuvintului românesc corect "sit" (pronuntat asa cum se scrie). Cei care folosesc varianta "site" (plural "site-uri" - pronuntat "saituri") si o apăra cu inversunare dovedesc ca nu cunosc etimologia acestui cuvint. El provine din limba latina, unde "situs" inseamna in principal "aşezare" ("loc"). Din limba latina cuvintul a trecut in limba franceza, dar sub o forma usor modificata si anume "site" (pronuntat "sit"), pastrindu-se deci o pronuntie aproape de cea originara. In sfirsit, englezii au preluat cuvintul frantuzesc "site" si i-au pastrat forma, dar evident ca rezultatul a fost schimbarea pronuntiei, care a devenit "sait". Cuvintul a circulat deci pe traseul latina-franceza-engleza cu modificari ale formei sau ale pronuntiei, dar asta nu il poate face sa fie privit ca un cuvint englezesc pur, el raminind un cuvint latin modernizat la trecerea prin limba franceza si importat ulterior in limba engleza. Cum limba româna este de origine latina, rezulta ca forma "sit" este cea care trebuie folosita, nu varianta modificata ("site") existenta in limba engleza. Ar fi de un ridicol desavirsit ca limba româna sa primeasca un cuvint latin, nu din limba de origine (cu care se inrudeste direct), ci prin intermediul unei limbi nelatine. Dar varianta "site" nu are numai "pacatul" ca nu provine direct de la sursa, ci si pe acela ca nu se adapteaza limbii române. Conform caracterului fonetic al acesteia, cuvintul "site" ar trebui sa fie citit asa cum se scrie si s-ar crea confuzia cu pluralul cuvintului care desemneaza ustensila de bucatarie cunoscuta ca "sită". Si bineinteles ca formarea pluralului unui cuvint românesc cu ajutorul cratimei ("site-uri") este incorecta d.p.d.v. gramatical. Limba româna face parte din grupul limbilor neolatine alaturi de italiana, franceza, spaniola si portugheza. Pentru a desemna o locatie pe internet in italiana exista termenul "sito" (pronuntat "sito"), in franceza "site" (pronuntat "sit"), iar in spaniola si portugheza "sitio" (pronuntat "sitio"). Din motivele expuse mai sus, in limba româna trebuie folosit termenul corect derivat din latina si anume "sit". ====================== http://muntealb.bravehost.com/
