Coordonator localizare KDE
Adi Roiban
Putem discuta pe această lista care este situația actuală a localizării
KDE pentru limba română?
Cine coordonează traducerile și unde au loc discuțiile de coordonare?
Din păcate nu am timp să mă ocup și de traducerile KDE dar în calitate
de coordonator al echipei de localizare Ubuntu România aș vrea să
colaborez cu echipa KDE și eventual să întru pe acei membrii echipei de
localizare Ubuntu România ce doresc să traducă KDE să ia legătura cu
coordonatorul traducerilor KDE!
Mersi mult!
--
Adi Roiban
Sergiu Bivol
la întrebările lui Adi:
– astă primăvară am tradus KDE 4.0 pînă pe la vreo 45-50%, astfel
încît traducerile românești fuseseră lansate în repozitoriile oficiale
odată cu KDE 4.1;
– în iunie am plecat în SUA, și de atunci nu s-a mai tradus nici o
literă;
– coordonatorul echipei este Laurențiu Buzdugan, dar el locuiește în
SUA și, din cîte am înțeles, nu are timp să se ocupe de coordonare sau
de traducere.
Adi Roiban
Nu știi, echipa KDE dorește să folosească Ghidul de localizare și
Glosarul pentru traduceri?
Ar fi fain dacă traducerile de KDE ar avea aceeași terminologie cu GNOME
sau alte aplicații.
Nu vreau să îmi iei acest mesaj în nume de rău, dar am văzut câteva
traduceri făcute de tine în compiz în care unii termeni precum
„desktop” (birou) sau „mouse” (șoricel) nu erau traduse după glosar.
Mersi!
--
Adi Roiban
Sergiu Bivol
Glosar, acolo unde glosarul propunea termeni decenți. De altfel, am
introdus în Glosar foarte mulți termeni, mai ales cei utilizați la
traducerea Compiz.
Despre „Birou” și „Șoricel” s-a mai discutat... Dacă nu greșesc, tu ai
făcut o recomandare pe ubuntu.ro să se treacă la „Birou”.
Oricum, în Compiz am tradus ca în KDE 4, cu „Birou” și „Șoricel”.
Dacă își manifestă cineva interesul pentru traducerea KDE, ar fi
minunat! Poate reiau traducerea...
muntealb
> Dacă își manifestă cineva interesul pentru traducerea KDE, ar fi
N-o să-şi manifeste nimeni interesul, nu aştepta degeaba. Tradu din
convingerea că e un lucru care trebuie făcut pentru că e util în el
însuşi, nu pentru că îl cere audienţa. Audienţa (utilizatorii) o să
vină pe parcurs. Există deja utilizatori de KDE în română, chiar şi eu
îl folosesc cînd mai deschid un Kubuntu sau o Mandriva într-o maşină
virtuală. Unii termeni (puţini) din KDE RO nu sînt pe gustul meu (de
ex. "folder" în loc de "dosar"), dar per ansamblu e o traducere bună
care merită continuată. Ideal ar fi să-ţi alcătuieşti o echipă, poate
că ai să găseşti membri pentru ea mergînd pe forumurile româneşti de
Linux şi prezentînd proiectul de traducere KDE:
http://www.linux.ro/forum/
http://www.linux360.ro/forum/
http://forum.mandrivausers.ro/
http://www.gentoo.ro/forum.php
Udrescu Gabriel Florin
--
Udrescu Gabriel Florin - A.Faith
http://afaith.eu - Lumea lui A.Faith
Strainu
Dinpacate noi suntem doar 3 oameni activi si destul de ocupati, asa ca
nu va faceti mari sperate. Poate totusi, cine stie...
Andrei
muntealb
wrote:
> tradus (din bunăvoinţă proprie) comunicatele de presă prin care se anunţa
> lansarea KDE 4.0 ; KDE 4.0.1 şi alte câteva versiuni de genul ăsta şi am
> informat-o despre acest fir de discuţie. I-am dat forward la ce s-a scris
> până acum şi sper să se implice şi în traducerea KDE în continuare De
> asemenea, mă ofer voluntar, ca şi până acum.
comunicate de presă sînt firimituri pe lîngă sutele de mii de şiruri
netraduse din KDE. Deci e nevoie de implicare serioasă şi asta vine
numai dintr-o convingere interioară că e un lucru care merită făcut,
indiferent de adversităţi. în plus de asta trebuie să participe
utilizatori "adevăraţi" de KDE, adică aceia care folosesc ca SO
principal distribuţii bazate pe KDE, pentru ca să vadă şi să corecteze
eventualele greşeli.
Udrescu Gabriel Florin
Discutasem cu el acum ceva vreme despre o eventuală organizare a unei alte echipe de localizare. Lasă-i puţin timp, nu-i online acum.
Alexandru Szasz
– coordonatorul echipei este Laurențiu Buzdugan, dar el locuiește în
SUA și, din cîte am înțeles, nu are timp să se ocupe de coordonare sau
de traducere.
Să-l contactăm și eventual să punem traducerea în Narro ( narro.i18n.ro ) și să traducă cine are timp când are timp.
El dacă vrea să rămână coordonator n-ar trebui decât să pună pe svn/cvs din Narro din când în când.
--
Alexandru Szasz
Sergiu Bivol
utiliza traducerile.
De termenii utilizați în KDE 3.x nu răspund, eu am tradus doar în
versiunea 4 (iar dacă au nimerit aici termeni ca „Folder” sau „Maus” e
datorită faptului că scripturile KDE i-au importat din KDE 3 și nu i-
am revizuit). Eu am făcut tot posibilul să fac traduceri uniforme.
Toți cei interesați de a traduce KDE sînt rugați să-mi trimită e-mail
sau să răspundă pe această listă de discuții. Dacă reușim să formăm o
echipă de 4-5 persoane, lucrul va fi foarte ușor. Eu am tradus singur
o vreme, dar am renunțat crezînd că nimeni nu are nevoie de KDE în
română.
Mișu Moldovan
> o vreme, dar am renunțat crezînd că nimeni nu are nevoie de KDE în
> română.
E un proiect mare și sunt destui români ce folosesc KDE fără să
cunoască limba engleză. Tatăl meu a fost unul dintre ei, i-a făcut
cadou cineva din familie un calculator cu Vector Linux și eu i-am
configurat un desktop uniform folosind mediul KDE și aplicațiile
Konqueror, Kmail, Kopete. Când a primit un calculator mai bun l-am
trecut pe GNOME + Firefox în Ubuntu pentru că erau mult mai bine
localizate.
Nu puneți semnul egal între lipsa unui feedback și ideea că nimeni nu
are nevoie de respectiva localizare. Feedbackul vine în timp și e
destul de firav. Mai des se întâmplă să descopăr că un cunoscut
folosește o interfață localizată de bine și să-i cer io feedbackul.
--
mișu
Sorin Sbarnea
/sorin
Lucian Constantin
Lucian
--
http://rospell.sourceforge.net
muntealb
> muntealb, eu vorbeam de interesul pentru a traduce, nu pentru a
> utiliza traducerile.
vrei să traduci şi ţi se pare util, continuă să traduci chiar şi de
unul singur. Munca nu e pierdută, ea rămîne acolo, aşa cum a rămas şi
cea a lui Claudiu Costin. Sigur că ar fi preferabil să-ţi faci o
echipă, însă lista Diacritice nu mi se par cel mai potrivit loc pentru
aşa ceva. Toţi cei de pe listă ştiu despre diversele proiecte de
traducere şi cine a dorit să participe şi-a ales deja unul din ele.
Deci trebuie să cauţi în altă parte. Ţi-am dat adresele unor forumuri
şi în afară de ele te poţi duce şi pe secţiunea de Linux de pe
forumuri ca Softpedia, XtremPC şi Chip:
http://forum.softpedia.com/index.php?showforum=7
http://www.xtrempc.ro/forum/viewforum.php?f=33
http://forum.chip.ro/forumdisplay.php?f=9
Îţi faci un mesaj-tip unde prezinţi proiectul de traducere şi îl
postezi pe forumurile astea. Sînt în total vreo 7, e imposibil să nu
găseşti cîţiva oameni interesaţi de a participa la traducere. O să
apară şi unii care o să zică că nu e nevoie de traducere, dar pe ăştia
îi ignori.
Nu aştepta reacţii de la utilizatori, ele nu o să vină în acest
moment, pentru simplul fapt că traducerea este incompletă şi
nerevizuită, deci este "neatrăgătoare". Cine vrea Linux în română se
va îndrepta spre Gnome (Ubuntu, Kiwi), chiar dacă îi place mai mult
KDE. Cu fiecare zi în care nu se traduce KDE, distribuţiile bazate pe
el (Kubuntu, Mandriva) pierd teren în România în faţa celor bazate pe
Gnome.
Iar dacă vrei totuşi reacţii trebuie să le ceri. O poţi face pe pagina
ro.kde.org, care n-a mai fost actualizată de 2 ani pe puţin. Scrie un
anunţ mare acolo despre faptul că e nevoie de traducători şi de păreri
ale celor care folosesc traducerea. Aceştia din urmă pot fi de mare
ajutor, pentru că descoperă eventualele greşeli de traducere sau de
tastare.
> De termenii utilizați în KDE 3.x nu răspund, eu am tradus doar în
> versiunea 4 (iar dacă au nimerit aici termeni ca „Folder” sau „Maus” e
> datorită faptului că scripturile KDE i-au importat din KDE 3 și nu i-
> am revizuit). Eu am făcut tot posibilul să fac traduceri uniforme.
schimbări de termeni (dosar în loc de folder, flux în loc de feed,
etc.). Maus pe mine nu mă deranjează, e răul cel mic (răul cel mare e
"mouse") şi e acceptat de majoritatea utilizatorilor, indiferent de
platformă. Deci nu reprezintă o problemă. Oricum trebuie realizată o
unificare terminologică a şirurilor, în aşa fel încît traducerile
făcute cu ani în urmă să se alinieze la terminologia actuală.
Alexandru Szasz
Ce să o mai lungim, încărcaţi KDE 4.x în narro, vă ajut şi eu.
Eu l-am contactat pe coordonator, rămâne de văzut dacă pe adresa de email bună.
Între timp, putem încerca cu un pachet KDE, mai popular, fiindcă tot KDE-ul are vreo 35MO de fișiere cu traduceri.
Eu folosesc amarok din KDE, m-aș băga la el.
Mai sunt alte propuneri ?
--
Alexandru Szasz
Lucian Constantin
> Între timp, putem încerca cu un pachet KDE, mai popular, fiindcă tot KDE-ul
> are vreo 35MO de fișiere cu traduceri.
> Eu folosesc amarok din KDE, m-aș băga la el.
Sergiu Bivol
antetele a 3 fișiere din traducerea română ce au blocat lansarea
traducerilor toată vara. Și traducerea fișierului kdelibs4.po a căzut
sub limita admisă, între timp...
După cum văd eu lucrurile, putem face în felul următor:
1. Întocmesc un anunț de demarare a traducerilor KDE, pe care îl
publicăm pe forumuri (se poate și pe i18n.ro?)
2. Ridic pachetele KDE esențiale pînă la 100% (kdebase și kdelibs)
3. În Narro punem cîte un pachet KDE esențial pentru lumea Linux (gen
Amarok, K3b, suita KDE-Edu), pe care eu le comit periodic în
repozitoriile KDE (are cineva acces direct la repozitoriile Ubuntu?).
4. Discut cu administratorii KDE despre situl ro.kde.org și îl pun pe
picioare cît mai curînd.
Ce părere aveți?
Alexandru Bogdan Munteanu
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
From: sergiu...@mail.md
To: munt...@gmail.com
Date: 09:45:09, 09.30.2008
Subject: [diacritice] Re: Coordonator localizare KDE
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
Alexandru Szasz
http://narro.i18n.ro/narro_project_file_list.php?l=ro&p=25&pf=0
I-am dat drepturi lui Sergiu de import/export/validare, așa că îi rămâne lui sarcina să trimită către coordonator fișiere din Narro. Eu o să mai traduc pe la amarok.
--
Alexandru Szasz
Adi Roiban
Din punctul de vedere al unui utilizator Ubuntu imi convine mai mult
Launchpad.
In Launcpad traducerile sunt importate automat pentru toate limbile iar
dar cel mai mult imi place ca exista multe sugestii si in general pentru
un pachet nou 10% din texte sunt deja traduse.
Stiu ca si Narro stie sa reutilizeze traducerile ca sugestii, dar din
pacate nu exista atat de multe sugestii precum in Launchpad.
Nu stiu ce vrei sa faci cu ro.kde.org, dar un wiki ar prinde bine.
Echipa de localizare Ubuntu Romania a inceput de curand sa foloseasca
mai intens wiki-ul am descoperit ca e foarte util :)
https://wiki.ubuntu.com/RomanianTeam/Proiecte/Localizare
Spor!
--
Adi Roiban
Alexandru Szasz
Intr-un fel ma bucur ca se poate folosi Narro pentru KDE.
Din punctul de vedere al unui utilizator Ubuntu imi convine mai mult
Launchpad.
Tu și cine mai preferă launchpad puteți traduce în launchpad și să-i trimiți cum faci cu Gnome traducerile lui Sergiu Bivol, el le poate înainte cum face Mișu la gnome.
Launchpad nu mi se pare atât de prietenos cu noii utilizatori, iar la KDE e ceva de corectat și e mult de tradus, deci ar fi nevoie și de mulți oameni (zic eu). De exemplu azi am văzut ripping tradus cu jupuit.
--
Alexandru Szasz
muntealb
> De exemplu azi am văzut ripping tradus cu jupuit.
softuri, e posibil ca persoana care a făcut traducerea să-l fi văzut
acolo. Nu e chiar aşa de deplasat cum pare. O discuţie pe tema asta e
mai jos:
http://fabrix.net/JupuireRipping
Sergiu Bivol
> ceva de corectat și e mult de tradus, deci ar fi nevoie și de mulți oameni
> (zic eu). De exemplu azi am văzut ripping tradus cu jupuit.
>
Credeam că am înlocuit peste tot cu „Extragere”, dar se vede că mi-a
scăpat pe alocuri. Trebuie să recunosc că e o traducere caraghioasă.
Odată ce atingem un volum decent de traduceri, va trebui să vînăm
greșelile (gen „Jupuit DVD-uri” :).
Acum prioritatea este să traducem cît mai multe șiruri.
Traducerile pe care le faceți în Narro vor ajunge garantat în
repozitoriile KDE, de unde le preiau toate distribuțiile. Cele din
Launchpad sînt accesibile numai Ubuntu (sau greșesc?).
Alexandru Szasz
Depinde doar de cei care traduc în launchpad să trimită mai sus schimbările pentru ca să beneficiem toți de ele.
Adi face chestia asta cu Gnome, nu cred că i-ar fi greu și cu KDE.
Apropo, repository înseamnă depozit ( http://www.google.com/search?q=define%3Arepository ).
--
Alexandru Szasz
Nicu Buculei
Bine ca nu ai tradus cu "belit", ca semantic e acelasi lucru...
--
nicu :: http://nicubunu.ro :: http://nicubunu.blogspot.com
muntealb
> Bine ca nu ai tradus cu "belit", ca semantic e acelasi lucru...
folosit în înjurături) termenul a căpătat în principal sensul de
"distrus", "stricat", deci ar fi însemnat că operaţiunea duce la
disrugerea discului, ceea ce nu mai e cazul acum, cînd fiabilitatea
dispozitivelor de inscripţionare a devenit foarte bună.
Traducerea cu "jupuire" nu e mai caraghioasă decît termenul original
(ripping = spintecare). E adevărat că l-am folosit doar pe sit, nu şi
în programele traduse.
Sergiu Bivol
> Depinde doar de cei care traduc în launchpad să trimită mai sus schimbările
> pentru ca să beneficiem toți de ele.
> Adi face chestia asta cu Gnome, nu cred că i-ar fi greu și cu KDE.
Dacă e așa, atunci îl rog să-mi expedieze și mie prin e-mail traduceri
ale aplicațiilor KDE, și atunci eu le voi pune în Narro și pe
serverele KDE. Ar fi minunat!
Eu mai am un „of”: ce are de zis comunitatea română Mandriva? Doar
Mandriva e pe KDE din toate timpurile... Și are o comunitate
numeroasă.
Știe cineva cum stau lucrurile acolo?
muntealb
Mandriva".
Alexandru Szasz
> Depinde doar de cei care traduc în launchpad să trimită mai sus schimbărileÎnțeleg că Adi se are de bine cu cei de la Ubuntu? :)
> pentru ca să beneficiem toți de ele.
> Adi face chestia asta cu Gnome, nu cred că i-ar fi greu și cu KDE.
Dacă e așa, atunci îl rog să-mi expedieze și mie prin e-mail traduceri
ale aplicațiilor KDE, și atunci eu le voi pune în Narro și pe
serverele KDE. Ar fi minunat!
Ce-ți dă Adi poți să trimiți și direct spre svn. În Narro se vor lua periodic din SVN.
Eu mai am un „of": ce are de zis comunitatea română Mandriva? Doar
Mandriva e pe KDE din toate timpurile... Și are o comunitate
numeroasă.
Știe cineva cum stau lucrurile acolo?
Am discutat cu câteva persoane și interesul pentru traducere pare a fi 0.
Alte exemple sunt Fedora: traduc eu și încă 3 persoane; dar de când l-am pus în Narro traduce totuși oricine după cum am văzut prin RSS.
OpenSUSE: traduc activ două persoane. Și OpenSUSE e mult mai mare ca Fedora. Inevitabil mai corectez și eu pentru că împărțim texte cu Fedora.
Ubuntu: traduc activ un grup de vreo zece persoane dacă nu mă înșel. Dar acolo e îngrozitor de mult de tradus fiindcă practic e băgat tot ce e distribuit în Ubuntu.
Cred că n-ar trebui să fie un loc unde se traduce tot. Unele proiecte nu au treabă cu altele.
De exemplu, pentru proiecte ca Gnome și KDE pe viitor ar fi mai bine să fie câte o instanță Narro sau altceva separată; momentan nu e așa pentru că contribuitorii sunt încă puțini. Dar oricum mai mulți ca înainte de a da drumul la Narro. Chiar dacă nu știu cine sunt și traduc când vor ei și nu participă pe liste de discuții.
În versiuni viitoare, textele și sugestiile vor fi portabile, așa că se pot plimba între instanțe Narro fără riscul de a avea mii de texte nefolosite care zac în baza de date.
--
Alexandru Szasz
muntealb
> Am discutat cu câteva persoane și interesul pentru traducere pare a fi 0.
Alexandru Szasz
--
Alexandru Szasz
Adi Roiban
> On 30 Sep, 18:27, "Alexandru Szasz" <alex...@gmail.com> wrote:
> > Depinde doar de cei care traduc în launchpad să trimită mai sus schimbările
> > pentru ca să beneficiem toți de ele.
> > Adi face chestia asta cu Gnome, nu cred că i-ar fi greu și cu KDE.
>
> Înțeleg că Adi se are de bine cu cei de la Ubuntu? :)
> Dacă e așa, atunci îl rog să-mi expedieze și mie prin e-mail traduceri
> ale aplicațiilor KDE, și atunci eu le voi pune în Narro și pe
> serverele KDE. Ar fi minunat!
Am trimis pachetele la GNOME, deoarece acele pachete au fost scoase din
Launchpad, corectate de mine și pune înapoi în Ubuntu.
Mi-a fost ușor să trimit un email și lui Mișu sau să îl anunț pe Alex
Szasz.
Îmi este greu să lucrez la aplicații KDE deoarece în monentul de fața nu
folosesc nici o aplicație din KDE.
Oricum, la fel de bine cum eu export și verific fișierele din Launchpad
o poate face oricine altcineva.
Din păcate nu mai am timp să mă ocup și de KDE.
> Eu mai am un „of”: ce are de zis comunitatea română Mandriva? Doar
> Mandriva e pe KDE din toate timpurile... Și are o comunitate
> numeroasă.
> Știe cineva cum stau lucrurile acolo?
--
Adi Roiban
Adi Roiban
> On 30 Sep, 17:46, "Alexandru Szasz" <alex...@gmail.com> wrote:
> > Launchpad nu mi se pare atât de prietenos cu noii utilizatori, iar la KDE e
> > ceva de corectat și e mult de tradus, deci ar fi nevoie și de mulți oameni
> > (zic eu). De exemplu azi am văzut ripping tradus cu jupuit.
> >
>
> Faza cu „jupuitul” e opera mea :)
Când aud acest cuvânt îmi aduc aminte de mieii de paște.
Probabil că în graiul moldovenesc acest cuvânt are altă conotație.
> Credeam că am înlocuit peste tot cu „Extragere”, dar se vede că mi-a
> scăpat pe alocuri. Trebuie să recunosc că e o traducere caraghioasă.
> Odată ce atingem un volum decent de traduceri, va trebui să vînăm
> greșelile (gen „Jupuit DVD-uri” :).
> Acum prioritatea este să traducem cît mai multe șiruri.
>
> Traducerile pe care le faceți în Narro vor ajunge garantat în
> repozitoriile KDE, de unde le preiau toate distribuțiile. Cele din
> Launchpad sînt accesibile numai Ubuntu (sau greșesc?).
Traducerile din SVN-ul KDE ajung în Launchpad pentru distribuția Ubuntu.
Traducerile pentru distribuția Ubuntu din Launchpad sunt importate
automat în Ubuntu.
Există și proiecte „upstream” care folosesc Launchpad pentru traduceri.
Traducerile făcute în Launchpad sunt disponibile și celorlalte
proiecte. Spre deosebire de traducerile altor multor proiecte upstream,
unde traducerile sunt GPL , traducerile din Launchpad sunt sub licența
BSD. Oricine este liber să le folosească.
În Narro nu știu exact sub ce licență sunt distribuite traducerile.
Spor!
--
Adi Roiban
muntealb
> Probabil că în graiul moldovenesc acest cuvânt are altă conotație.
acolo special ca test, nu pentru că în Bucureşti lumea îl foloseşte cu
pasiune. Din păcate observ iarăşi că unii traducători sînt
impresionaţi de sonoritatea cuvintelor sau de legătura lor (uneori
foarte "colorată") cu situaţii nelegate de informatică. Nu ar trebui
să se întîmple asta, termenul original este la fel de "şocant", dar
asta nu l-a împiedicat să se impună, inclusiv în interfaţa Windows
Media Player. Există o diferenţă de "sensibilitate lingvistică" între
utilizatorii români şi cei americani.
Pentru un traducător nu ar trebui să existe cuvinte care "sună urît",
ci doar cuvinte care reprezintă traduceri potrivite sau traduceri
nepotrivite. Mie personal "a jupui" mi se pare un cuvînt care sună
frumos, pentru că are o forţă pe care cuvintele englezeşti sau
franţuzeşti (extraction") importate n-o au. Forţa unui cuvînt nu stă
în sonoritate, ci în imaginea pe care o creează în minte.
Adi Roiban
În data de Ma, 30-09-2008 la 13:17 -0700, muntealb a scris:
> On 30 Sep, 22:36, Adi Roiban <a...@roiban.ro> wrote:
> > Probabil că în graiul moldovenesc acest cuvânt are altă conotație.
>
> Eu l-am folosit primul (e pe situl meu de ani de zile) şi l-am lăsat
> acolo special ca test, nu pentru că în Bucureşti lumea îl foloseşte cu
> pasiune. Din păcate observ iarăşi că unii traducători sînt
> impresionaţi de sonoritatea cuvintelor sau de legătura lor (uneori
> foarte "colorată") cu situaţii nelegate de informatică. Nu ar trebui
> să se întîmple asta, termenul original este la fel de "şocant", dar
> asta nu l-a împiedicat să se impună, inclusiv în interfaţa Windows
> Media Player. Există o diferenţă de "sensibilitate lingvistică" între
> utilizatorii români şi cei americani.
Chiar așa e tradus și acum?
> Pentru un traducător nu ar trebui să existe cuvinte care "sună urît",
> ci doar cuvinte care reprezintă traduceri potrivite sau traduceri
> nepotrivite. Mie personal "a jupui" mi se pare un cuvînt care sună
> frumos, pentru că are o forţă pe care cuvintele englezeşti sau
> franţuzeşti (extraction") importate n-o au. Forţa unui cuvînt nu stă
> în sonoritate, ci în imaginea pe care o creează în minte.
Eu nu mă consider traducător și în general opiniile mele, sunt opiniile
unui utilizator.
Mi-ar placă să fiu doar „consumator” de aplicații localizate, dar din
păcate nu toate aplicațiile sunt localizate și de aceea fac unele
traduceri de voie, de nevoie. Tradus ca o ocupație în timpul liber, deci
un fel de hobby.
--
Adi Roiban
muntealb
> Nu am folosit Windows Media Player.
> Chiar așa e tradus și acum?
iniţial, dar au trebuit să cedeze, termenul era folosit de toată
lumea. În traducerea română la WMP se foloseşte "extragere".
> Eu nu mă consider traducător și în general opiniile mele, sunt opiniile
> unui utilizator.
> Mi-ar placă să fiu doar „consumator” de aplicații localizate, dar din
> păcate nu toate aplicațiile sunt localizate și de aceea fac unele
> traduceri de voie, de nevoie. Tradus ca o ocupație în timpul liber, deci
> un fel de hobby.
să judeci cuvintele după sonoritate, ci după eficienţa cu care
simbolizează lucruri şi acţiuni. Asta îţi va permite să ai mai multă
libertate de alegere a termenilor folosiţi ca traduceri.
Există două chestii care trebuie depăşite de utilizatorii şi
traducătorii români deopotrivă. Prima e cea cu sonoritatea cuvintelor,
cele româneşti fiind socotite inferioare celor englezeşti (nu e chiar
situaţia de faţă). A doua este respingerea din start a cuvintelor
inventate, adică negarea posibilităţii de a crea cuvinte mai bune
decît cele deja disponibile.
Cristian Secară
> Pentru un traducător nu ar trebui să existe cuvinte care "sună urît",
> ci doar cuvinte care reprezintă traduceri potrivite sau traduceri
> nepotrivite. Mie personal "a jupui" mi se pare un cuvînt care sună
> frumos, pentru că are o forţă pe care cuvintele englezeşti sau
> franţuzeşti (extraction") importate n-o au. Forţa unui cuvînt nu stă
> în sonoritate, ci în imaginea pe care o creează în minte.
Mie ca utilizator a jupui îmi sună îngrozitor. Este exact așa cum zici
tu cu ce stă în forța unui cuvânt, în acest caz jupuirea mieilor de
paște *). O legătură deosebită între operația aia îngrozitoare și
extragerea unor piese de pe un CD ...
*) Eu îmi aduc aminte și de niște picturi remaracbile pe una dintre
mănăstirile din Moldova (nu mai știu care exact), care înfățișează
iadul și cum niște oameni sunt jupuiți de niște draci. Dar hai să zic
că nu toată lumea a vizitat respectiva mănăstire :)
Cristi
--
Cristian Secară
http://www.secarica.ro/
Adi Roiban
> On 30 Sep, 23:22, Adi Roiban <a...@roiban.ro> wrote:
> > Nu am folosit Windows Media Player.
> > Chiar așa e tradus și acum?
>
> Am zis că termenul original ("rip") s-a impus în WMP. MS s-a opus
> iniţial, dar au trebuit să cedeze, termenul era folosit de toată
> lumea. În traducerea română la WMP se foloseşte "extragere".
Am crezut că e vorba de „a jupui”.
> > Eu nu mă consider traducător și în general opiniile mele, sunt opiniile
> > unui utilizator.
> > Mi-ar placă să fiu doar „consumator” de aplicații localizate, dar din
> > păcate nu toate aplicațiile sunt localizate și de aceea fac unele
> > traduceri de voie, de nevoie. Tradus ca o ocupație în timpul liber, deci
> > un fel de hobby.
>
> Păi de voie, de nevoie eşti traducător. În postura asta nu ar trebui
> să judeci cuvintele după sonoritate, ci după eficienţa cu care
> simbolizează lucruri şi acţiuni. Asta îţi va permite să ai mai multă
> libertate de alegere a termenilor folosiţi ca traduceri.
Recunosc că îmi este greu să ies din pielea utilizatorului și să mă cred
traducător. Sincer să fiu, spre rușinea mea, nu știu bine nici limba
engleză nici limba română.
> Există două chestii care trebuie depăşite de utilizatorii şi
> traducătorii români deopotrivă. Prima e cea cu sonoritatea cuvintelor,
> cele româneşti fiind socotite inferioare celor englezeşti (nu e chiar
> situaţia de faţă). A doua este respingerea din start a cuvintelor
> inventate, adică negarea posibilităţii de a crea cuvinte mai bune
> decît cele deja disponibile.
--
Adi Roiban
muntealb
> Mie ca utilizator a jupui îmi sună îngrozitor. Este exact așa cum zici
> tu cu ce stă în forța unui cuvânt, în acest caz jupuirea mieilor de
> paște *). O legătură deosebită între operația aia îngrozitoare și
> extragerea unor piese de pe un CD ...
mai foloseşte şi în expresia destul de mult folosită "jupuit de bani".
Pe de altă parte orice om şi-a jupuit pielea cel puţin o dată în viaţă
(iar copii mai activi îşi jupuiesc genunchii destul de frecvent).
Acţiunea de "ripping" este una "brutală", care depăşeşte mecanismele
de protecţie la copiere. Discul nu se lasă deci "golit" de piste cu
una cu două, el "opune rezistenţă". Tocmai de aceea i s-a zis
operaţiei "ripping" şi nu "extraction". Termenul "jupuire" redă un pic
din "brutalitatea" operaţiunii, apropiindu-se ca forţă de sugestie de
cel original. Nu trebuie uitat că în multe ţări această operaţiune are
un statut neclar, aflat la limita legii:
http://en.wikipedia.org/wiki/Ripping#Legality
Cristian Secară
> Nu ar trebui ca jupuitul să fie asociat atît de puternic cu mieii.
Aici vorbim de stări de fapt (cum este), nu de dorințe (cum ar trebui
să fie).
> Pe de altă parte orice om şi-a jupuit pielea cel puţin o dată în viaţă
AI dreptate. S-a întâmplat de multe ori în trecut să stau prea mult la
soare la mare, iar după câteva zile mi s-a jupuit pielea. De asta am
uitat :)
Sorin Sbarnea
/Sorin
Nicu Buculei
>
> Nu ar trebui ca jupuitul să fie asociat atît de puternic cu mieii. Se
> mai foloseşte şi în expresia destul de mult folosită "jupuit de bani".
> Pe de altă parte orice om şi-a jupuit pielea cel puţin o dată în viaţă
> (iar copii mai activi îşi jupuiesc genunchii destul de frecvent).
Dintre utilizatorii pe care ii cunosc eu, nu cred ca ar fi unul singur
care sa nu rida de termenul "jupuire".
> Acţiunea de "ripping" este una "brutală", care depăşeşte mecanismele
> de protecţie la copiere. Discul nu se lasă deci "golit" de piste cu
La un DVD protejat cu Macrovision nu e suficienta operatiea de
ripuire/extragere/copiere trebuie sa mai faci si un pas suplimentar. La
fel si daca vreisa ii schimbi codul de regiune.
> una cu două, el "opune rezistenţă". Tocmai de aceea i s-a zis
> operaţiei "ripping" şi nu "extraction". Termenul "jupuire" redă un pic
> din "brutalitatea" operaţiunii, apropiindu-se ca forţă de sugestie de
> cel original. Nu trebuie uitat că în multe ţări această operaţiune are
> un statut neclar, aflat la limita legii:
Eu sint "fan" al Sound Juicer din GNOME care are decrierea de "Audio CD
Extractor" iar butonul care realizeaza operatia are eticheta "Extract".
Simplu, clar si necontroversat.
muntealb
> Dintre utilizatorii pe care ii cunosc eu, nu cred ca ar fi unul singur
> care sa nu rida de termenul "jupuire".
subiectivă, care de multe ori se dovedeşte greşită. De exemplu în
lumea calculatoarelor mulţi din cei care au venit cu idei de produse
inovatoare au trebuit să suporte iniţial rîsul celorlalţi. Dar după
cum se ştie, cine rîde la urmă rîde mai bine. În afară de asta, cum e
posibil ca americanii să nu rîdă de "spintecare" (ripping), iar
românii să rîdă de "jupuire" ? Trebuie ca şi românii să capete o
toleranţă mai mare faţă de cuvintele mai "colorate". În definitiv un
astfel de cuvînt este foarte uşor de reţinut, deci există şi un aspect
practic evident.
> Eu sint "fan" al Sound Juicer din GNOME care are decrierea de "Audio CD
> Extractor" iar butonul care realizeaza operatia are eticheta "Extract".
> Simplu, clar si necontroversat.
"jupuire", traducerea lui rămîne "extragere". A fost o discuţie de
principiu, care poate fi luată în consideraţie cînd se va întîlni un
alt termen la fel de neconvenţional ca "ripping" şi va trebui găsită o
traducere potrivită (şi ca "impact", nu numai ca sens) pentru el.
Nicu Buculei
>
> Rîsul nu este un argument în nici o dezbatere. E o reacţie extrem de
> subiectivă, care de multe ori se dovedeşte greşită. De exemplu în
> lumea calculatoarelor mulţi din cei care au venit cu idei de produse
> inovatoare au trebuit să suporte iniţial rîsul celorlalţi. Dar după
> cum se ştie, cine rîde la urmă rîde mai bine. În afară de asta, cum e
Eu cred ca risul este un argument foarte bun: daca utilizatorilor li se
pare ridicola o traducere, nu o vor folosi. Pentru ca *au* alternativa,
si anume originalul in limba engleza.
> posibil ca americanii să nu rîdă de "spintecare" (ripping), iar
> românii să rîdă de "jupuire" ? Trebuie ca şi românii să capete o
> toleranţă mai mare faţă de cuvintele mai "colorate". În definitiv un
> astfel de cuvînt este foarte uşor de reţinut, deci există şi un aspect
> practic evident.
Si te intrebi de ce traducerile nu sint populare...
Adi Roiban
În data de Mi, 01-10-2008 la 08:54 +0300, Sorin Sbarnea a scris:
> Eu propun: extragere forțată
Consider că e suficient „a extrage” ... nu există nimic forțat în
această operație de extragere.
Spor!
--
Adi Roiban
muntealb
> Eu cred ca risul este un argument foarte bun: daca utilizatorilor li se
> pare ridicola o traducere, nu o vor folosi. Pentru ca *au* alternativa,
> si anume originalul in limba engleza.
ar rîde de traducerea lui "hard disk" cu "disc dur", alţii nu. În
orice caz cine cunoaşte limba engleză nu ar rîde, pentru că e
traducerea fidelă a termenului englezesc. Rîsul este de multe ori şi
un semn al neînţelegerii profunde a unui fenomen şi asta se vede clar
la traduceri. Cei care rîd de obicei nu cunosc bine engleza şi de
aceea o traducere fidelă românească li se pare ciudată. Nu mai reiau
discuţia, se ştie problema lui "fir", de care foarte mulţi habar nu au
că e traducerea fidelă (şi potrivită) pentru "thread".
Alternativa nu este originalul în engleză, cei care folosesc softuri
în engleză nu sînt interesaţi de a le folosi traduse. Iar cine
foloseşte softuri în română nu rîde aşa uşor, altfel ar trebui să
auzim mereu hohote de rîs de la unul sau altul din utilizatorii
traducerilor făcute de MS RO. Lumea se obişnuieşte cu orice fel de
termeni mult mai repede decît se crede.
> Si te intrebi de ce traducerile nu sint populare...
a fost că nu au existat traduceri bune pînă relativ recent. Iar prin
traduceri bune mă refer la unele corecte dpdv terminologic/gramatical
şi cu un stil de exprimare normal, ca în vorbirea obişnuită. Stilul
traducerilor folosit de MS şi copiat de alţi traducători (plătiţi sau
voluntari) a fost de fapt principalul obstacol în adoptarea lor.
Adi Roiban
În data de Mi, 01-10-2008 la 01:06 -0700, muntealb a scris:
> On 1 Oct, 10:40, Nicu Buculei <nicub...@gmail.com> wrote:
> > Eu cred ca risul este un argument foarte bun: daca utilizatorilor li se
> > pare ridicola o traducere, nu o vor folosi. Pentru ca *au* alternativa,
> > si anume originalul in limba engleza.
>
> Nici vorbă, nu toată lumea rîde de aceleaşi lucruri sau cuvinte. Unii
> ar rîde de traducerea lui "hard disk" cu "disc dur", alţii nu. În
> orice caz cine cunoaşte limba engleză nu ar rîde, pentru că e
> traducerea fidelă a termenului englezesc. Rîsul este de multe ori şi
> un semn al neînţelegerii profunde a unui fenomen şi asta se vede clar
> la traduceri. Cei care rîd de obicei nu cunosc bine engleza şi de
> aceea o traducere fidelă românească li se pare ciudată. Nu mai reiau
> discuţia, se ştie problema lui "fir", de care foarte mulţi habar nu au
> că e traducerea fidelă (şi potrivită) pentru "thread".
Păi utilizatorii „obișnuiți” nu au habar de limba engleză și vor râde daca le
zici să „apese butonul dreapta al șoarecelui pe icoană din tava de
notificare pentru a activa zidul de foc”.
> Alternativa nu este originalul în engleză, cei care folosesc softuri
> în engleză nu sînt interesaţi de a le folosi traduse. Iar cine
> foloseşte softuri în română nu rîde aşa uşor, altfel ar trebui să
> auzim mereu hohote de rîs de la unul sau altul din utilizatorii
> traducerilor făcute de MS RO. Lumea se obişnuieşte cu orice fel de
> termeni mult mai repede decît se crede.
Sunt de acord că uneori alternativa nu este cuvântul original în limba engleză,
cu toate astea din moși-strămoși avem neologisme.
Nu am inventat noi neologismele. Atâta tot că nu trebuie să abuzăm de
ele.
> > Si te intrebi de ce traducerile nu sint populare...
>
> Traducerile devin din ce în ce mai populare pe zi ce trece. Problema
> a fost că nu au existat traduceri bune pînă relativ recent. Iar prin
> traduceri bune mă refer la unele corecte dpdv terminologic/gramatical
> şi cu un stil de exprimare normal, ca în vorbirea obişnuită. Stilul
> traducerilor folosit de MS şi copiat de alţi traducători (plătiţi sau
> voluntari) a fost de fapt principalul obstacol în adoptarea lor.
Consider că este în continuare principalul obstacol.
Eu îl știu doar pe Cristi Secară că traduce aplicații pentru Windows..
iar în rest traducerile sunt făcute pentru aplicații libere, marea
majoritatea a lor rulând doar pe sisteme GNU/Linux.
Succes!
--
Adi Roiban
Sergiu Bivol
> Probabil că în graiul moldovenesc acest cuvânt are altă conotație.
E adevărat că sînt moldovean. Și refuz să mă „manelizez” doar ca să am
un vocabular redus, mai familiar...
Eu întrebasem de comunitatea Mandriva și mă așteptam la mesaje
constructive.
Revenim la subiect?
Sergiu Bivol
...
translations. Plus oricine are dreptul de a importa și exporta
traduceri, de a revizui și aproba sugestiile.
> Oricum, la fel de bine cum eu export și verific fișierele din Launchpad
> o poate face oricine altcineva.
muntealb
> Păi utilizatorii „obișnuiți” nu au habar de limba engleză și vor râde daca le
> zici să „apese butonul dreapta al șoarecelui pe icoană din tava de
> notificare pentru a activa zidul de foc”.
termenii folosiţi mai sus şi lucruri sau acţiuni. Instalează-ţi într-o
maşină virtuală o distribuţie de Linux în spaniolă, franceză, germană,
maghiară sau orice limbă doreşti şi ai să vezi cît de puţine cuvinte
englezeşti (sau unele autohtone, dar derivate din englezeşti) sînt
folosite în interfaţa programelor. Iar "firewall" nu înseamnă "zid de
foc", ci "zid contra focului" ("parafoc"), adică un dispozitiv ce
fereşte calculatorul de "focul" venit dinspre internet.
Iar despre reacţia la o traducere prin rîs, în română există expresia
"rîde ca prostul", tocmai cu referire la persoanele care rîd de ceva
fără să înţeleagă situaţia. Deşi şi mie îmi vine să rîd de modul de
exprimare din traducerile MS RO, m-am dus pe blogul lor şi le-am
explicat de ce este greşită această exprimare. Rîsul fără o
argumentare seriosă (raţională) nu are nici o valoare într-o dispută
de idei.
> Sunt de acord că uneori alternativa nu este cuvântul original în limba engleză,
> cu toate astea din moși-strămoși avem neologisme.
> Nu am inventat noi neologismele. Atâta tot că nu trebuie să abuzăm de
> ele.
englezesc "colorat", neconvenţional ("ripping"). Pentru el se
foloseşte un neologism, "extragere", care însă e de multă vreme în
română (zeci de ani, dacă nu mai mult), deci nu mai e perceput ca
străin. Se putea folosi tot un termen generic, dar "pur românesc",
precum "scoatere". Sau se putea folosi un termen românesc la fel de
neconvenţional ca originalul englezesc, anume "jupuire", ori
"spintecare".
> Consider că este în continuare principalul obstacol.
> Eu îl știu doar pe Cristi Secară că traduce aplicații pentru Windows..
> iar în rest traducerile sunt făcute pentru aplicații libere, marea
> majoritatea a lor rulând doar pe sisteme GNU/Linux.
Alexandru Szasz
On 30 Sep, 22:25, Adi Roiban <a...@roiban.ro> wrote:
...
> Sergiu, cine sunt pentru tine "cei de la Ubuntu?"Coordonatorii echipei române de localizare, precum și cei din Ubuntu-
translations. Plus oricine are dreptul de a importa și exporta
traduceri, de a revizui și aproba sugestiile.
Îți faci un cont pe launchpad și exporți. Primești pe email o legătură la fișiere.
Aș face-o eu, dar nu știu cum. Îmi poți da detalii?
> Oricum, la fel de bine cum eu export și verific fișierele din Launchpad
> o poate face oricine altcineva.
Trebuie totuși revizuite prima dată.
--
Alexandru Szasz
Nicu Buculei
> Ba nu ar rîde deloc. Din contră, lumea ar învăţa corespondenţa dintre
> termenii folosiţi mai sus şi lucruri sau acţiuni. Instalează-ţi într-o
> maşină virtuală o distribuţie de Linux în spaniolă, franceză, germană,
> maghiară sau orice limbă doreşti şi ai să vezi cît de puţine cuvinte
> englezeşti (sau unele autohtone, dar derivate din englezeşti) sînt
> folosite în interfaţa programelor. Iar "firewall" nu înseamnă "zid de
> foc", ci "zid contra focului" ("parafoc"), adică un dispozitiv ce
> fereşte calculatorul de "focul" venit dinspre internet.
Eu ca sysadmin (incluzind suport) de ani de zile am contact direct cu
utilizatorii si pot sa spun cu certitudine nu numai ca ar ride de
traducerea aplicatiei, dar ar ride si de mine daca as incerca sa o promovez.
> Iar despre reacţia la o traducere prin rîs, în română există expresia
> "rîde ca prostul", tocmai cu referire la persoanele care rîd de ceva
> fără să înţeleagă situaţia. Deşi şi mie îmi vine să rîd de modul de
> exprimare din traducerile MS RO, m-am dus pe blogul lor şi le-am
> explicat de ce este greşită această exprimare. Rîsul fără o
> argumentare seriosă (raţională) nu are nici o valoare într-o dispută
> de idei.
Tot ca sysadmin pot sa spun ca utilizatorii sint prosti (bine, nu sint
atit prosti cit neinteresati de domeniul IT, asa ca prefera sa se
comporte ca si cum ar fi prosti) iar risul de o aplicatie stupida este
o metoda buna de a te mai elibera de stresul muncii de birou, asa ca nu
numai ca e posibil sa se intimple, e cert ca se va intimpla.
Poate ca bancurile vor fi nevinovate, dar ce va ramine in mintea cui
le-a facut este ca traducerea este stupida.
> Nu a fost vorba aici de neologisme, ci de traducerea unui termen
> englezesc "colorat", neconvenţional ("ripping"). Pentru el se
> foloseşte un neologism, "extragere", care însă e de multă vreme în
> română (zeci de ani, dacă nu mai mult), deci nu mai e perceput ca
> străin. Se putea folosi tot un termen generic, dar "pur românesc",
> precum "scoatere". Sau se putea folosi un termen românesc la fel de
> neconvenţional ca originalul englezesc, anume "jupuire", ori
> "spintecare".
Exista si vorbitori nativi de engleza care considera termenul "ripping"
ca nepotrivit si il inlocuiesc cu "extract".
Tocmai mi-am facut micul "test" personal intrebind un coleg de birou (nu
vorbeste engleza si are cunostinte precare de calculatoare) ce crede el
ca ar insemna sa "jupoaie un CD". Raspunsul a fast ca nu intelege, iar
la insistentele mele a presupus ca inseamna sa il furi.
muntealb
> Eu ca sysadmin (incluzind suport) de ani de zile am contact direct cu
> utilizatorii si pot sa spun cu certitudine nu numai ca ar ride de
> traducerea aplicatiei, dar ar ride si de mine daca as incerca sa o promovez.
reacţie spontană, care nu are nici o valoare dacă nu este sprijinită
uneori de o argumentaţie raţională. Adică dacă rîzi de cineva care
greşeşte, explică-i unde este greşeala, pentru că s-ar putea să nu-şi
dea seama sau să nu fie o greşeală, iar cel care rîde o face în mod
absolut gratuit. Eu nu m-am apucat să le zic celor de la MS RO că nu
le folosesc traducerea pentru că mă face să rîd, ci le-am arătat unde
greşesc.
Deci, pînă acum n-am auzit nici o argumentaţie raţională despre
situaţia în care un vorbitor nativ de română rîde de "jupuire", iar un
vorbitor nativ de engleză nu rîde de "spintecare" (ripping), cînd
ambii termeni se referă la acţiunea de scoatere a conţinutului dintr-
un CD. E clar că rîsul de un termen neconvenţional nu este ceva
universal răspîndit, iar dacă ar fi să ne luăm după numărul oamenilor
vorbitori de română sau engleză rezultă că rîsul de termenii
neconvenţionali se află în minoritate.
> Tot ca sysadmin pot sa spun ca utilizatorii sint prosti (bine, nu sint
> atit prosti cit neinteresati de domeniul IT, asa ca prefera sa se
> comporte ca si cum ar fi prosti) iar risul de o aplicatie stupida este
> o metoda buna de a te mai elibera de stresul muncii de birou, asa ca nu
> numai ca e posibil sa se intimple, e cert ca se va intimpla.
> Poate ca bancurile vor fi nevinovate, dar ce va ramine in mintea cui
> le-a facut este ca traducerea este stupida.
locul unde ai făcut tu observaţiile nu poate fi extins la scara
întregii ţări şi la toate domeniile de activitate cu calculatorul.
Plus că nu iei în calcul puterea obişnuinţei, un termen care pare
ciudat la început devine obişnuit după cîteva zile de folosire a lui.
> Tocmai mi-am facut micul "test" personal intrebind un coleg de birou (nu
> vorbeste engleza si are cunostinte precare de calculatoare) ce crede el
> ca ar insemna sa "jupoaie un CD". Raspunsul a fast ca nu intelege, iar
> la insistentele mele a presupus ca inseamna sa il furi.
întrebi ce este "CD ripping" ţi s-ar fi răspuns poate că înseamnă
spargerea unui CD cu cuţitul. Este normal ca oamenii să nu ghicească
din prima înţelesul unui termen, mai ales dacă e folosit într-un
domeniu în care aparent nu-şi găseşte locul (nimeni nu-şi poate
închipui că un CD poate fi cu adevărat spintecat, totuşi termenul e
folosit în engleză). Pe măsură ce sensul nou (extragere de conţinut)
devine cunoscut lumea va răspunde corect la întrebare.
Adi Roiban
În data de Mi, 01-10-2008 la 01:38 -0700, Sergiu Bivol a scris:
> On 30 Sep, 22:25, Adi Roiban <a...@roiban.ro> wrote:
> ...
> > Sergiu, cine sunt pentru tine "cei de la Ubuntu?"
>
> Coordonatorii echipei române de localizare, precum și cei din Ubuntu-
> translations. Plus oricine are dreptul de a importa și exporta
> traduceri, de a revizui și aproba sugestiile.
Pe pagina e mai jos încerc să adaug cât mai multe informații despre
echipa de localizare și activitatea ei
https://wiki.ubuntu.com/RomanianTeam/Proiecte/Localizare
Oricine are dreptul de a exporta traduceri iar traducerile realizate de
membri echipei Ubuntu România (precum și toate traducerile din
Launchpad) sunt sub licentă BSD (le poți modifica, le poți folosi în
proiecte GPL sau BSD).
Oricine poate importa (adăuga) sugestii în Launchpad.
Doar membrii echipei de localizare Ubuntu România au dreptul de a
„aproba” traducerile (asemănător cu Narro).
https://launchpad.net/~ubuntu-l10n-ro
> > Oricum, la fel de bine cum eu export și verific fișierele din Launchpad
> > o poate face oricine altcineva.
>
> Aș face-o eu, dar nu știu cum. Îmi poți da detalii?
Sigur!
La adresa de mai jos găsești toate pachetele din limba română folosite
în Ubuntu 8.10.
https://translations.launchpad.net/ubuntu/intrepid/+lang/ro
Alegi un pachet din listă. Ex kdelibs
https://translations.launchpad.net/ubuntu/intrepid/+source/kdelibs/+pots/kdelibs/ro/+translate
Unde pe pagină trebuie să vezi „Download”.
https://translations.edge.launchpad.net/ubuntu/intrepid/+source/kdelibs/+pots/kdelibs/ro/+export
Alegi formatul iar cererea ta va intra într-o coadă de așteptare.
După o vreme (poate varia de la câteva minute, la câteva ore) vei primi
un email de notificare.
La fel e și la import. Folosești „Upload a file”. La import durează ceva
mai mult până primești email-ul de notificare.
--
Adi Roiban
Mișu Moldovan
> Testul nu are relevanţă, dacă te-ai fi dus acum cîţiva ani în USA să
> întrebi ce este "CD ripping" ţi s-ar fi răspuns poate că înseamnă
> spargerea unui CD cu cuţitul. Este normal ca oamenii să nu ghicească
> din prima înţelesul unui termen, mai ales dacă e folosit într-un
> domeniu în care aparent nu-şi găseşte locul (nimeni nu-şi poate
> închipui că un CD poate fi cu adevărat spintecat, totuşi termenul e
> folosit în engleză). Pe măsură ce sensul nou (extragere de conţinut)
> devine cunoscut lumea va răspunde corect la întrebare.
Cred că aici e cheia problemei, în engleză sintagma «CD ripping» s-a
născut natural și a fost larg adoptată, dar în română «jupuire de
CD-uri» nu e o expresie folosită în vorbirea curentă pentru a denumi
copierea conținutului audio al unui CD într-un format digital.
Degeaba parlamentăm noi că s-ar potrivi sau nu, ori că e hilar, lumea
n-o să-l folosească doar pentru că-l impunem noi într-o traducere pe
care o să o vadă câteva mii de persoane, de multe ori non-tehnice.
Știu din proprie experiență că nu merge.
--
mișu
muntealb
> Cred că aici e cheia problemei, în engleză sintagma «CD ripping» s-a
> născut natural și a fost larg adoptată, dar în română «jupuire de
> CD-uri» nu e o expresie folosită în vorbirea curentă pentru a denumi
> copierea conținutului audio al unui CD într-un format digital.
"nelegitimitate" din cauza asocierii iniţiale cu mediile
"piratereşti". Din cauza asta adoptarea a fost grea, MS a ezitat
îndelung înainte să o facă şi să-i dea astfel un caracter oficial,
"legitim". Părerea mea e că "duritatea" termenului, culoarea lui,
asocierea cu mediile "subterane" ("underground"), impactul imagistic
generat în mintea utilizatorilor au avut toate un rol determinant în
adoptarea lui. Deci în USA un termen neconvenţional este favorizat
atunci cînd vine vorba de adoptarea lui pe scară largă, însă în
România efectul pare a fi invers.
> Degeaba parlamentăm noi că s-ar potrivi sau nu, ori că e hilar, lumea
> n-o să-l folosească doar pentru că-l impunem noi într-o traducere pe
> care o să o vadă câteva mii de persoane, de multe ori non-tehnice.
> Știu din proprie experiență că nu merge.
menţin părerea că un consens al traducătorilor asupra unui termen
neconvenţional îl poate impune sau poate chiar să-l detroneze pe cel
favorizat pe moment. E cazul printre altele al lui "tab", care se va
impune dacă majoritatea traducătorilor voluntari îl vor adopta. Şi că
tot veni vorba, mi-am adus aminte că este tradus "subfereastră" în
Konqueror (KDE). Şi eu am folosit cu mult timp în urmă "subfereastră"
cînd am scris manualul Paltalk, dar mă refeream la fereastra asociată
tabului, nu la tabul propriu-zis.
Într-adevăr se discută prea mult pe marginea termenilor
neconvenţionali, în situaţia în care ei reprezintă max. 0,5% din
totalul termenilor folosiţi în softuri. Totuşi se poate întîlni un
astfel de termen şi atunci trebuie decis modul în care va fi tradus,
şocant sau neşocant. Ambele variante au avantaje şi dezavantaje.
De exemplu termenul "MASHUP" apărut relativ recent şi care se referă
la unele situri unde sînt folosite resurse externe pentru a obţine un
produs nou ce combină datele din sursele repective (de ex. siturile ce
folosesc Google Maps pentru a afişa restaurantele din anumite zone).
http://www.techterms.com/definition/mashup
În traducere fidelă el înseamnă "terci", "ghiveci", deci un amestec
obţinut prin zdrobire. Cum trebuie tradus, cu unul din cuvintele
anterioare sau cu unul mai convenţional, de genul "compilaţie" ?
Mișu Moldovan
> > Degeaba parlamentăm noi că s-ar potrivi sau nu, ori că e hilar, lumea
> > n-o să-l folosească doar pentru că-l impunem noi într-o traducere pe
> > care o să o vadă câteva mii de persoane, de multe ori non-tehnice.
> > Știu din proprie experiență că nu merge.
>
> Discuţia este de principiu, nu e vorba strict de "jupuire". Eu îmi
> menţin părerea că un consens al traducătorilor asupra unui termen
> neconvenţional îl poate impune sau poate chiar să-l detroneze pe cel
> favorizat pe moment. E cazul printre altele al lui "tab", care se va
«Tab» este de-facto termenul folosit în vorbirea curentă, nu trebuie
impus nimic, «filă» este termenul forțat în anumite traduceri. Îl văd
de trei ani la MS și Mozilla, dar încă nu l-am auzit măcar o dată.
> De exemplu termenul "MASHUP" apărut relativ recent şi care se referă
> la unele situri unde sînt folosite resurse externe pentru a obţine un
> produs nou ce combină datele din sursele repective (de ex. siturile ce
> folosesc Google Maps pentru a afişa restaurantele din anumite zone).
>
> http://www.techterms.com/definition/mashup
>
> În traducere fidelă el înseamnă "terci", "ghiveci", deci un amestec
> obţinut prin zdrobire. Cum trebuie tradus, cu unul din cuvintele
> anterioare sau cu unul mai convenţional, de genul "compilaţie" ?
Cred că va rămâne «mashup» la fel precum:
KÉTCHUP s.n. Sos picant preparat din suc de roşii, oţet şi mirodenii.
[Pr.: chéciăp] – Cuv. engl. Sursa: DEX '98
--
mișu
muntealb
> «Tab» este de-facto termenul folosit în vorbirea curentă, nu trebuie
> impus nimic, «filă» este termenul forțat în anumite traduceri. Îl văd
> de trei ani la MS și Mozilla, dar încă nu l-am auzit măcar o dată.
în ultimă instanţă termenul care are cele mai mari şanse să se impună
este cel scris. Singura soluţie pentru ca MS să renunţe la el este să
observe că nu-l mai foloseşte aproape nimeni în traducerile de
softuri.
> Cred că va rămâne «mashup» la fel precum:
>
> KÉTCHUP s.n. Sos picant preparat din suc de roşii, oţet şi mirodenii.
> [Pr.: chéciăp] – Cuv. engl. Sursa: DEX '98
exemplu mulţi o să-l articuleze şi pluralizeze cu cratimă (mashup-ul/
mashup-uri), nu fără ea (mashupul/mashupuri), aşa cum se recomandă în
DOOM2 în astfel de situaţii. Apoi pronunţia va varia în limite largi,
de la "mashup", la "meşăp", "meşup", "maşap", etc. Deci o traducere în
română ar fi binevenită.
Stas Sushkov
mai fie lungită...
Un singur lucru e clar, ce a scris Adi are sens, că doar nu facem
parte dintr-o societate de handicapați!!
Muntealb, oare tu când mergi la magazinul de calculatoare zici:
dați-mi un șoarecel că mi so stricat butonul dreapta și nu mai pot
clicăi să pornesc peretele de foc?
Să fim serioși că doar se cere să fim realiști nu dogmatici sau
absurzi. A traduce nu înseamnă a scrie un dicționar, ci înseamnă să
oferi o posibilitate tuturor utilizator de a folosi acea aplicație
înțelegând despre ce merge vorba în fereastra respectivă!
Baftă!
--
() Campania Panglicii în ASCII
/\ http://stas.nerd.ro/ascii/
muntealb
> Mi se puțin important rezultatul acestei discuții, și ar fi fain să nu
> mai fie lungită...
> Un singur lucru e clar, ce a scris Adi are sens, că doar nu facem
> parte dintr-o societate de handicapați!!
vii cu argumente, nu cu vrăjeli ? E chiar atît de greu de înţeles ?
Cînd ai un punct de vedere care vrei să fie luat în seamă trebuie să-l
expui un pic mai detaliat, nu numai să faci afirmaţii laconice de
parcă toată lumea ar putea să-ţi citească gîndurile. Adică ar trebui
să explici de ce ţi se pare neimportant rezultatul discuţiei, de ce nu
doreşti să fie continuată şi la ce handicapaţi te referi, ţinînd cont
că există mai multe categorii în funcţie de defectul fizic sau
psihic. Asta dacă bineînţeles doreşti ca părerile tale să fie luate în
seamă şi nu intervii pe listă doar pentru a te afla în treabă şi a-i
deranja pe cei care doresc să discute la modul serios.
> Muntealb, oare tu când mergi la magazinul de calculatoare zici:
> dați-mi un șoarecel că mi so stricat butonul dreapta și nu mai pot
> clicăi să pornesc peretele de foc?
răspunsul la situaţia descrisă de tine, răspuns pe care l-am dat de
vreo zece ori pînă acum. Este prezent de ani buni şi în materialul
despre "Limba română în epoca informaticii de pe situl meu". Deci cu
un pic de documentare nu ai mai ajunge să pui întrebări obosite, de
nivelul unor forumişti care nu ştiu nici româna şi nici engleza. Deci
hai să-ţi explic cum stă treaba cu magazinul:
1) În primul rînd magazinele de calculatoare nu mai sînt ce erau pe
vremuri, foarte multă lume îşi face cumpărăturile prin internet.
2) În al doilea rînd vînzătorii de la magazinele respective nu au nici
o pregătire în domeniu, sînt cel mult nişte utilizatori obişnuiţi, cu
un nivel de cunoştinţe destul de redus. Asta pentru că majoritatea
sînt studenţi care fac astfel rost de bani pentru a-şi continua
studiile. Cine are pregătire în domeniul TI nu stă să lucreze pe un
salariu mic ca vînzător. Deci dacă vreun vînzător rîde de un cuvînt
românesc nu înseamnă decît că respectivul este prost, nimic mai mult.
Nu e deci ceva care să aibă vreo relevanţă atunci cînd se judecă
acurateţea unei traduceri. Nimeni nu se duce să discute literatură cu
vînzătorii de la librărie şi la fel nici un traducător de softuri
serios nu ia în seamă părerile vînzătorilor de la magazinele de
calculatoare.
3) În al treilea rînd trebuie privit fenomenul lărgind un pic
orizontul. Un american se duce la magazin şi cere pe limba lui un
"şoarece" şi nu intră în pămînt de ruşine din cauza asta. La fel se
duce un francez ("souris"), un neamţ ("maus"), un spaniol ("raton"),
un rus ("mîş") şi lista poate continua. Toate aceste popoare trebuie
să recunoaştem că sînt mai avansate dpdv tehnologic (inclusiv în TI)
decît românii. Cu toate astea nu le e ruşine să se ducă la magazine ca
să cumpere un "şoarece", nu un "mouse". Deci se pare că treaba asta cu
folosirea de termeni englezeşti nu are nici o legătură cu gradul de
dezvoltare tehnologică sau cu gradul de folosire a calculatorelor de
către populaţie. Ba din contră, populaţia e mai tentată să folosească
calculatorele dacă numărul de cuvinte străine (englezeşti) este cît
mai redus.
Sper că e ultima dată cînd o să trebuiască să vorbesc de chestia asta
cu făcutul de ruşine în magazin, care nu e altceva decît o sperietoare
de ciori. Este unul din cele mai slabe argumente şi cel mai uşor de
desfiinţat.
> Să fim serioși că doar se cere să fim realiști nu dogmatici sau
> absurzi. A traduce nu înseamnă a scrie un dicționar, ci înseamnă să
> oferi o posibilitate tuturor utilizator de a folosi acea aplicație
> înțelegând despre ce merge vorba în fereastra respectivă!
cochilie. Iar în jurul României, la distanţa mai mică (Ungaria) sau
mai mare (Franţa, Spania, etc.) se foloseşte în domeniul interfeţelor
de softuri un limbaj ce conţine în proporţie covîrşitoare cuvinte
autohtone sau adaptate limbilor respective. Asta pentru că un
utilizator înţelege de zece ori mai bine şi de zece ori mai repede
despre ce este vorba într-un soft dacă e în limba pe care o cunoaşte
şi o foloseşte zilnic, nu într-un dialect ce seamănă cu un terci în
care s-au amestecat două limbi.
P.S. Iau o pauză de postat pe Diacritice, e plictisitor să explici
lucruri care trebuiau ştiute de mult de unii din cei care doresc să
participe la discuţii.
Cristian Secară
> Mai e nevoie să-ţi repet că pe o listă de discuţii serioasă trebuie să
> vii cu argumente, nu cu vrăjeli ? E chiar atît de greu de înţeles ?
Dar tu nu vrei să înțelegi că, pentru un caz punctual ca acesta cu
jupuirea, este absurd să mai insiști ?
În primul rând nu înțeleg de unde s-a ambalat discuția, că de fapt
nimeni nu a tradus sau a afirmat că a tradus vreun meniu de aplicație
cu jupuire.
În al doilea rând, pentru traduceri trebuie și o doză de bun simț, nu
în sens de bună creștere, ci în sens de percepție a normalului sau a
ridicolului. Pentru acest caz, cam toată lumea mai puțin tu a
considerat că se încadrează la „ridicol”. Mie personal mi s-ar părea
absurd să asociez ripuirea [de CD-uri] cu termenul a jupui, și mental,
și în vorbit, și în scris, indiferent de forma gramaticală folosită.
Sugerez să deviezi discuția spre teme mai utile, nu ceva evident
stupid (strict aici punctual). Eu ți dau dreptat în multe alte chestii,
dar nu mai insista cu jupuirea asta că te faci tu de râs.
Florin Catalin RUSSEN
Într-adevăr băieţii de acolo au caracterul lor şi trebuiesc respectaţi pentru asta.
"to rip" l-am tradus prin "a extrage".
CD Ripper = CD Extractor
Stas Sushkov
mai fie lungită!!!
Andrei Popescu
> Nu ar trebui ca jupuitul să fie asociat atît de puternic cu mieii. Se
> mai foloseşte şi în expresia destul de mult folosită "jupuit de bani".
> Pe de altă parte orice om şi-a jupuit pielea cel puţin o dată în viaţă
> (iar copii mai activi îşi jupuiesc genunchii destul de frecvent).
Interesant, în cartierul în care am crescut eu (Timișoara, dar și multe
familii din Moldova) se zicea „julit”.
> Acţiunea de "ripping" este una "brutală", care depăşeşte mecanismele
> de protecţie la copiere. Discul nu se lasă deci "golit" de piste cu
Din câte știu eu termenul de „ripping” a fost folosit prima oară pentru
extragerea informației audio de pe CDuri, fără nici un fel de protecție
la copiere. Pur și simplu era o operație diferită de metoda inițială de
a înregistra de pe canalul CD-in.
Salutări,
Andrei
--
If you can't explain it simply, you don't understand it well enough.
(Albert Einstein)
muntealb
> Dar tu nu vrei să înțelegi că, pentru un caz punctual ca acesta cu
> jupuirea, este absurd să mai insiști ?
teoretic.
> În primul rând nu înțeleg de unde s-a ambalat discuția, că de fapt
> nimeni nu a tradus sau a afirmat că a tradus vreun meniu de aplicație
> cu jupuire.
care nu au nici o legătură cu calitatea unei traduceri, ci cu
percepţia ei de către unele categorii de populaţie (vînzătorii de la
magazine). Acesta e un pseudo-argument de ordin psihologic, deci nu
are nici o valoare pentru judecarea unei traduceri.
> În al doilea rând, pentru traduceri trebuie și o doză de bun simț, nu
> în sens de bună creștere, ci în sens de percepție a normalului sau a
> ridicolului. Pentru acest caz, cam toată lumea mai puțin tu a
> considerat că se încadrează la „ridicol”. Mie personal mi s-ar părea
> absurd să asociez ripuirea [de CD-uri] cu termenul a jupui, și mental,
> și în vorbit, și în scris, indiferent de forma gramaticală folosită.
de toţi. Mie de exemplu nu mi s-ar părea absurd. Şi nu vorbesc numai
de situaţia asta, ci şi de altele. E vorba de înclinaţia
traducătorilor români de a alege termeni mai convenţionali cînd traduc
termeni neconvenţionali englezeşti. Asta în condiţiile în care există
termeni neconvenţionali româneşti foarte potriviţi.
Să dau un exemplu. Americanii au inventat un aparat pe care-l folosesc
pentru a tăia hîrtiile în fîşii subţiri, în aşa fel încît hîrtia să
poată fi recuperată (reciclată), dar nu şi informaţiile de pe ea. El
se numeşte "paper shredder".
http://en.wikipedia.org/wiki/Paper_shredder
Procesul există şi pentru hîrtia virtuală, iar programul care îl face
se numeşte "file shredder". Termenul "shredder" poate fi tradus
convenţional sau neconvenţional. Traducerea convenţională este
"distrugător". Traducerea neconvenţională este "tocător" (în sensul de
"maşină de tocat").
În magazin se foloseşte denumirea convenţională, probabil pentru că
vînzătorii ar rîde de "tocător" (aşa se presupune, cel puţin). Sau
pentru că românii fini din birouri nu ar putea spune că folosesc un
"tocător de documente", deşi americanii din birourile de peste ocean
aşa spun. Asta înseamnă că traducerea termenului a fost viciată de
procesul de marketing, pentru că s-a luat în calcul "sensibilitatea"
românilor ce lucrează în birouri şi a vînzătorilor din magazine.
Distrugator de documente (reale, nu virtuale) de vînzare pe internet:
http://fabrix.net/DistrugatorDocumente
Eu susţin că e o greşeală ca traducerea să fie guvernată de principii
de "psihologie/marketing" (receptarea ei), mai ales că acestea nu au
fost studiate în mod ştiinţific pe populaţia României. Deci se
presupune doar că românii nu acceptă traducerile neconvenţionale,
acesta nu e un adevăr demonstrat ştiinţific. Şi nu se ia în calcul
capacitatea de adaptare la termeni neconvenţionali.
Revenind la "shredder", eu l-am tradus "tocător", deci "file shredder"
l-am tradus "tocător de fişiere".
> Sugerez să deviezi discuția spre teme mai utile, nu ceva evident
> stupid (strict aici punctual). Eu ți dau dreptat în multe alte chestii,
> dar nu mai insista cu jupuirea asta că te faci tu de râs.
plecat. După cum se vede mai sînt şi altele, deci traducătorii se vor
lovi de astfel de termeni neconvenţionali şi era necesară o discuţie
pe tema traducerii lor.
Dan Stefancu
O zi buna, Dan http://deceblog.net
muntealb wrote:
No virus found in this incoming message. Checked by AVG - http://www.avg.com Version: 8.0.173 / Virus Database: 270.7.5/1706 - Release Date: 10/3/2008 6:17 PM
muntealb
> tocatorul sună chiar bine pentru ca sugerează exact ceea ce face
> instrumentul respectiv, dar jupuitorul mi se pare şi mie uşor absurd.
vînzătorul nu îl foloseşte pentru a vinde aparatul.
Există de multă vreme o tendinţă, numită "corectitudine
politică" ("political corectness") potrivit căreia este recomandat să
fie folosite doar cuvinte şi expresii care nu ar putea deranja nici un
grup populaţional. Aşa că nu se mai foloseşte "negru", ci "afro-
american", etc. Este o măsură corectă, însă poate duce la excese, iar
limbajul rezultat devine preţios sau comic.
Mai nou văd că a apărut şi "corectitudinea de marketing", alături de
tendinţa deja existentă de exagerare caracteristică marketingului.
Produsul nu trebuie să aibă o denumire care să deranjeze urechile
sensibile ale cumpărătorilor. Dacă cuvîntul englezesc nu sună bine
tradus după dicţionar se foloseşte fie cuvîntul în engleză, fie o
versiune mai puţin "grafică" a lui.
Jupuitor este absurd în măsura în care şi spintecător ("ripper") este
absurd. Din păcate mulţi români nu percep "absurditatea" (sau
"duritatea") unor cuvinte englezeşti şi de aceea li se pare normal să
zică "ripper", dar anormal să zică "spintecător". În fapt americanul
zice pe limba lui "spintecător de CD-uri", deşi toată lumea anglo-
saxonă a auzit de "Jack the ripper" ("Jack spintecătorul"). E ca şi
cum românii ar numi un produs "sîngerator de CD-uri" în condiţiile în
care toată lumea a auzit de "Vampirul Dracula". Pare că anglo-saxonii
ar avea o toleranţă mare la cuvintele "colorate", iar românii nu. În
fapt şi românii o au în aceeaşi măsură ca americanii, însă majoritatea
celor care iau deciziile de denumire în România nu are "tupeul" să
folosească şi denumiri mai "colorate". E ceva "cultural", care
probabil are legătură şi cu perioada cînd limbajul public (mass-media,
produse, etc.) era controlat de autorităţi. Dar cred că acum ar trebui
mers pe "modelul anglo-saxon" şi să se accepte şi în România termeni
mai "grafici", mai ales cînd ei sînt traduceri bune ai unora străini.
Există încă o auto-cenzură în ce priveşte unii traducători de programe
şi asta nu e un lucru bun, pentru că este afectată calitatea
traducerilor. Dacă americanul foloseşte termenul "kill" referitor la
un proces care rulează, atunci românul ar trebui să-l traducă "omoară"
sau "ucide", nu "întrerupe", "închide" sau ceva asemănător.