Continuarea misiunii lui George Pruteanu
Nicolae Crefelean
Cred că aţi aflat cu toţii că George Pruteanu a murit în urma unui
infarct miocardic. Dumnezeu Să-l ierte şi Să-l odihnească.
Nu ştiu câţi dintre voi au auzit de mine - probabil niciunul, că
internetul e mare şi în grup am fost mai degrabă inactiv. Cu toate că
m-am implicat în traducerea mai multor programe/soluţii "sursă
deschisă" ori gratuite (TinyMCE, WordPress, InfraRecorder, uTorrent,
OpenTTD, Stellarium), principala mea contribuţie în folosul românilor
este activitatea din cadrul comunităţii PHP-Fusion România, pe care am
fondat-o în iunie 2006.
După ce am aflat că omul "Doar o vorbă să-ţi mai spun" a plecat dintre
noi, am stat şi am cugetat, trist, oftând pentru că în timp ce
suferinţa unui român special a fost curmată, cea a noastră va putea fi
mai mare dacă astfel de români nu vor mai ieşi la rampă. Ca să nu
repet anumite gânduri, puteţi citi scurta ştire de pe saitul nostru:
http://www.phpfusion.ro/news.php?readmore=42
Sper să nu fiu greşit înţeles. Nu îl idolatrizez pe George Pruteanu,
dar e limpede că oamenii ca dânsul sunt rari şi nu pot fi substituiţi.
Eventual, putem încerca să continuăm iniţiativele lor şi să acţionăm
în spiritul năzuinţelor acestora. Despre preluarea iniţiativelor nu
ştiu dacă putem vorbi momentan, dar putem face altceva.
Ce părere aveţi dacă iniţiem "Zilele limbii române" sau "Zilele
Pruteanu"? Putem stabili aceste zile pe 15 decembrie şi 27 martie,
cele două date care demarchează viaţa lui George Pruteanu, în onoarea
celui care ne-a corectat ani de zile prin intermediul televiziunilor
naţionale şi a internetului.
Ca să nu fie doar nişte zile simbolice, propun un mic regulament:
1. În aceste zile, toţi utilizatorii români de internet trebuie să fie
în mod deosebit atenţi la felul în care îşi redactează mesajele - de
orice natură (poştă electronică, discuţii instant, forumuri, jurnale
şi altele).
2. Administratorii de comunităţi pe internet, trebuie să impună prin
regulament ca în aceste două zile abaterile medii(1)/majore(2) de la
regulile limbii române să fie sancţionate cu ignorarea(1)/ştergerea(2)
mesajelor în cauză.
3. Opţional, deşi recomandat celor care doresc să se alăture acestei
iniţiative, administratorii de saituri pot afişa public o imagine prin
care îşi atenţionează utilizatorii că ziua în curs cade sub incidenţa
cerinţelor speciale din regulament. Imaginea îl poate conţine pe
domnul profesor Pruteanu, alături de un mesaj de genul "Astăzi scriem
corect!" şi o legătură către paragraful de regulament care oferă
detaliile de rigoare.
4. Tot opţional, proprietarii de comunităţi care doresc să
popularizeze folosirea corectă a limbii române pot afişa permanent, în
afara celor două zile, sigla acestui grup de discuţii - frumoasă, de
altfel -, cu un mesaj de genul "Ortografia are prioritate!"
Deşi această mişcare poate fi iniţiată uşor pe internet, ideal ar fi
ca aceasta să ajungă şi în presă - audio, video şi scrisă. Dar până
când vom avea satisfacţia că am făcut ceva notabil pentru viitorul
limbii române, putem începe de aici, din mediul în care se perindă cei
mai mulţi tineri care, din păcate, au ajuns să aibă probleme reale de
gramatică.
Consider că acest demers poate avea succes dacă ne pasă cu adevărat de
viitorul limbii române. Am postat aici ideea mea pentru că în grupul
"Diacritice" văd destui oameni interesaţi de acest subiect, dar şi
pentru că în decursul anilor petrecuţi ca moderator şi administrator
în anumite zone de discuţii pe internet am păţit prea multe "dureri de
cap" din pricina batjocoririi limbii române.
Pe limba noastră pierim, dar cel puţin să nu fie pe un barbarism.
Haideţi să agităm spiritele, că nu este o cauză pierdută. Vă doresc
tuturor un sfârşit de săptămână plăcut.
Cu respect,
Nicolae Crefelean
Alexandru Szasz
>
>
> Ce părere aveţi dacă iniţiem "Zilele limbii române" sau "Zilele
> Pruteanu"? Putem stabili aceste zile pe 15 decembrie şi 27 martie,
> cele două date care demarchează viaţa lui George Pruteanu, în onoarea
> celui care ne-a corectat ani de zile prin intermediul televiziunilor
> naţionale şi a internetului.
>
Este o idee foarte bună, acele reguli de desfăşurare vor trebui scrise
pe un sait, preferabil pruteanu.ro , pe o simplă pagină, ca un
manifest unde oamenii pot semna.
Ar fi de dorit sprijin din partea unor organizaţii non-guvernamentale.
Nu cred că e o problemă să dăm un comunicat la presă şi el să fie
difuzat, însă cred că problema scrisului corect zace mai ales pe
internet, aşa că ar fi mai util să obţinem un loc pe cele mai vizitate
saituri româneşti pentru acea zi.
--
Alexandru Szasz
Cristian Secară
> Ce părere aveţi dacă iniţiem "Zilele limbii române" sau "Zilele
> Pruteanu"? Putem stabili aceste zile pe 15 decembrie şi 27 martie,
> cele două date care demarchează viaţa lui George Pruteanu, în onoarea
> celui care ne-a corectat ani de zile prin intermediul televiziunilor
> naţionale şi a internetului. [...]
Sună bine, dar mă tem ca acțiunea să nu fie privită cu răceală, mai
ales pe internet. Proporția celor cărora nu le pasă este enormă și nu
văd de ce i-ar mișca o asemenea zi, așa cum nu i-a mișcat nici
existența reală și palpabilă a unui personaj prietenos și nici legile
care sunt ignorate.
Dar, se poate încerca, posibil să fie mai mult de câștigat și nimic de
pierdut.
Cristi
--
Cristian Secară
http://www.secarica.ro/
Nicu Buculei
> Ce părere aveţi dacă iniţiem "Zilele limbii române" sau "Zilele
> Pruteanu"? Putem stabili aceste zile pe 15 decembrie şi 27 martie,
> cele două date care demarchează viaţa lui George Pruteanu, în onoarea
> celui care ne-a corectat ani de zile prin intermediul televiziunilor
> naţionale şi a internetului.
> Haideţi să agităm spiritele, că nu este o cauză pierdută. Vă doresc
> tuturor un sfârşit de săptămână plăcut.
Asta e cumva o gluma pe care nu o inteleg? Flama de vineri?
De ce sa nu organizam mai bine zilele "Nea Zacusca" si "Veniti,
privighetoarea cinta"?
Eu cred ca "pruteneismul" este excesul de care trebuie sa ne ferim in
realizarea traducerilor.
--
nicu :: http://nicubunu.ro :: http://nicubunu.blogspot.com
Cristian Secară
> > Ce părere aveţi dacă iniţiem "Zilele limbii române" sau "Zilele
> > Pruteanu"? Putem stabili aceste zile pe 15 decembrie şi 27 martie,
> > cele două date care demarchează viaţa lui George Pruteanu, [...]
> Eu cred ca "pruteneismul" este excesul de care trebuie sa ne ferim in
> realizarea traducerilor.
Există un oarecare adevăr în ceeace spui, dar să nu cădem nici în
extrema cealaltă.
Totuși, abia acum am remacat: chiar două zile mi se pare deplasat. Mai
rămâne să aflăm când s-a înscris la școală și când s-a căsătorit.
Devine absurd.
Alexandru Szasz
E vorba de o acțiune care să amintească că ar trebui să scriem corect.
Așa cum ai o cruce sau ceva simbolic în casă care-ți amintește de
diverse lucruri. Dacă nu mă înșel, există „ziua limbii române" și se
sărbătorește doar în Moldova ?
--
Alexandru Szasz
Nicu Buculei
>
> E vorba de o acțiune care să amintească că ar trebui să scriem corect.
> Așa cum ai o cruce sau ceva simbolic în casă care-ți amintește de
> diverse lucruri. Dacă nu mă înșel, există „ziua limbii române" și se
> sărbătorește doar în Moldova ?
Cred ca "Ziua limbii romana" din Republica Moldova a fost introdusa dupa
sesprinderea din URSS si are caracter politic.
Daca vrem o zi a limbii romane atunci eu cred ca ar trebui sa o legam de
un eveniment cu adevarat semnificativ, ceva de genul aparitiei primului
abecedar, infintarii unei prime reviste literare sau publicarii unei
opere definitorii.
Un exemplu ar putea fi 29-30 iunie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Scrisoarea_lui_Neac%C5%9Fu
Nicolae Crefelean
> Este o idee foarte bună, acele reguli de desfăşurare vor trebui scrise
> pe un sait, preferabil pruteanu.ro , pe o simplă pagină, ca un
> manifest unde oamenii pot semna.
continua activitatea pe saitul www.pruteanu.ro, dar presupun că vom
vedea acest lucru în curând. Deocamdată văd că saitul are dificultăţi
la actualul grad de încărcare.
> Ar fi de dorit sprijin din partea unor organizaţii non-guvernamentale.
neguvernamentale (Asociaţia Forum IT) cu un istoric de evenimente IT
la activ şi putem apela şi la sprijinul partenerilor noştri pentru o
mai bună mediatizare. [ vezi http://tabara.forumit.ro/ ]
> Nu cred că e o problemă să dăm un comunicat la presă şi el să fie
> difuzat, însă cred că problema scrisului corect zace mai ales pe
> internet, aşa că ar fi mai util să obţinem un loc pe cele mai vizitate
> saituri româneşti pentru acea zi.
vrea să văd mai multe păreri, să ne cristalizăm ideile şi să facem un
regulament cât mai atent elaborat, pentru că este important ca acesta
să fie agreat în cele mai multe medii. În acest fel, locul
desfăşurării petiţiei publice poate fi oricare atât timp cât există
acoperire/susţinere media.
On 28 Mar, 09:31, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> Sună bine, dar mă tem ca acțiunea să nu fie privită cu răceală, mai
> ales pe internet. Proporția celor cărora nu le pasă este enormă și nu
> văd de ce i-ar mișca o asemenea zi, așa cum nu i-a mișcat nici
> existența reală și palpabilă a unui personaj prietenos și nici legile
> care sunt ignorate.
> Dar, se poate încerca, posibil să fie mai mult de câștigat și nimic de
> pierdut.
ţelurile sunt constructive. Dar asta nu trebuie să sperie pe nimeni.
Dacă nu avem curajul să luăm măsuri, suntem meniţi să suferim
propriilor eşecuri. Este posibil să avem doar de câştigat, aşa cum ai
spus.
On 28 Mar, 09:34, Nicu Buculei <nicub...@gmail.com> wrote:
> Asta e cumva o gluma pe care nu o inteleg? Flama de vineri?
> De ce sa nu organizam mai bine zilele "Nea Zacusca" si "Veniti,
> privighetoarea cinta"?
>
> Eu cred ca "pruteneismul" este excesul de care trebuie sa ne ferim in
> realizarea traducerilor.
subiect de această natură. Vorbeşti de exces dar iată cum cazi chiar
tu exces de negativism. Este vorba despre un demers care merită să
prindă viaţă. Ca fiinţe subiective, e firesc să avem păreri diferite.
Cu toate acestea, important este să privim dincolo de aparenţe, de
defecte şi de oprelişti atunci când ţintim către un scop înalt. Omul
în discuţie s-a zbătut, în felul lui, pentru apărarea limbii române.
Vreau să cred că cea mai mare parte a membrilor acestui grup - dacă nu
toţi - au o dorinţă reală de a contribui pozitiv la păstrarea limbii
române cel puţin la un nivel demn. Aici vorbim despre noi, românii,
care luăm atitudine împotriva pocirii iremediabile a propriei limbi.
On 28 Mar, 10:00, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> Totuși, abia acum am remacat: chiar două zile mi se pare deplasat. Mai
> rămâne să aflăm când s-a înscris la școală și când s-a căsătorit.
> Devine absurd.
Şi totuşi, ar fi bine să ţinem cont de ambele zile pentru că sunt la o
distanţă apreciabilă. Sub nicio formă nu cred că am chinui pe cineva
printr-un demers care nu pretine altceva decât starea de normalitate a
limbii române. Ar fi absurd să vedem altfel lucrurile. De ce aceste
date? Răspund în continuare.
On 28 Mar, 10:41, Nicu Buculei <nicub...@gmail.com> wrote:
> Daca vrem o zi a limbii romane atunci eu cred ca ar trebui sa o legam de
> un eveniment cu adevarat semnificativ, ceva de genul aparitiei primului
> abecedar, infintarii unei prime reviste literare sau publicarii unei
> opere definitorii.
semnificativă, dar iată că nimănui nu i-a păsat destul - până acum.
Mie mi se pare potrivită alegerea celor două zile din următoarele
motive:
1. Noi trăim astăzi, într-o lume în care internetul este duşmanul cel
mai de temut al limbii române. Nu la propriu, că tot noi ne-o facem,
însă tinerii care din extravaganţă, lene sau minte scurtă folosesc
aberaţii lingivstice sunt o problemă contemporană.
2. Domnul George Pruteanu a fost unul dintre "nebunii" care au stat
contra vântului, motiv pentru care sunt şi oameni care îl tratează ca
pe un idealist/extremist.
3 - adică 1 + 2: Având în vedere că un contemporan a luptat pentru
rezolvarea unei probleme contemporane, consider că putem recunoaşte ca
utile eforturile acesui om, indiferent de părerile personale pe care
le avem despre acesta şi să ducem mai departe idealul pe care dânsul l-
a promovat cum a putut.
Dacă admitem că avem o problemă majoră, avem şi şanse ca aceasta să
fie dezamorsată la timp şi chiar să vedem îmbunătăţiri în internetul
românesc. Evident, nu se vor întâmpla minuni peste noapte. A sărbători
prin rigurozitate lingvistică două zile pe an este puţin dar util şi a
avea pretenţia ca interlocutorii noştri internauţi să se exprime
corect şi în restul zilelor anului mi se pare ceva normal.
În concluzie şi dorinţa mea, ca a altora, este aceea de a reveni la
starea de evoluţie a limbii, nu aceea de involuţie, iar cele două date
calendaristice care îi aparţin domnului Pruteanu servesc "la fix"
acestei mişcări pentru că aşa cum dânsul a încercat să facă ceva bun
şi noi dorim să facem asta.
Să ne ajute bunul Dumnezeu să vedem cât mai curând rezultate pozitive,
pentru că ştim bine că avem nevoie de o schimbare în acest sens. Vă
mulţumesc pentru răspunsuri şi aştept şi alte argumente.
Mişu Moldovan
> On 28 Mar, 10:41, Nicu Buculei <nicub...@gmail.com> wrote:
> > Daca vrem o zi a limbii romane atunci eu cred ca ar trebui sa o
> > legam de un eveniment cu adevarat semnificativ, ceva de genul
> > aparitiei primului abecedar, infintarii unei prime reviste literare
> > sau publicarii unei opere definitorii.
>
> Ziua limbii române o puteam sărbători oricând, la o dată istorică
> semnificativă, dar iată că nimănui nu i-a păsat destul - până acum.
> Mie mi se pare potrivită alegerea celor două zile din următoarele
> motive:
Sper că să nu dau prea în negativ, apreciez iniţiativa în sine, dar
cred că nu ar trebui legată de Pruteanu. I-am urmărit mult timp
emisiunea la TV, avea vervă, dădea bine pe sticlă şamd, dar mai bine se
rezuma la ce ştia să facă. A ales să intre în politică şi s-a dovedit a
fi un traseist de joasă speţă (PNŢCD->PSD->PRM), iar publicaţii precum
Academia Caţavencu i-au făcut public trecutul dubios. În ce priveşte
localizarea, mie personal ideile dânsului mi s-au părut ridicole. Din
păcate pruteanu.ro nu merge, că aş încerca să exemplific.
Repet, iniţiativa e lăudabilă, dar nu o legaţi de Pruteanu, o să
daţi foarte repede cu capul de pragul de sus.
--
mişu
Nicolae Crefelean
traduse în limba română. Aceeaşi nebunie ne face să continuăm chiar
dacă auzim prea rar sau deloc un mulţumesc. Ce încercăm să facem? Să
dovedim ceva, cuiva? Să facem ceva bine? Să ne dovedim nouă ca nu
suntem inutili? Ce ne mână să continuăm?
Dacă punem aşa problema, poate suntem un grup de nebuni. Dacă nu vedem
dincolo de nebunia lui Pruteanu înseamnă că suntem nebuni degeaba.
Idealul trebuie dus mai departe, nu să întinăm amintirea unui om care
nu se mai poate apăra. De altfel, cine suntem noi, să dăm notă unor
fapte pe care nu le cunoaştem ca atare? Că spune presa? Că ştim din
tabloide? Să fim serioşi. Dacă gura târgului ne dictează viaţa, ne-am
greşit locul pe internet - adică în acest grup.
Leg acest lucru de existenţa domnului Pruteanu, aşa imperfect şi om,
ca noi toţi, pentru că are câteva zeci de ani de nebunie în plus faţă
de noi şi chiar dacă nu a fost agreat de toată lumea a urmărit ceea ce
urmărim şi noi. Am spus destul.
În teorie, este uşor să ieşi la rampă dacă eşti perfect. Dar vai de
noi, că e departe perfecţiunea. Propun să nu mai auncăm inutil cu
noroi. Iniţiativa este aceea de a duce mai departe flacăra care ne-a
fost pasată. Suntem apţi de asta? Trebuie să fim, că noi suntem la
rând.
Cristian Secară
> Chiar dacă ideea ar fi slabă, nu cred că este cazul să bagatelizăm un
> subiect de această natură. [...] Este vorba despre un demers care
> merită să prindă viaţă. [...] Omul în discuţie s-a zbătut, în felul
> lui, pentru apărarea limbii române. Vreau să cred că cea mai mare
> parte a membrilor acestui grup - dacă nu toţi - au o dorinţă reală de
> a contribui pozitiv la păstrarea limbii române cel puţin la un nivel
> demn. Aici vorbim despre noi, românii, care luăm atitudine împotriva
> pocirii iremediabile a propriei limbi.
Pocirea iremediabilă poate însemna și evoluție. Dacă atunci când trecut
turcii pe aici și s-ar fi găsit cineva să apere limba de atunci, cum
i-am fi spus astăzi la papuc sau la ibric ?
Rămân la părerea că două zile, *mai ales legate concret de niște date
personale ale lui George Pruteanu*, este stupid. Nici nu știu, în afară
de Iisus mai există vreun personaj istoric care implică ceva gen
sărbătoare legată de naștere și moarte/[în acel caz înviere] ?
Ar trebui să aveți răbdare să se mai așeze gândurile și sentimentele.
În multe cazuri heirupismul acesta a fost mai degrabă dăunător decât
benefic, de genul cum a murit nu-știu-cine țărănist (posibil cu merite
reale în domeniul lui), gata un bulevard cu numele lui, bulversând zeci
de oameni și firme care au trebuit să piardă timp și bani cu schimbarea
actelor și generând confuzii în rândul celor care nu mai știu ce stradă
unde e dacă mai e, confuzii ce se sting cam peste o generație.
Eu am stat de vobă cu dânsul mai demult, cu ocazia unor dezbateri
legate de inițiativa legislativă ale domnului Varujan Pambuccian (legea
183 din 16 mai 2006), la care eu am colaborat cu MCTI și am pus la cale
ordinul ministrului CTI asociat acelei legi. Acea lege privește setul
de caractere corect al limbii române. Nu am remarcat atunci nicio
dorință expresă din partea dânsului (GP) de a se implica, nici direct
între ei în calitate de senatori, nici așa ca fapt divers în discuția
noastră și nici eu nu am insistat: deși conversația îi făcea plăcere în
mod vădit, am preferat să evit un posibil conflict de opinii pe
problema minorităților aplicabil la acea lege, deoarece a părut că
ciulește urechea mai mult la asta decât la esența legii și într-un mod
nenuanțat.
Într-adevăr va fi greu de găsit un personaj care să umple golul, la fel
cum s-a mai întâmplat și cu actori, cântăreți, etc., doar că în acest
caz golul este mai degrabă mediatic (la televizor). Despre forum, n-am
o mare părere: o inițiativă excelentă, pusă în practică încâlcit. N-am
reușit niciodată să mă descurc în acel forum, nu era deloc structurat.
Și păcat, că existau și părți (foarte) bune în conținutul unor mesaje.
Adi Roiban
În data de Vi, 28-03-2008 la 03:53 -0700, Nicolae Crefelean a scris:
> În nebunia noastră, muncim pe gratis ca să aibă oamenii programe
> traduse în limba română. Aceeaşi nebunie ne face să continuăm chiar
> dacă auzim prea rar sau deloc un mulţumesc. Ce încercăm să facem? Să
> dovedim ceva, cuiva? Să facem ceva bine? Să ne dovedim nouă ca nu
> suntem inutili? Ce ne mână să continuăm?
>
> Dacă punem aşa problema, poate suntem un grup de nebuni. Dacă nu vedem
> dincolo de nebunia lui Pruteanu înseamnă că suntem nebuni degeaba.
E bine să existe un eveniment prin care să atragem atenţia asupra
folosirii limbi române pe Internet.
Nu sunt de acord sa ne legăm de Pruteanu ... mai bine căutăm o zi în
care s-a pus vigula sub t. Asta pentru că prea puţin se folosesc
diacriticele pe Internet.
Spor!
--
Adi Roiban
sorin.paliga
> fost pasată. Suntem apţi de asta? Trebuie să fim, că noi suntem la
> rând.
Nicolae Crefelean
> Pocirea iremediabilă poate însemna și evoluție. Dacă atunci când trecut
> turcii pe aici și s-ar fi găsit cineva să apere limba de atunci, cum
> i-am fi spus astăzi la papuc sau la ibric ?
bn, ms, npc şi alte porcării. Sunt de acord că trebuie introduse şi
eventual adaptate cuvinte noi în limba română. Asta înseamnă evoluţie,
evident, iar prin involuţie m-am referit la cele de mai sus.
Iată un exemplu "inocent" - că sunt mult mai rele:
http://www.phpfusion.ro/forum/viewthread.php?forum_id=3&thread_id=2019
Vedeţi: trb, fak, modifik... şi nici măcar o cratimă - totul legat.
Mie asta mi se pare bătaie de joc.
> Rămân la părerea că două zile, *mai ales legate concret de niște date
> personale ale lui George Pruteanu*, este stupid. Nici nu știu, în afară
> de Iisus mai există vreun personaj istoric care implică ceva gen
> sărbătoare legată de naștere și moarte/[în acel caz înviere] ?
anumită IDEE. Am evidenţiat "idee" pentru că este sinonim cu
"concepţie", iar "concept" este o sumă de idei care reflectă
realitatea. CONCEPTUL din spatele celor două zile este:
1. Avem o problemă reală;
2. Un contemporan a luptat pentru estomparea acesteia;
3. Decesul lui a dat naştere unei idei compatibile cu efortul depus de
acesta;
4. Demersul propus nu este un omagiu adus omului, ci luptei pe care
acesta a întreţinut-o - nu inventat-o;
5. Datele propuse reprezintă cele mai importante puncte de reper din
viaţa omlui care a stârnit valurile unei mai bune educaţii lingvistice
contemporane.
Ca atare, dacă o dăm într-una cu "e bună ideea dar să nu o reducem la
Pruteanu", pierdem esenţa conceptului de mai sus şi riscăm să pierdem
şi efectul pe care constat că îl dorim cu toţii - acela de a continua
evoluţia sănătoasă a limbii române.
> Ar trebui să aveți răbdare să se mai așeze gândurile și sentimentele.
> În multe cazuri heirupismul acesta a fost mai degrabă dăunător decât
> benefic, de genul cum a murit nu-știu-cine țărănist (posibil cu merite
> reale în domeniul lui), gata un bulevard cu numele lui, bulversând zeci
> de oameni și firme care au trebuit să piardă timp și bani cu schimbarea
> actelor și generând confuzii în rândul celor care nu mai știu ce stradă
> unde e dacă mai e, confuzii ce se sting cam peste o generație.
urmaşii noştri, poate, vor considera că a fost un punct de răscruce în
care marile mase au luat hamurile în mâini şi nu au mai aşteptat ca
guvernarea ţării, a Europei sau vreo minte luminată să facă o minune.
> Eu am stat de vobă cu dânsul mai demult, cu ocazia unor dezbateri
> legate de inițiativa legislativă ale domnului Varujan Pambuccian (legea
> 183 din 16 mai 2006), la care eu am colaborat cu MCTI și am pus la cale
> ordinul ministrului CTI asociat acelei legi. Acea lege privește setul
> de caractere corect al limbii române. Nu am remarcat atunci nicio
> dorință expresă din partea dânsului (GP) de a se implica, nici direct
> între ei în calitate de senatori, nici așa ca fapt divers în discuția
> noastră și nici eu nu am insistat: deși conversația îi făcea plăcere în
> mod vădit, am preferat să evit un posibil conflict de opinii pe
> problema minorităților aplicabil la acea lege, deoarece a părut că
> ciulește urechea mai mult la asta decât la esența legii și într-un mod
> nenuanțat.
"Despre morţi numai de bine. Nimic de rău." (sper că am tradus bine)
Pentru că sunteţi nişte oameni deosebiţi prin acţiunile pe care le
faceţi, rămân în continuare cu impresia că nu am greşit locul în care
am deschis discuţia şi mă bucur că am făcut-o aici pentru că aţi
ridicat probleme importante. Totuşi, vă rog să vă folosiţi acel "ceva"
ca să nu transformăm efortul nostru într-o dezbatere despre un om, ci
într-unul constructiv, din care să se cristalizeze o formă finală
pentru ceea ce este bine să facem pentru noi toţi. Am încredere că
înţelegeţi ce spun şi sper că în spiritul productivităţii vom vedea
mai multe păreri "pro-ceva", cu argumentele de rigoare, decât "anti-
ceva".
On 28 Mar, 22:30, "sorin.paliga" <sorin.pal...@gmail.com> wrote:
> De mortuis nihil nisi bene. Si male nihil autem.
Mişu Moldovan
Quidquid latine dictum sit, altum videtur. Asta cu greșeli cu tot, că
varianta corectă cred că ar fi „De mortuis nihil nisi *bonum*”. :)
Trecând peste asta, ca să mă fac mai bine înțeles, aș vrea să mă alătur
unei asemenea inițiative, dar nu o să o fac câtuși de puțin atât timp
cât e asociată unui escroc, oricât ar fi el de popular. Pentru mine e
ca și cum un apel la patriotism ar fi asociat cu mareșalul Antonescu...
A avut și el părțile bune, a fost popular etc., dar n-aș putea uita că
a fost un criminal de război. Ar trebui să vorbim numai de bine despre
el și prietenul Hitler doar pentru că nu mai sunt printre noi?
--
mișu
Alexandru Szasz
corectă doar în două zile, nu tot timpul şi tot se găsesc contre.
Şi să te mai întrebi de ce nu face „statul" nimic? Pentru că „stă" la
taclale ca noi în jurul subiectului, nu pe subiect.
--
Alexandru Szasz
Mișu Moldovan
Drága Alex,
Ca să fiu chiar la subiect referitor la „continuarea misiunii lui
George Pruteanu”, sunt convins că mulți români au o admirație deosebită
pentru intelectualul Vadim și alții asemenea lui, o calitate specială,
pe care odată pierdută nu o mai recuperezi, numită „naivitate”.
Cât despre „statul la taclale”, repet, nu am intenția de a face ceva
în sprijinul unei inițiative de a continua „misiunea” lui Pruteanu.
(Poate e-misiunea lui merita continuată, dar de la „emisiune” la
„misiune” e cale lungă). Așa că, dacă te referi la cei ce ar face ceva,
dar continuă să stea la taclale, o iau ca pe o autocritică. :)
--
mișu
Nicolae Crefelean
> [...] aș vrea să mă alătur unei asemenea inițiative,
> cât e asociată unui escroc, oricât ar fi el de popular. Pentru mine e
> ca și cum un apel la patriotism ar fi asociat cu mareșalul Antonescu...
> A avut și el părțile bune, a fost popular etc., dar n-aș putea uita că
> a fost un criminal de război. Ar trebui să vorbim numai de bine despre
> el și prietenul Hitler doar pentru că nu mai sunt printre noi?
facem aşa ceva, că nu ne cunoştem pe noi înşine destul cât să ne
judecăm corect, nu-i cunoaştem pe apropiaţii noştri măcar pe-aproape
ca pe noi, darămite să avem pretenţia că ştim ce zace într-un om pe
care îl cunoaştem de la televizor, din presă şi eventual 2-3
întâlniri.
Pe lângă asta, nu văd cum poţi îl pune pe George Pruteanu pe aceleaşi
trepte cu Hitler şi Antonescu. Chiar mă depăşeşte raţiunea asta. Aşa
cum ai spus, "pentru TINE e ca..." - e doar o părere personală.
De altfel, observ că există mai multe păreri personale la adresa
răposatului decât despre "cum facem chestia cu zilele limbii române".
Bag seama că sunt mai mari orgoliile decât problema noastră, aşa cum a
observat, vădit indignat, Alexandru.
Aştept şi alte păreri, bine intenţionate, sper, că cea din urmă m-a
lăsat mască. Bine că sunt atâtea contre legate de persoana domnului
Pruteanu, dar nimeni n-a propus clar o persoană, o dată - că dacă 'or
fi două îl subminăm pe Iisus Hristos şi-l înviem pe cel care jenează
atâtea orgolii de grup. Măi, să fie...
Ironia sorţii face ca orice alegere am lua vizavi de persoană/
eveniment şi dată, ignitorul acestei idei tot George Pruteanu rămâne,
prin decesul său. Na, că mai pus un pai pe foc. Haideţi să revenim la
subiect, că e de bine.
Alexandru Szasz
Nicolae a prezentat misiunea lui Pruteanu ca fiind una de a apăra
limba română. Cred că a fost destul de clar că asta vroia să continuăm
şi cred că mai bine şi-ar lua prezentarea şi invitaţia într-un loc
unde este înţeleasă.
Este absolut jenant de fiecare dată când citesc un atac personal pe
lista asta (Pruteanu, eu, Nicolae). Parcă este blestemată. Pe alte
liste nu întâlnesc atacuri personale. Sunt persoane mai nocive, dar nu
atacuri la persoană.
Este cineva care s-a abonat la lista asta pentru a primi opinii şi
critici despre persoana sa ?
Cred că una dintre cele mai folosite iniţiative legate de diacritice
este acel corector ( http://www.softset.ro/autocorect.html ) care
adaugă diacritice. Trist, dar adevărat. Probabil e mai folosit decât
orice traducere care o menţin cei care sunt abonaţi aici. Dintre
Ciupercă Cosmin şi Daniel Morlova, autorii acestui program aparent
neînsemnat, Daniel Morlova este abonat la această listă cu 10 mesaje
postate, din ce am văzut cu câteva întrebări sau răspunsuri, nu cu
iniţiative. Cum *promovează* această lista uzul diacriticelor (conform
descrierii) ? Unde sunt rezultatele ? În opinia mea nu-s, în schimb
sunt eseuri despre persoană în multe mesaje şi păreri personale despre
termeni de genul „mie-mi place - mie nu".
Având astea în vedere, comparaţi activitatea lui George Pruteanu cu
cea a acestui grup (nu mă refer la persoanele din el care fac treabă
excelentă şi fără grupul ăsta).
--
Alexandru Szasz
Cristian Secară
> Ca să fiu bine înţeles, prin pocire mă refer la limbajul cu sh, tz, k,
> bn, ms, npc şi alte porcării. Sunt de acord că trebuie introduse şi
> eventual adaptate cuvinte noi în limba română. Asta înseamnă evoluţie,
> evident, iar prin involuţie m-am referit la cele de mai sus.
Probabil. Cu toate astea nu mă simt eu în stare să judec pe nimeni cum
scrie. Și pe mine mă deranjează (teribil) și încerc să așez pe făgașul
care îmi pare mie corect de oricâteori am ocazia, dar asta nu înseamnă
că dețin eu adevărul absolut.
De unde știți în absolut că „ca noi” este bine iar „ca ei este
greșit” ? Probail că e o privire mai filosofică, dar consider că în
general suntem prea subiectivi (inclusiv eu, de multe ori).
Mie-mi place de exemplu Piatra Craiului. Are un farmec deosebit, totuși
dacă ne gândim că de fapt munții pe care îi considerăm așa de frumoși
azi sunt rezultatul unui cataclism geologic, stau și mă întreb ce
părere ar fi avut oamenii dacă ar fi existat atunci când fostul lor
peisaj s-a schimat radical, lăsând o aminitre neîntregistrată a
vechii lumi care le plăcea lor atunci.
Ca să mă întorc, de unde știm noi că peste 300 de ani cei de atunci nu
vor ridica în slăvi și vor recita poezii romantice cu sh, tz, k, bn,
ms, npc şi alte chestii pe care noi le considerăm porcării ?
Asta nu înseamnă în niciun caz că de mâine mă apuc să vorbesc cu sh, tz,
k, etc., ci doar că nu agreez forțarea cu orice chip într-o anumită
direcție care conține și o doză de subiectivism.
Iar George Pruteanu a avut o *misiune* ? Hm.
> 4. Demersul propus nu este un omagiu adus omului, ci luptei pe care
> acesta a întreţinut-o - nu inventat-o;
Tocmai de aceea mă raliez ideii de a asocia acea zi (una singură) unui
eveniment semnificativ legat mai degrabă de limba română, nu de un
personaj precum GP. Întreb și eu (habar n-am, nu sunt nici filolog și
n-am nici memorie pentru istorie), în decursul veacurilor n-a mai fost
NIMENI care să fi făcut ceva semnificativ pentru limba română ? Ceva
care să se fi perpetuat până în ziua de azi ?
Dar nu încerc să vă conving de nimic. Eu și alții ne-am exprimat o
_părere_ despre cum vedem noi lucrurile. Sunt încredințat că nouă de
p'aici nu ne va schimba cu nimic comportamentul și preocupările.
Dacă găsiți suport [masiv] pentru acea inițiativă, indiferent unde, nu
pot spune decât felicitări, nu văd de ce ar pune cineva de p'aici
piedică.
> > De mortuis nihil nisi bene. Si male nihil autem.
> Excelentă intervenţia. Sper că ne va readuce pe drumul cel bun.
Fără nicio legătură cu George Priteanu (despart discuția), eu nu
gândesc la fel. Fiecare om trebuie judecat la fel, și viu și mort, fără
denaturarea faptelor sau a istoriei. Ar fi culmea acum să vorbesc numai
de bine despre Ceaușescu. Repet, este o paranteză fără legătură cu
subiectul.
Cristian Secară
> Cum *promovează* această lista uzul diacriticelor (conform
> descrierii) ? Unde sunt rezultatele ? În opinia mea nu-s, în schimb
> sunt eseuri despre persoană în multe mesaje şi păreri personale
> despre termeni de genul „mie-mi place - mie nu".
Când a venit mai demult Alexandru Bogdan Munteanu (muntealb) pe lista
asta, i-am sărit toți la gâtul lui că nu folosea diacritice în
traducerile lui. Acolo unde a fost tehnic posibil, omul a înțeles și
și-a corectat viziunea asupra lumii. Asta nu intră la capitolul
„promovare” ? Poate mă înșel sau poate nu erai abonat, dar nu rețin să
te fi implicat atunci în discuțiile alea clocotite în sensul de a-l
determina pe el să facă ceeace considerăm noi corect cu diacriticele.
Iar eu cred că am promovat mai mult diacriticele pe lista TIC-Lobby
decât aici, prin insistența cu care i-am exasperat pe cei de acolo cu
diacriticele mele. În decursul timpului au fost multe probleme tehnice
din cauza codării UTF-8, eu am refuzat să scriu cum vroiau ei, au mai
fost câțiva (puțini) care mi-au ținut isonul și astfel s-a ajuns ca azi
lista să fie mutată de la Agora Media la Google Groups printre altele
și pe motiv de diacritice.
Revenind, eu m-am abonat la lista asta pentru că este un loc generic
unde se discută despre multe chestii legate de limba română în ale
calculatoarelor, inclusiv diacritice, inclusciv traduceri, inclusiv
gramatică, etc., dar fără a fi o listă cu ifose academice. De obicei am
găsit păreri pertinente, d'aia am și rămas abonat.
Iar aia cu „mie-mi place - mie nu" face parte din peisaj, de „mie-mi
place - mie nu" țin cont cu folos (zic eu) când fac ceva care este
folosit de altcineva (legat de orice, nu doar ce se discută aici).
Anumite „mie-mi place - mie nu" le-am pus în balanță când cu standardul
de tastatură, de exemplu.
Nicolae Crefelean
> Ca să mă întorc, de unde știm noi că peste 300 de ani cei de atunci nu
> vor ridica în slăvi și vor recita poezii romantice cu sh, tz, k, bn,
> ms, npc şi alte chestii pe care noi le considerăm porcării ?
>
> Asta nu înseamnă în niciun caz că de mâine mă apuc să vorbesc cu sh, tz,
> k, etc., ci doar că nu agreez forțarea cu orice chip într-o anumită
> direcție care conține și o doză de subiectivism.
subiectivism de care spui este exact procentul nostru de necunoaştere
a regulilor, acea marjă de eroare care, din respect pentru ceilalţi,
ne face să fim mai indulgenţi în ceea ce priveşte modul în care se
exprimă.
> Iar George Pruteanu a avut o *misiune* ? Hm.
pentru limba română. Asta l-a făcut automat "omul cu misiunea".
> > 4. Demersul propus nu este un omagiu adus omului, ci luptei pe care
> > acesta a întreţinut-o - nu inventat-o;
>
> Tocmai de aceea mă raliez ideii de a asocia acea zi (una singură) unui
> eveniment semnificativ legat mai degrabă de limba română, nu de un
> personaj precum GP. Întreb și eu (habar n-am, nu sunt nici filolog și
> n-am nici memorie pentru istorie), în decursul veacurilor n-a mai fost
> NIMENI care să fi făcut ceva semnificativ pentru limba română ? Ceva
> care să se fi perpetuat până în ziua de azi ?
>
> Dar nu încerc să vă conving de nimic. Eu și alții ne-am exprimat o
> _părere_ despre cum vedem noi lucrurile. Sunt încredințat că nouă de
> p'aici nu ne va schimba cu nimic comportamentul și preocupările.
> Dacă găsiți suport [masiv] pentru acea inițiativă, indiferent unde, nu
> pot spune decât felicitări, nu văd de ce ar pune cineva de p'aici
> piedică.
se vede - să spun aşa. Ideea era să discut treaba asta într-o mică
comunitate de oameni cu scaun la cap, persoane care cunosc importanţa
menţinerii limbii române la un nivel calitativ ridicat.
> > > De mortuis nihil nisi bene. Si male nihil autem.
> > Excelentă intervenţia. Sper că ne va readuce pe drumul cel bun.
>
> Fără nicio legătură cu George Priteanu (despart discuția), eu nu
> gândesc la fel. Fiecare om trebuie judecat la fel, și viu și mort, fără
> denaturarea faptelor sau a istoriei. Ar fi culmea acum să vorbesc numai
> de bine despre Ceaușescu. Repet, este o paranteză fără legătură cu
> subiectul.
instanţă sau for suprem. Ca atare, nu are nicio legătură părerea
personală despre X sau Y referitor la ceea ce văd că vrem toţi să
facem. Există o dorinţă comună dar, realmente, numele George Pruteanu
vă stă în gât (mă refer la cei care au contrat pe lângă subiect). Nu
înţeleg de ce amestecaţi lucrurile.
Îmi cer scuze dacă mă repet, dar iată povestea:
CONCEPTUL din spatele celor două zile este:
1. Avem o problemă reală;
2. Un contemporan a luptat pentru estomparea acesteia;
3. Decesul lui a dat naştere unei idei compatibile cu efortul depus de
acesta;
acesta a întreţinut-o - nu inventat-o;
viaţa omlui care a stârnit valurile unei mai bune educaţii lingvistice
contemporane.
păstrate împreună. Rupt din context putem dezbate la infinit... orice.
Aş prefera să ridicăm nivelul discuţiei.
Nicu
Cristian Secară
> Ca să mă întorc, de unde știm noi că peste 300 de ani cei de atunci nu
> vor ridica în slăvi și vor recita poezii romantice cu sh, tz, k, bn,
> ms, npc şi alte chestii pe care noi le considerăm porcării ?
Și am uitat ceva: nu scăpați din vedere realitatățile concrete,
palpabile. Mesajele SMS costă bani și sunt și imbecil de scris pe
tastatura unui telefon.
Nu mai știu cât e un mesaj elementar SMS, era vreo 7 cenți.
Știați că dacă trimit un SMS în care zic „Cristian Secara butoneaza
calculatorul in loc sa iasa afara la plimbare” mă costă un mesaj, iar
dacă scriu „Cristian Secară butoneaza calculatorul in loc sa iasa afara
la plimbare” mă costă două mesaje ? Și asta doar din cauza acelui
singur „ă” din exemplul meu. Mesajele care conțin caractere în afara
setului de caractere GSM 03.38 sunt codate global în Unicode pe doi
octeți, iar un mesaj care în mod normal poate avea 160 de caractere, se
reduce la 70 de caractere.
Iar despre scurtături gen bn în loc de bine, sau ms în loc de mersi (e
doar o bănuială că asta înseamnă), eu înțeleg puștimea care scrie în
disperare SMS-uri la care trebuie să scrie cât mai mult într-un timp
cât mai scurt. Probabil că așa face și grefierul la un proces, folosește
convenții pe care le înțeleg numai cei avizați.
Cum i-aș putea acuza ?
Alexandru Szasz
>
> On Sat, 29 Mar 2008 13:10:24 +0200, Alexandru Szasz wrote:
>
> > Cum *promovează* această lista uzul diacriticelor (conform
> > descrierii) ? Unde sunt rezultatele ? În opinia mea nu-s, în schimb
> > sunt eseuri despre persoană în multe mesaje şi păreri personale
> > despre termeni de genul „mie-mi place - mie nu".
>
> Când a venit mai demult Alexandru Bogdan Munteanu (muntealb) pe lista
> asta, i-am sărit toți la gâtul lui că nu folosea diacritice în
> traducerile lui. Acolo unde a fost tehnic posibil, omul a înțeles și
> și-a corectat viziunea asupra lumii. Asta nu intră la capitolul
> „promovare" ? Poate mă înșel sau poate nu erai abonat, dar nu rețin să
> te fi implicat atunci în discuțiile alea clocotite în sensul de a-l
> determina pe el să facă ceeace considerăm noi corect cu diacriticele.
Cu un mesaj mai sus spuneai că nu ar trebui forţaţi oamenii, nu ar
trebui sărit la gâtul lor că folosesc sh tz, că poate ei au dreptate.
Atunci întâmplarea asta pare să te contrazică; te-ai inclus şi tu în
cei care au sărit la gâtul lui.
În fond diacriticele sunt în limbă pentru că noi am ales să adăugăm
litere la alfabetul latin pentru sunetele care nu aveau corespondent o
literă. Alţii au ales să folosească un grup de litere din alfabetul
latin pentru asta. Cine spune că noi am avut dreptate? S-ar putea
înființa un grup de abolire a diacriticelor pe ideea asta.
>
> Iar eu cred că am promovat mai mult diacriticele pe lista TIC-Lobby
> decât aici, prin insistența cu care i-am exasperat pe cei de acolo cu
> diacriticele mele. În decursul timpului au fost multe probleme tehnice
> din cauza codării UTF-8, eu am refuzat să scriu cum vroiau ei, au mai
> fost câțiva (puțini) care mi-au ținut isonul și astfel s-a ajuns ca azi
> lista să fie mutată de la Agora Media la Google Groups printre altele
> și pe motiv de diacritice.
>
Cu alte cuvinte, îmi confirmi că o iniţiativă particulară a făcut mai
mult decât acest grup în sprijinul promovării diacriticelor.
--
Alexandru Szasz
Alexandru Szasz
>
> On Sat, 29 Mar 2008 14:34:01 +0200, Cristian Secară wrote:
>
> > Ca să mă întorc, de unde știm noi că peste 300 de ani cei de atunci nu
> > vor ridica în slăvi și vor recita poezii romantice cu sh, tz, k, bn,
> > ms, npc şi alte chestii pe care noi le considerăm porcării ?
>
> Și am uitat ceva: nu scăpați din vedere realitatățile concrete,
> palpabile. Mesajele SMS costă bani și sunt și imbecil de scris pe
> tastatura unui telefon.
Eu ştiu problema sms-urilor prea bine, însă nu le dau importanţă
pentru că sunt trecătoare (nu zac pe internet pentru a fi citite de
lume) şi pentru că vor dispărea la fel ca mms fiind înlocuite de email
şi mesageria instantă pe telefon în câţiva ani.
--
Alexandru Szasz
Mișu Moldovan
> > [...] aș vrea să mă alătur unei asemenea inițiative,
> > dar nu o să o fac câtuși de puțin atât timp
> > cât e asociată unui escroc, oricât ar fi el de popular. Pentru mine e
> > ca și cum un apel la patriotism ar fi asociat cu mareșalul Antonescu...
> > A avut și el părțile bune, a fost popular etc., dar n-aș putea uita că
> > a fost un criminal de război. Ar trebui să vorbim numai de bine despre
> > el și prietenul Hitler doar pentru că nu mai sunt printre noi?
>
> Pe lângă asta, nu văd cum poţi îl pune pe George Pruteanu pe aceleaşi
> trepte cu Hitler şi Antonescu. Chiar mă depăşeşte raţiunea asta. Aşa
> cum ai spus, "pentru TINE e ca..." - e doar o părere personală.
Tipul ăsta de raționament ăsta se numește „prin reducere la absurd”.
Detalii la http://en.wikipedia.org/wiki/Reductio_ad_absurdum . Nu l-am
pus pe Pruteanu pe aceeași treaptă cu Antonescu, ci pornind de la
premisa că nu ar trebui să vorbim de rău despre un decedat am ajuns la
o concluzie absurdă, deci premisa dată este greșită.
Dar nu știu de ce trebuie atâtea explicații, chiar e așa de greu de
acceptat că unii avem o părere negativă despre acest om și vedem prost
o asemenea inițiativă? Cu Alex care se tot jenează de cât de mitocani
suntem deja m-am obișnuit, dar parcă un fir de discuție care să bată
pasul pe loc ca ăsta n-am mai întâlnit. Nici măcar nu prea are treabă
cu localizarea.
O zi bună,
--
mișu
Cristian Secară
> Cu un mesaj mai sus spuneai că nu ar trebui forţaţi oamenii, nu ar
> trebui sărit la gâtul lor că folosesc sh tz, că poate ei au dreptate.
> Atunci întâmplarea asta pare să te contrazică; te-ai inclus şi tu în
> cei care au sărit la gâtul lui.
În primul rând, nu este aplicabil. El nu a zis niciodată că „nu scriu
cu diacritice pentru că nu am chef”, ci pentru că susținea în bloc în
mod greșit că sistemele utilizatorilor nu vor citi corect diacriticele
pe care le-ar fi scris el. Lucru posibil corect în cazul aplicațiilor pe
8 biți, dar fals în cazul celor Unicode. Îl luase în brațe pe „nu va
merge” (tehnic) și atât.
În al doilea rând, ce am zis eu mai devreme era o temă de gândire și
după cum am mai spus cad și eu în plasa subiectivismului. De la caz la
caz (în general), probabil că subiectiv se mai poate înlocui cu
sentimentalism, melancolie, sau obișnuință.
> Cu alte cuvinte, îmi confirmi că o iniţiativă particulară a făcut mai
> mult decât acest grup în sprijinul promovării diacriticelor.
Nu știu, posibil. Dacă mă întorc la George Pruteanu (și alții), unele
inițiative legislative venite din partea unor individuali poate au
contat (în bine sau rău) mai mult decât parlamentul luat pe ansamblu,
dar asta nu înseamnă că parlamentul este ceva ce mai bine n-ar exista.
Nicolae Crefelean
> Iar despre scurtături gen bn în loc de bine, sau ms în loc de mersi (e
> doar o bănuială că asta înseamnă), eu înțeleg puștimea care scrie în
> disperare SMS-uri la care trebuie să scrie cât mai mult într-un timp
> cât mai scurt.
prescurtare într-un anumit mediu atât de restrictiv, dar să nu
necomportăm ca şi când ne-am trăi viaţa în limita a 150-200 de
caractere. Să fim serioşi.
On Mar 29, 6:21 pm, Mișu Moldovan <du...@gnome.ro> wrote:
> Tipul ăsta de raționament ăsta se numește „prin reducere la absurd”.
> premisa că nu ar trebui să vorbim de rău despre un decedat am ajuns la
> o concluzie absurdă, deci premisa dată este greșită.
Antonescu mi s-a părut "reducere la aberant" pentru că nici nu avea
loc exemplul în acest context. Adică să nu facem din ţânţar armăsar,
că n-a fost Pruteanu asasinul limbii române. Din contră, a încercat
opusul. După cum vezi, opiniile noastre diferă. Dar asta nu-i o
problemă atât timp cât nu batem pasul şi luăm decizii plus măsuri.
Deocamdată văd doar explicaţii voastre şi nicio propunere alternativă.
> Dar nu știu de ce trebuie atâtea explicații, chiar e așa de greu de
> acceptat că unii avem o părere negativă despre acest om și vedem prost
> o asemenea inițiativă? Cu Alex care se tot jenează de cât de mitocani
> suntem deja m-am obișnuit, dar parcă un fir de discuție care să bată
> pasul pe loc ca ăsta n-am mai întâlnit. Nici măcar nu prea are treabă
> cu localizarea.
în doi peri că sunteţi pro idee dar contra Pruteanu. Aşa cum a spus
Alex acum câteva mesaje, probabil trebuie să duc propunerea într-un
alt loc.
Precizările mele au fost de bun simţ şi pe lângă răspunsul la
nelămuririle repetate pe care le-aţi avut în legătură cu subiectul,
ori respingerea iniţiativei cu motivul "nu-mi place Pruteanu", am
încercat să fiu moderat şi să nu vă critic ego-urile care, constat,
sunt mai mari decât dorinţa de a face un lucru bun.
Cine nu are ego? Sunt puţini oamenii ăştia şi greu de găsit acolo unde
e nevoie de ei. Dar oare suntem incapabili să ducem la bun sfârşit
finalizarea unei idei? Nu spun că am avut o revelaţie şi aşa va fi. Am
început cu o propunere şi am aşteptat păreri. Evident, speram la o
discuţie de o altă factură.
Aveţi capacitatea să generaţi soluţii, dar vă împotmoliţi într-un moft
- zic eu - personal. Până la urmă reuşim să încheiem constructiv
dezbaterea?
Cristian Secară
> Să nu facem confuzie între internet şi sms. Înţeleg nevoia de
> prescurtare într-un anumit mediu atât de restrictiv, dar să nu
> necomportăm ca şi când ne-am trăi viaţa în limita a 150-200 de
> caractere. Să fim serioşi.
Eu zic că nu percepeți realitatea. SMS-urile cu caracter de chat, dar
mai important, chat-ul în general, este felul de viață al unora. Nu
este un fenomen generalizat, dar este totuși un fenomen de masă.
Viteza necesară de reacție este principalul motiv pentru care eu nu pot
să sufăr mesageria instant, de exemplu. Gândesc prea încet, sau trebuie
să scriu repede fără să gândesc tot, sau dacă am greșit ceva s-a dus și
nu mai pot corecta. Plus că mai am și altceva de făcut decât să stau de
scris mesaje.
Iar la chat, păi până mă gândesc ce să zic, până scriu trei cuvinte,
mai dau înapoi că am tastat doi de t din greșeală și totul în timp ce
trebuie să urmăresc pe ecran și ce mai zic alții, păi s-a dus și firul
de discuție și rămân și pe afară. Este și în dauna conversației.
Asta nu înseamnă că chat-ul este prost, ci că eu sunt depășit de
evenimente. Este o lume din care eu nu fac parte.
> Dar asta nu-i o problemă atât timp cât nu batem pasul şi luăm decizii
> plus măsuri. Deocamdată văd doar explicaţii voastre şi nicio
> propunere alternativă. [...]
> Aveţi capacitatea să generaţi soluţii, dar vă împotmoliţi într-un moft
> - zic eu - personal. Până la urmă reuşim să încheiem constructiv
> dezbaterea?
Eu nu înțeleg ce așteptați de la noi sau de la mine.
Să laud limba română pe saitul meu ? N-o să fac asta. Am destule acolo
prin care „generez soluții”, fără lozinci naționaliste, soluții liber
de a fi luate în considerare sau ignorate de oricine. Aș mai avea și
altele de pus acolo, dar comemorarea unei zile dedicată limbii române
nu are ce căuta pe saitul meu.
Să adăugăm o secțiune comemorativă pentru limba română pe saitul
i18n.ro ? În mod sincer nu cred că se potrivește, ar fi ca nuca în
perete. Și acolo sunt așternute deja destule gânduri care pot
„genera soluții” în zona problemelor pe care le adresează. Mai sunt
multe altele de completat sau modificat pe acel sait, dar nu asta cu
comemorarea (zic eu).
Să discutăm aici la nesfârșit ? Putem, dar nu știu la ce ajută.
Iar altă idee de concretizare a propunerii cu care ați venit,
până la urmă legat indiferent de ce zi calendaristică, eu n-am.
Nicolae Crefelean
> On Sat, 29 Mar 2008 19:16:20 -0700 (PDT), Nicolae Crefelean wrote:
> > Să nu facem confuzie între internet şi sms. Înţeleg nevoia de
> > prescurtare într-un anumit mediu atât de restrictiv, dar să nu
> > necomportăm ca şi când ne-am trăi viaţa în limita a 150-200 de
> > caractere. Să fim serioşi.
>
> Eu zic că nu percepeți realitatea. SMS-urile cu caracter de chat, dar
> mai important, chat-ul în general, este felul de viață al unora. Nu
> este un fenomen generalizat, dar este totuși un fenomen de masă.
> Viteza necesară de reacție este principalul motiv pentru care eu nu pot
> să sufăr mesageria instant, de exemplu. Gândesc prea încet, sau trebuie
> să scriu repede fără să gândesc tot, sau dacă am greșit ceva s-a dus și
> nu mai pot corecta. Plus că mai am și altceva de făcut decât să stau de
> scris mesaje.
> Iar la chat, păi până mă gândesc ce să zic, până scriu trei cuvinte,
> mai dau înapoi că am tastat doi de t din greșeală și totul în timp ce
> trebuie să urmăresc pe ecran și ce mai zic alții, păi s-a dus și firul
> de discuție și rămân și pe afară. Este și în dauna conversației.
> Asta nu înseamnă că chat-ul este prost, ci că eu sunt depășit de
> evenimente. Este o lume din care eu nu fac parte.
motiv că nu sunteţi compatibil cu ceilalţi. La fel putem spune că
ceilalţi nu sunt compatibili cu dumneavoastră, însă nepotrivirea
funcţionează în ambele sensuri.
Din câte ştiu, nu programele de mesagerie instant ne impun ritmul, ci
partenerii de discuţie. Şi pentru că cei care se aseamănă se-adună,
putem ajungem să folosim programe de acest gen din varii motive. Că
unii au un stil haotic, heirupist sau pur şi simplu scriu mult mai
repede decât noi, nu-i vina noastră.
Ceea ce contează pentru mine este ca persoana cu care stau de vorbă să
fie conştientă de neajunsurile acestui mijloc de comunicare şi să se
comporte ca atare, din semn de respect pentru ambele părţi implicate.
Atât timp cât realizez un astfel de contact prin mesageria instant eu
nu am o problemă că stau ceva mai mult să îmi redactez atent textul -
chiar dacă ocazional fac şi greşeli.
Oricum, ca în orice lucru, trebuie să găsim acel echilibru care ne
ajută să nu simţim că pierdem vremea în faţa ferestrei de chat. Tocmai
de-asta nu are relevanţă ce stil de viaţă preferă alţii, pentru că
fiecare îşi dezvoltă propriul stil şi trebuie să-l acceptăm ca atare.
> > Dar asta nu-i o problemă atât timp cât nu batem pasul şi luăm decizii
> > plus măsuri. Deocamdată văd doar explicaţii voastre şi nicio
> > propunere alternativă. [...]
> > Aveţi capacitatea să generaţi soluţii, dar vă împotmoliţi într-un moft
> > - zic eu - personal. Până la urmă reuşim să încheiem constructiv
> > dezbaterea?
>
> Eu nu înțeleg ce așteptați de la noi sau de la mine.
> Să laud limba română pe saitul meu ? N-o să fac asta. Am destule acolo
> prin care „generez soluții”, fără lozinci naționaliste, soluții liber
> de a fi luate în considerare sau ignorate de oricine. Aș mai avea și
> altele de pus acolo, dar comemorarea unei zile dedicată limbii române
> nu are ce căuta pe saitul meu.
pentru că am avut încredere că am cu cine să fac asta. Şi eu "generez
soluţii", dar nu consider că este anormal un asemenea demers. Nu
consider că produc lozinci naţionaliste doar pentru că am dorinţa de a-
mi proteja propria limbă de abuzuri lingvistice nejustificate.
Până la urmă de ce mi-ar fi ruşine că ridic un subiect moral? Sincer,
sunt mai degrabă revoltat să aud oameni care îşi doresc să nu se fi
născut în România sau că traiul aici ne ocupă tot timpul. E la mintea
cocoşului că locuind în ţara asta ne petrecem tot timpul aici. Bine că
mulţi se plâng şi aproape nimeni nu ia iniţiativă. Halal urmaşi ai
strămoşilor care au realizat chestii impresionante. Ştim să punem
virgule şi căciuli sub litere sau să discutăm în grupuri online, dar
ne e greu să luăm o decizie care ne-ar sprijini în eforturile pe care
oricum le facem deja.
Şi dacă tot mă plâng, sunt la fel de revoltat şi pe cei cărora le este
ruşine că sunt români. Mai degrabă ar trebui să le fie ruşine că nu
îşi canalizează energia "plânsului" într-un efort constructiv, că de-
ar face-o ar şi realiza ceva. Românii nu prea ştiu să fie uniţi şi
asta se vede la toate nivelurile. Las' că ne-om trage pumni în cap
după ce s-o întâmpla ceva iremediabil. Dar va fi târziu atunci.
> Să adăugăm o secțiune comemorativă pentru limba română pe saitul
> i18n.ro ? În mod sincer nu cred că se potrivește, ar fi ca nuca în
> perete. Și acolo sunt așternute deja destule gânduri care pot
> „genera soluții” în zona problemelor pe care le adresează. Mai sunt
> multe altele de completat sau modificat pe acel sait, dar nu asta cu
> comemorarea (zic eu).
realitate, dacă o lăsăm din mână, va şi muri. Aţi văzut filme indiene
de dată recentă? Am fost indignat pur şi simplu când am realizat că
exact poceala asta ne-o aplicăm şi noi.
Ne dăm rotunzi că ştim "afacereză", ştiind să spunem trend, rating,
show, star, business? Chiar ne serveşte să înlocuim cuvinte care
există în limba română? Mai sunt şi indivizii ăia de la Prima TV - "3
bucătari etc" pe care îi sar cât de repede pot când îi aud cum
folosesc cuvinte în limba engleză în reţete. De parcă n-ar fi destul
că se mişcă repede şi majoritatea oamenilor oricum nu cunosc toate
mirodeniile de pe lumea asta sau de unde să şi le procure, le mai şi
spun în engleză deşi limba noastră este suficient de bogată pentru a
acoperi şi nevoia celor 3.
Ceea ce ne lipseşte este lipsa de perspectivă. Ne uităm la noi, vedem
că producem ceva şi zâmbim satisfăcuţi că punem osul, dar dacă însumăm
toate semnalele pe care le primim pe diverse căi n-avem decât să
observăm că limba română a însemnat una acum 20 de ani, alta acum 10
ani şi cu totul altfel este astăzi. Oare ne putem imagina în ce stadiu
va fi peste 30 de ani? Tare-s curios dacă ne vom mai înţelege cu
oamenii de-atunci, că în paralel cu nesimţirea şi ignoranţa cu care
tratăm limba română (per ansamblu) şi alte elemente care ne
identifică, vom nota o scădere tot mai mare a nivelului de educaţie de
orice fel, lucru care se va răsfrânge tot asupra noastră.
Haideţi să privim din pătrăţelul nostru călduţ, că încă-i bine. Eu
prefer progresul, nu regresul. De-asta mi se pare firesc să propun
protejarea limbii române. Sper că abaterea de la subiect şi
evidenţierea problemelor de mai sus vor face să sune clopoţelul care
trebuie. Putem gândi şi pe termen lung sau suntem condamnaţi la
prezent?
Vă doresc o săptămână bună.
Nicu
sorin.paliga
> doar o bănuială că asta înseamnă), eu înțeleg puștimea care scrie în
> disperare SMS-uri la care trebuie să scrie cât mai mult într-un timp
> cât mai scurt. Probabil că așa face și grefierul la un proces, folosește
> convenții pe care le înțeleg numai cei avizați.
>
> Cum i-aș putea acuza ?
>
> Cristi
>
> --
> Cristian Secarăhttp://www.secarica.ro/
cam fi sarcina Academiei, adică ȘI ASTA ar trebui să fie sarcina
Academiei, după cum ar trebui să fie și organizarea terminologică
despre care tot vorbim aici. Mira-m-aș să miște un dești. La
standardul ASRO au mișcat trași de Secărică, nu că ar fi dorit ei să
se implice. Nesimțire... nu-mi vine alt cuvînt nici pe buze, nici pe
dește.
Alexandru Szasz
Am citit că ASRO a votat cu multe voturi pentru OOXML (standardul pe
care Microsoft încearcă să-l impună, http://www.noooxml.org/ ),
standard respins în 2007 de ISO; nu e de mirare dacă te uiți pe lista
membrilor. Nu e nici de mirare că țările cu indicele mai mare de
corupție votează pentru.
Asta-mi amintește de respingerea propunerii de achiziționare a
laptopurilor OLPC în parlament cu remarca unui parlamentar: „N-au nici
măcar Microsoft Office pe ele!".
Atunci nu e de apreciat, un idealist, cineva care a trăit lângă
cuvântul limba română?
--
Alexandru Szasz
Nicu Buculei
> [...]
>> Iar despre scurtături gen bn în loc de bine, sau ms în loc de mersi (e
>> doar o bănuială că asta înseamnă), eu înțeleg puștimea care scrie în
>> disperare SMS-uri la care trebuie să scrie cât mai mult într-un timp
>> cât mai scurt. Probabil că așa face și grefierul la un proces, folosește
>> convenții pe care le înțeleg numai cei avizați.
>
> cam fi sarcina Academiei, adică ȘI ASTA ar trebui să fie sarcina
> Academiei, după cum ar trebui să fie și organizarea terminologică
> despre care tot vorbim aici. Mira-m-aș să miște un dești. La
> standardul ASRO au mișcat trași de Secărică, nu că ar fi dorit ei să
> se implice. Nesimțire... nu-mi vine alt cuvînt nici pe buze, nici pe
> dește.
Nu cred ca scurtaturile folosite in chat, care e de regula personal, si
chiar in SMS, care e in majoritatea cazurilor peronal, ar fi de
competenta academiei.
Aici intervine rolul cominitatilor (liste de mail, forumuri etc.) in a-i
trage de urechi pe "vinovati" cind folosesc scurtaturi nepotrivite in
contexte nepotrivite.
Imagineaza-ti reactia unui pusti de liceu caruia ii atragi atentia ca a
folosit o exprimare neacademica intr-un SMS. Si chiar ridicolul
situatiei iscate.
--
nicu :: http://nicubunu.ro :: http://nicubunu.blogspot.com
sorin.paliga
> Am citit că ASRO a votat cu multe voturi pentru OOXML (standardul pe
> care Microsoft încearcă să-l impună,http://www.noooxml.org/),
> standard respins în 2007 de ISO; nu e de mirare dacă te uiți pe lista
> membrilor. Nu e nici de mirare că țările cu indicele mai mare de
> corupție votează pentru.
fi! Acuma, la ce să ne așteptăm într-o țară unde NICIO instituție a
statului (guvern, minister, agenție guvernamentală, primărie, consiliu
județean...) nu folosește altceva decît uindăuz?
> Asta-mi amintește de respingerea propunerii de achiziționare a
> laptopurilor OLPC în parlament cu remarca unui parlamentar: „N-au nici
> măcar Microsoft Office pe ele!".
l-a folosit vreodată, dar a auzit că e o chestie numită ofis cu care
scrii scrisori amantelor.
sorin.paliga
> Nu cred ca scurtaturile folosite in chat, care e de regula personal, si
> chiar in SMS, care e in majoritatea cazurilor peronal, ar fi de
> competenta academiei.
> Aici intervine rolul cominitatilor (liste de mail, forumuri etc.) in a-i
> trage de urechi pe "vinovati" cind folosesc scurtaturi nepotrivite in
> contexte nepotrivite.
>
> Imagineaza-ti reactia unui pusti de liceu caruia ii atragi atentia ca a
> folosit o exprimare neacademica intr-un SMS. Si chiar ridicolul
> situatiei iscate.
tragi de urechi? Pe ce criterii? Aceste abrevieri admise ar fi EXACT
ca șamd, etc. În clipa în care apare o listă de abrevieri admise și
chiar recomandate, atunci e altceva. Oricum le vor folosi aiurea, in
bună parte, dar e o listă.
sorin.paliga
> M-am aşteptat la o discuţie deschisă şi constructivă. Am venit aici
> pentru că am avut încredere că am cu cine să fac asta. Şi eu "generez
> soluţii", dar nu consider că este anormal un asemenea demers. Nu
> consider că produc lozinci naţionaliste doar pentru că am dorinţa de a-
> mi proteja propria limbă de abuzuri lingvistice nejustificate.
izbit de piept și urletele antimaghiare, de exemplu.
> Până la urmă de ce mi-ar fi ruşine că ridic un subiect moral? Sincer,
> sunt mai degrabă revoltat să aud oameni care îşi doresc să nu se fi
> născut în România sau că traiul aici ne ocupă tot timpul.
poate, o spun din patriotism, nu din gîngăveala naționalistă și
lingătoare de funduri.
>E la mintea
> cocoşului că locuind în ţara asta ne petrecem tot timpul aici. Bine că
> mulţi se plâng şi aproape nimeni nu ia iniţiativă. Halal urmaşi ai
> strămoşilor care au realizat chestii impresionante.
dar sfîrșesc batjocoriți. Ce vrei mari mare umilire decît Eminescu
aruncat la periferia societății sau Brâncuș vituperat în anii ’50?
sigur, ne place să credem că asta s-a datorat rușilor și tancurilor
lor. Fals, în bună măsură: s-a datorat căcănarilor autohtoni care,
desigur, își iubeau patria, nu?
> Şi dacă tot mă plâng, sunt la fel de revoltat şi pe cei cărora le este
> ruşine că sunt români. Mai degrabă ar trebui să le fie ruşine că nu
> îşi canalizează energia "plânsului" într-un efort constructiv, că de-
> ar face-o ar şi realiza ceva.
vorbind, a sfîrșit lamentabil, dar – poetic vorbind – a fost un
succes. Crezi că Brâncuși se bătea prea des cu pumnnul în piept că e
român?
Cristian Secară
> Tragedia, marea tragedie este cînd acei, deloc puțini, au inițiativa,
> dar sfîrșesc batjocoriți. Ce vrei mari mare umilire decît Eminescu
> aruncat la periferia societății sau Brâncuș vituperat în anii ’50?
> sigur, ne place să credem că asta s-a datorat rușilor și tancurilor
> lor. Fals, în bună măsură: s-a datorat căcănarilor autohtoni care,
> desigur, își iubeau patria, nu?
Judecând după zelul zecilor de așa zis polițiști, cu nimic în cap decât
să interzică accesul pietonal la 300m de Calea Victoriei (pe Ion
Câmpineanu colț cu Magheru) doar pentru că acolo departe vor trece trei
papagali oficiali, sau care sunt în stare de o măgărie ca asta
http://www.youtube.com/watch?v=Rax-gL9KGtE
înclin să subscriu la cele spuse mai sus ...
Eddy Petrișor
> Vă salut!
Salut,
Răspund și eu tardiv, deși am citit mesajul de sâmbătă (parcă).
> Cred că aţi aflat cu toţii că George Pruteanu a murit în urma unui
> infarct miocardic. Dumnezeu Să-l ierte şi Să-l odihnească.
> După ce am aflat că omul "Doar o vorbă să-ţi mai spun" a plecat dintre
> noi, am stat şi am cugetat, trist, oftând pentru că în timp ce
> suferinţa unui român special a fost curmată, cea a noastră va putea fi
> mai mare dacă astfel de români nu vor mai ieşi la rampă. Ca să nu
> repet anumite gânduri, puteţi citi scurta ştire de pe saitul nostru:
> http://www.phpfusion.ro/news.php?readmore=42
> Sper să nu fiu greşit înţeles. Nu îl idolatrizez pe George Pruteanu,
> dar e limpede că oamenii ca dânsul sunt rari şi nu pot fi substituiţi.
> Eventual, putem încerca să continuăm iniţiativele lor şi să acţionăm
> în spiritul năzuinţelor acestora. Despre preluarea iniţiativelor nu
> ştiu dacă putem vorbi momentan, dar putem face altceva.
>
> Ce părere aveţi dacă iniţiem "Zilele limbii române" sau "Zilele
> Pruteanu"? Putem stabili aceste zile pe 15 decembrie şi 27 martie,
> cele două date care demarchează viaţa lui George Pruteanu, în onoarea
> celui care ne-a corectat ani de zile prin intermediul televiziunilor
> naţionale şi a internetului.
Cred că e o idee bună, deși unii de pe-aci și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu asocierea unei
asemenea acțiuni cu numele lui Pruteanu.
Îi înțeleg perfect, pentru că și eu aveam unele nemuțumiri legate de unele idei exotice ale
răposatului domn Pruteanu.
Cu toate acestea, cred că ar *trebui* totuși să asociem acțiunea cu numele lui pentru simplul motiv
că reprezintă o imagine clară a apărătorului de limbă. Hadeti să lasăm omul să se odihnească și să-i
cinstim efortul depus în timpul vieții cu bunele si relele pe care le-a făcut în direcția asta.
> Ca să nu fie doar nişte zile simbolice, propun un mic regulament:
> 1. În aceste zile, toţi utilizatorii români de internet trebuie să fie
> în mod deosebit atenţi la felul în care îşi redactează mesajele - de
> orice natură (poştă electronică, discuţii instant, forumuri, jurnale
> şi altele).
> 2. Administratorii de comunităţi pe internet, trebuie să impună prin
> regulament ca în aceste două zile abaterile medii(1)/majore(2) de la
> regulile limbii române să fie sancţionate cu ignorarea(1)/ştergerea(2)
> mesajelor în cauză.
> 3. Opţional, deşi recomandat celor care doresc să se alăture acestei
> iniţiative, administratorii de saituri pot afişa public o imagine prin
> care îşi atenţionează utilizatorii că ziua în curs cade sub incidenţa
> cerinţelor speciale din regulament. Imaginea îl poate conţine pe
> domnul profesor Pruteanu, alături de un mesaj de genul "Astăzi scriem
> corect!" şi o legătură către paragraful de regulament care oferă
> detaliile de rigoare.
> 4. Tot opţional, proprietarii de comunităţi care doresc să
> popularizeze folosirea corectă a limbii române pot afişa permanent, în
> afara celor două zile, sigla acestui grup de discuţii - frumoasă, de
> altfel -, cu un mesaj de genul "Ortografia are prioritate!"
Mi se pare că o asemenea initiativă, însoțit de regulamentul de mai sus poate fi de un real succes.
Aș mai face o aduăgare/propunere. Să fie *săptămâna* limbii române corecte, nu ziua ei. ar avea un
impact mult mai mare.
> Deşi această mişcare poate fi iniţiată uşor pe internet, ideal ar fi
> ca aceasta să ajungă şi în presă - audio, video şi scrisă. Dar până
> când vom avea satisfacţia că am făcut ceva notabil pentru viitorul
> limbii române, putem începe de aici, din mediul în care se perindă cei
> mai mulţi tineri care, din păcate, au ajuns să aibă probleme reale de
> gramatică.
De acord. Poate mai târziu punem osu' la treabă și facem și ceva în viața de zi cu zi.
Apropos de discuțiile ce s-au iscat de aici, cred că în legătură cu SMS-urile nu ai ce face
momentan, dar se poate rezolva în timp, dacă se trimite idea că ar trebui să respectăm mai mult
limba noastră.
> Consider că acest demers poate avea succes dacă ne pasă cu adevărat de
> viitorul limbii române. Am postat aici ideea mea pentru că în grupul
> "Diacritice" văd destui oameni interesaţi de acest subiect, dar şi
> pentru că în decursul anilor petrecuţi ca moderator şi administrator
> în anumite zone de discuţii pe internet am păţit prea multe "dureri de
> cap" din pricina batjocoririi limbii române.
>
> Pe limba noastră pierim, dar cel puţin să nu fie pe un barbarism.
> Haideţi să agităm spiritele, că nu este o cauză pierdută. Vă doresc
> tuturor un sfârşit de săptămână plăcut.
Mersi de inițiativă.
--
Regards,
EddyP
=============================================
"Imagination is more important than knowledge" A.Einstein
Nicolae Crefelean
> > M-am aşteptat la o discuţie deschisă şi constructivă. Am venit aici
> > pentru că am avut încredere că am cu cine să fac asta. Şi eu "generez
> > soluţii", dar nu consider că este anormal un asemenea demers. Nu
> > consider că produc lozinci naţionaliste doar pentru că am dorinţa de a-
> > mi proteja propria limbă de abuzuri lingvistice nejustificate.
>
> E un punct de vedere. Patriotism este lucru bine făcut, iară nu pumnul
> izbit de piept și urletele antimaghiare, de exemplu.
>
> > Până la urmă de ce mi-ar fi ruşine că ridic un subiect moral? Sincer,
> > sunt mai degrabă revoltat să aud oameni care îşi doresc să nu se fi
> > născut în România sau că traiul aici ne ocupă tot timpul.
>
> Dacă o spun cu sinceritte, probabil îi frămîntă acest lucru și, tot
> poate, o spun din patriotism, nu din gîngăveala naționalistă și
> lingătoare de funduri.
>
de ce să ne ruşinăm de faptul că suntem români. Nu suntem vinovaţi că
în pădurile noastre există uscături şi ar trebui să ne comportăm ca
atare. La fel ar trebui să învăţăm să luăm atitudine, pentru că lipsa
ei ne duce la pierzanie. Ar trebui să nu le spunem celor care greşesc
să se corecteze? Ar trebui să-i lăsăm să rămână cu impresia că se
exprimă corect? Ignoranţa nu se manifestă la un singur nivel şi ar
trebui să ştim cu toţii asta. Din momentul în care ea face parte din
stilul de viaţă al unora vom mai vedea, din păcate, alţi oameni care
mor călcaţi şi ignoraţi. Fenomenul este acelaşi. Diferă doar situaţia.
Iar celor care au contre la persoana domnului Pruteanu le adaug un
citat dintr-un interviu acordat de acesta, revistei Exces. Îmi cer
scuze că este mai lung, dar poate ajută la calmarea spiritelor. Vă rog
să îl citiţi, pentru că şi eu v-am citit şi tratat mesajele cu
atenţie:
----------------------------------------------------------------------------------
Exces: Aţi dat liniştea unui atelier, liniştea creaţiei, pe implicarea
în politică…
GP: Mă consider esenţialmente un intelectual, vorba lui Lovinescu –
nici mai mult, dar nici mai puţin decît atît. Ţin enorm de mult la
condiţia aceasta, de om care trăieşte prin ideile sale, nu doar că are
o patalama… Poate că nu-s un intelectual foarte tipic, în sensul că
sînt un intelectual care ştie să repare o ţeavă de apă sau să schimbe
segmenţii la pistoanele maşinii. Ştiu să ţin în mînă o şurubelniţă şi
o cheie franceză şi mă mîndresc cu treaba asta... Apoi, sunt un
intelectual foarte “paşoptist”, foarte populist, dacă vreţi. Am fost
umilit de puterea de dinainte de ’89, cînd ceream o slujbă şi nu o
primeam, pentru că nu eram membru de partid… şi am rămas cu chestia
asta, că Puterea trebuie să facă bine oamenilor. Sună foarte populist.
Copilăresc, aproape. Concepţia mea e că puterea trebuie să facă bine
nu unei clientele restrînse, ci la măcar două treimi din populaţie.
Acelea sunt cauze demne de o activitate politică. De aceea am rămas
extrem de dezamăgit de politica ţărănistă. Mi-am dat seama, din iarna
lui ’97, că e o politică de clientelă îngustă. Şi făcută de oameni sub-
mediocri, cînd nu de-a dreptul lamentabili. Problemele de talie
naţională sunt prioritatea, cele care afectează milioane de inşi, nu
zeci de mii!
De aceea am intrat în politică: aveam în mine pofta
“paşoptistă” de a face bine mulţimii. Intenţia mea a fost să intru în
Parlament ca independent. M-am dus în Piaţa Universităţii cu o măsuţă
pliantă, apoi am mai avut cîteva “filiale”, adică alte măsuţe. Cele
8.000 de semnături necesare depunerii candidaturii le-am strîns în
cinci zile. Mă ajutau Ilinca Tomoroveanu, Traian Stănescu, Mişu
Fotino… De fapt, aveam 12.000 de semnături. Am fost sfătuit de cineva,
care mi-a spus: “Ce vrei să faci ca independent? Nu poţi face nimic,
nu eşti luat în seamă. Îţi iei doar salariul. Asta vrei? Dacă nu,
atunci trebuie să intri într-un partid.” Şi avea dreptate. Am fost doi
ani de zile independent, şi ştiu cum e… Eşti o mobilă, acolo. Am zis,
bine, merg cu Convenţia. M-am dus la preşedintele Constantinescu, a
doua zi m-am înscris în PNŢ-CD… Apoi, din ’97, a urmat distanţarea.
Exces: Acum ce credeţi despre vorba că "politica e o tîrfă"?
GP: (Tace cîteva clipe) Că e adevărată. E adevărată. Dar nu eşti
obligat să ai contact cu ea, ca să spun aşa, nu te obligă nimeni…
Suntem cîţiva care am făcut politică din acest idealism. Fac o
paranteză. Cînd spun “idealism” – sunt conştient că idealismul e bine
răsplătit, chiar peste de măsură. Am o leafă de 10 milioane, mai mare
decît a unui profesor universitar, ceea ce nu e corect. Revin. Pe mine
politica nu m-a murdărit cu nimic. Nu m-am băgat în AGA şi în absolut
nici o combinaţie materială. Unii spun, chiar, că sunt un pic
nătăfleţ. S-au dat nişte terenuri, în judeţul Constanţa, cu o chirie
simbolică, avînd obligaţia de a construi ceva în trei ani. Am fost
patru ani senator de Constanţa. Dacă nu la Neptun, măcar la Eforie Sud
– şi tot aş fi putut să fac rost de un petec de pămînt, şi să
construiesc o coşmelie. Nici măcar asta n-am făcut.
Exces: Nu vă pare rău că nu aveţi de lăsat mari averi familiei? Un
Mercedes…?
GP: Nu regret că n-am averi. Eu mă simt un om cuminte din punct de
vedere financiar. Am pus ceva deoparte cînd am făcut emisiunea. Am un
Cielo (second hand) şi nu-mi doresc altă maşină. Singurul lucru pe
care mi-l doresc e... să am o cotieră la mîna dreaptă, la schimbător.
La drumuri lungi e plăcut să-ţi sprijini mîna dreaptă. Am să-i fac eu,
artizanal. Glumesc, desigur. Dar efectiv mi-e scîrbă de pofta de avere
a multora, de goana după miliarde.
Exces: În clipa de faţă aveţi putere?
GP: Deloc. Putere… Dacă am avut vreodată o anumită influenţă, am avut-
o datorită prestigiului meu, şi reputaţiei mele strict personale. Nici
datorită partidului, nici datorită Parlamentului. „Trafic de
influenţă” cinstit am făcut şi eu! Face parte din munca de
Parlamentar. Se plînge careva, şi atunci tu pui mîna pe telefon şi
suni la un ministru, la un prefect, şi spui: “Domnule, sunt senatorul
Pruteanu. Uite, mi se plînge un om care… aşa şi pe dincolo. Nu vreau
decît să respectaţi legea. Verificaţi, şi faceţi dreptate!” Punct. “Vă
mulţumesc, să trăiţi”. N-am cîştigat niciodată nici un leu pe chestia
asta. Nu spun că sunt sfînt în mărunţişurile cotidiene… Dar în
chestiile mari – mi-e ruşine.
Exces: Vă simţiţi utilizat la capacitatea dumneavoastră?
GP: Aţi atins un punct nevralgic. Mă simt folosit… sub 1%. La ora
actuală nu sunt aproape deloc folosit, şi mă sîcîie lucrul acesta.
Exces: În PDSR vi se cere părerea sau ajutorul, în chestiuni la care
vă pricepeţi?
GP: Din păcate, nu. Am şi spus într-o şedinţă, era şi Iliescu de faţă,
am spus: “Domnilor, nu-mi place sloganul acesta folosit în alegerile
pentru Primărie, e stupid, parcă e elaborat de un student arab care a
învăţat limba română de trei luni. SORIN OPRESCU PENTRU PRIMAR. Cum
adică – pentru Primar? Parcă ar fi un pachet pe care scrie de la Sorin
Oprescu pentru Primar. SORIN OPRESCU LA PRIMĂRIE sau SORIN OPRESCU –
PRIMAR, asta – încă – e româneşte, dar Sorin Oprescu pentru primar –
nu-i limbă română!” Au zis: “Da, da, da, aveţi dreptate!” Dar n-a mai
schimbat nimeni nimic. Un exemplu. Nu, nu sînt consultat.
Exces: Nu vă schimbă un partid…
GP: Corect. Nu m-a schimbat PNŢ-CD-ul, n-o să mă schimbe nici PDSR-ul.
Exces: De ce în PDSR?
GP: M-am înscris în PDSR pentru că am zis că partidul acesta ia
România aşa cum este. Nu doreşte, în economie, nici operaţii dure fără
anestezie, nu are fumuri nici prea naţionaliste, nici prea “europene”
în înţelesul rău (adică snob) al cuvîntului – pentru că nu e de ajuns
să vrem să ne aliniem şi ţac-pac, suntem exact ca Europa Occidentală.
Nu e posibil aşa ceva. De asemenea, partidul nu doreşte nici
“reîncălzirea ciorbei” din ’46. Sînt de acord că România a fost
victima unui viol istoric, dar am fi nerealişti dacă am ţine-o una şi
bună, talibanic, că noi vrem înapoi, in integrum, “fecioara” din
’46...
Am fost întrebat de ce nu m-am „retras, în plină glorie”,
din politică. De ce aş fi făcut-o? Numai fiindcă m-a dezgustat un
partid? Văd în politică o modalitate de a influenţa binele mulţimii
mari şi de aceea vreau să merg mai departe. Nu m-am făcut de rîs în
politică. În chestiunea universităţilor de stat în limba maghiară, de
exemplu, 80% din populaţie gîndea cum gîndeam şi eu. La fel, în cazul
Kosovo-Iugoslavia. La fel, în privinţa Legii de Protecţie a Limbii
Române, pe care am propus-o...
----------------------------------------------------------------------------------
Interviul integral se află la această adresă:
http://www.pruteanu.ro/204dialoguri/2000-GP-exces.htm
Iată şi cuvintele unor oameni cunoscuţi din PSD:
http://ioniliescu.wordpress.com/2008/03/29/interventii/
http://nastase.wordpress.com/2008/03/28/a-murit-george-pruteanu/
Chit că nici eu nu pot fi de acord cu cuvântul "compiuter" sau altele,
în stil similar, n-o să să ascund în spatele propunerilor mai puţin
reuştie (subiectiv vorbind) şi să spun că omul Pruteanu nu merită
asociat cu "Zilele limbii române". Am şi spus în mesajul meu anterior
că ne lipseşte privirea de ansamblu. Ne place să intrăm în detalii, să
disecăm, să dezbatem, să criticăm, să desfiinţăm, dar oare câţiva paşi
înapoi nu putem face, să vedem şi lucrurile bune? Sau pe noi nu ne
putem critica? Tot ce facem noi este bun? Sau... am făcut noi ceva mai
bun decât George Pruteanu?
Dacă tot o ţineţi cu "sună bine dar dacă e vorba de Pruteanu fac pas",
vă invit să spuneţi 2-3 lucruri clare şi argumentate despre motivele
pe care le aveţi, că până acum doar vorbă lungă şi abateri de la
subiect am văzut, deşi... culmea, am avut parte şi de o remarcă de
genul "o discuţie care să bată mai mult pasul pe loc decât asta n-am
văzut". Cred că este evident de ce s-a bătut pasul pe loc.
On 31 Mar, 23:09, Eddy Petrișor <eddy.petri...@gmail.com> wrote:
> Cred că e o idee bună, deși unii de pe-aci și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu asocierea unei
> asemenea acțiuni cu numele lui Pruteanu.
>
> Îi înțeleg perfect, pentru că și eu aveam unele nemuțumiri legate de unele idei exotice ale
> răposatului domn Pruteanu.
>
> Cu toate acestea, cred că ar *trebui* totuși să asociem acțiunea cu numele lui pentru simplul motiv
> că reprezintă o imagine clară a apărătorului de limbă. Hadeti să lasăm omul să se odihnească și să-i
> cinstim efortul depus în timpul vieții cu bunele si relele pe care le-a făcut în direcția asta.
>
asta m-am gândit că poate "grupul de boicot" a încercat să îmi facă o
mică bucurie de 1 aprilie, dara cum văd că mesajul a fost scris cu
aproape o oră înainte. Oricum, după câte castane mi-am luat pentru că
am avut curajul să scriu "Pruteanu" în acest grup... parcă mai am
emoţii şi semne de întrebare în privinţa veridicităţii acestui mesaj,
motiv pentru care îmi cer scuze dacă (şi sper să) greşesc.
> > Ca să nu fie doar nişte zile simbolice, propun un mic regulament:
> > 1. În aceste zile, toţi utilizatorii români de internet trebuie să fie
> > în mod deosebit atenţi la felul în care îşi redactează mesajele - de
> > orice natură (poştă electronică, discuţii instant, forumuri, jurnale
> > şi altele).
> > 2. Administratorii de comunităţi pe internet, trebuie să impună prin
> > regulament ca în aceste două zile abaterile medii(1)/majore(2) de la
> > regulile limbii române să fie sancţionate cu ignorarea(1)/ştergerea(2)
> > mesajelor în cauză.
> > 3. Opţional, deşi recomandat celor care doresc să se alăture acestei
> > iniţiative, administratorii de saituri pot afişa public o imagine prin
> > care îşi atenţionează utilizatorii că ziua în curs cade sub incidenţa
> > cerinţelor speciale din regulament. Imaginea îl poate conţine pe
> > domnul profesor Pruteanu, alături de un mesaj de genul "Astăzi scriem
> > corect!" şi o legătură către paragraful de regulament care oferă
> > detaliile de rigoare.
> > 4. Tot opţional, proprietarii de comunităţi care doresc să
> > popularizeze folosirea corectă a limbii române pot afişa permanent, în
> > afara celor două zile, sigla acestui grup de discuţii - frumoasă, de
> > altfel -, cu un mesaj de genul "Ortografia are prioritate!"
>
> Mi se pare că o asemenea initiativă, însoțit de regulamentul de mai sus poate fi de un real succes.
>
> Aș mai face o aduăgare/propunere. Să fie *săptămâna* limbii române corecte, nu ziua ei. ar avea un
> impact mult mai mare.
să dureze o săptămână - ar cântări mai greu. Pentru varianta asta aş
propune săptămâna 15-21 decembrie, adică săptămâna care începe cu ziua
naşterii domnului Pruteanu. De ce m-am gândit la asta? Din mai multe
motive:
1. Dacă am face sărbătoarea asta în preajma zilei trecerii în nefiinţă
ar putea fi considerată ca un "ultim omagiu", ceea ce nu este un lucru
rău dar scopul nostru este în principal acela de a ne proteja limba;
2. Sărbătorirea săptămânii limbii române începând cu ziua de naştere a
lui George Pruteanu îi aduce respectul cuvenit pentru efortul pe care
l-a depus dar, în acelaşi timp, semnificaţia acesteia primeşte sensul
unui nou început, din care noi, cei care nu avem acces facil în
politică sau televiziune, ne asumăm responsabilitatea pentru
continuarea misiunii de apărare a limbii române.
3. Pur lumesc, cred că este mai bună săptămâna din decembrie decât cea
din martie, pentru că evităm astentiile de primăvară şi hormonii de
sezon, în favoarea începutului anului şcolar, când oamenii sunt mai
energici şi receptivi la mesajele pozitive - în continuare fiind
Sfânta Sărbătoare a Naşterii Domnului.
> > Deşi această mişcare poate fi iniţiată uşor pe internet, ideal ar fi
> > ca aceasta să ajungă şi în presă - audio, video şi scrisă. Dar până
> > când vom avea satisfacţia că am făcut ceva notabil pentru viitorul
> > limbii române, putem începe de aici, din mediul în care se perindă cei
> > mai mulţi tineri care, din păcate, au ajuns să aibă probleme reale de
> > gramatică.
>
> De acord. Poate mai târziu punem osu' la treabă și facem și ceva în viața de zi cu zi.
>
> Apropos de discuțiile ce s-au iscat de aici, cred că în legătură cu SMS-urile nu ai ce face
> momentan, dar se poate rezolva în timp, dacă se trimite idea că ar trebui să respectăm mai mult
> limba noastră.
să găsim o televiziune "luminată" şi deschisă unei emisiuni de 10
minute, în care tineri talentaţi şi pasionaţi de gramatică abordează
amical, la iarbă verde, subiecte de gramatică şi capcane ale
exprimării în limba română. Asta ar prinde cu uşurinţă la TV şi toată
lumea ar avea de câştigat.
> > Consider că acest demers poate avea succes dacă ne pasă cu adevărat de
> > viitorul limbii române. Am postat aici ideea mea pentru că în grupul
> > "Diacritice" văd destui oameni interesaţi de acest subiect, dar şi
> > pentru că în decursul anilor petrecuţi ca moderator şi administrator
> > în anumite zone de discuţii pe internet am păţit prea multe "dureri de
> > cap" din pricina batjocoririi limbii române.
>
> > Pe limba noastră pierim, dar cel puţin să nu fie pe un barbarism.
> > Haideţi să agităm spiritele, că nu este o cauză pierdută. Vă doresc
> > tuturor un sfârşit de săptămână plăcut.
>
> Mersi de inițiativă.
din partea acestui grup. Toate cele bune.
Nicu
sorin.paliga
> Atât timp cât ne vedem de treburile noastre şi facem şi bine nu avem
> de ce să ne ruşinăm de faptul că suntem români. Nu suntem vinovaţi că
> în pădurile noastre există uscături şi ar trebui să ne comportăm ca
> atare.
rușine că aparții unui anume grup etnic, indiferent care este acela.
Nicolae Crefelean
la români? Având în vedere că scopul discuţiei este acela de a trasa
un set de reguli prin care să protejăm limba română, este firesc să
vorbesc despre români. Cu atât mai mult, am vorbit despre problema
românilor care pică în deznădejde aiurea. E în puterea noastră să
facem multe schimbări, dar de cele mai multe ori e mai uşor să dăm
vina pe porcii care ne conduc şi să pretindem că suntem neputincioşi.
Lucrul ăsta trebuie să se schimbe. Putem face multe, fără să încălcăm
legea şi fără aprobarea lor. Aşa că... ce mai aşteptăm?
Alexandru Szasz
M-a pufnit inițial râsul pentru că mi-am adus aminte de plăcuțe bilingve.
Cum te-ai gândit să fie abordată problema distanței ? Nu suntem toți
în același oraș.
--
Alexandru Szasz
Nicolae Crefelean
>
> M-a pufnit inițial râsul pentru că mi-am adus aminte de plăcuțe bilingve.
> Cum te-ai gândit să fie abordată problema distanței ? Nu suntem toți
> în același oraș.
internetul, care este accesibil peste tot şi unde este cea mai mare
nevoie de acţiune. Sau te-ai gândit la altceva când ai făcut referire
la distanţă?
Nicu
Cristian Secară
> E în puterea noastră să facem multe schimbări, dar de cele mai multe
> ori e mai uşor să dăm vina pe porcii care ne conduc şi să pretindem
> că suntem neputincioşi. Lucrul ăsta trebuie să se schimbe. Putem face
> multe, fără să încălcăm legea şi fără aprobarea lor. Aşa că... ce mai
> aşteptăm?
De unde tot scoateți că noi aici așteptăm și nu facem nimic ? Ați
studiat arhivele internetului, realitatea înconjurătoare, ce se
vorbește prin târg de ați tras o asemenea concluzie ?
Știți dintr-o dată că Alexandru Szasz nu face nimic și ar fi cazul să
miște un deget, sau Sorin Paliga, sau Mișu Moldovan, sau Eddy Petrișor,
sau Sorin Sbârnea, sau etc., etc. (baleiați lista membrilor) ?
Eu nu VREAU nici să propun și nici să mă trezesc într-o zi a anului
când mă duc pe nu știu ce forum că dacă din greșeală scriu etse în loc
de este să îmi apară poza lui Pruteanu și să-mi dea cu nuiaua peste
degete că n-am scris corect românește. Printre altele asta ați propus,
iar eu nu VREAU așa ceva, asta este opțiunea MEA. Cât timp mai trebuie
irosit ca să reușiți să înțelegeți aici nu suntem o turmă de blegi fără
conștiință care se trebuie mânată ca o turmă de oi ?
Eu îmi aduc aminte de George Pruteanu ca un om de atitudine mai ales
POLITICĂ, că asta l-am tot văzut/auzit la televizor de m-am săturat. Eu
lucrez la B1TV și știu fără să vreau că de-a lungul perioadei recente a
fost invitat în nenumărate rânduri pentru discuții mai ales POLITICE. Nu
doresc să mă asociez cu un asemenea personaj și nici nu țin morțiș să
asociez o aniversare de limbă română cu un personaj în primul rând
POLITIC.
Și insist să nu mai considerați părerile individuale ca ale unui grup
despre care nu știu care ar fi acela. Aici nu ne-am abonat nici pentru
convingerile noastre politice, nici pentru a elabora ceva semnat în
nume comun și nici nu știu ce mare for suntem noi de dintr-o dată lumea
este la picioarele noastre și vai ce ne facem că nu ne obosim nici
măcar să ridicăm nu știu care deget pentru a continua „misiunea”.
V-am mai întrebat și n-ați răspuns: ce așteptați de la noi ? Ideea cu
poza lui Pruteanu care să apară pe post de bau-bau zic să uitați de ea.
Eu n-o să fac asta niciodată și nici n-am să propun așa ceva la nimeni,
mi se pare o idee grețoasă.
Sorin Sbarnea
Pe scurt nu sunt de acord sa-l asociem pe Pruteanu cu ceea ce facem
noi pe aici. In mod special datorita faptului ca a fost in primul rand
un personaj politic. Ce-i drept asta nu inseamna ca nu-i apreciem
interesul dat limbii romane. Eu zic sa inchidem subiectul, nu duce
nicaieri. Incercati sa discutati chestii mai concrete.
2008/4/1 Cristian Secară <or...@secarica.ro>:
--
Cu stimă,
Sorin Sbârnea
Nicolae Crefelean
> De unde tot scoateți că noi aici așteptăm și nu facem nimic ? Ați
> studiat arhivele internetului, realitatea înconjurătoare, ce se
> vorbește prin târg de ați tras o asemenea concluzie ?
> Știți dintr-o dată că Alexandru Szasz nu face nimic și ar fi cazul să
> miște un deget, sau Sorin Paliga, sau Mișu Moldovan, sau Eddy Petrișor,
> sau Sorin Sbârnea, sau etc., etc. (baleiați lista membrilor) ?
personal, şi nu am datoria să vă studiez îndeaproape activitatea, am
venit cu propunerea în acest grup tocmai pentru că am la cunoştinţă
faptul că aţi depus eforturi tocmai pentru promovarea limbii române
aşa cum este ea - cu diacritice. Alexandru Szasz, de exemplu, s-a
implicat în traducerea suitei de programe Mozilla şi are şi rezultate.
Ca atare, deşi nu îl cunosc, nu pot accepta să spună cineva că nu a
face nimic atât timp cât există dovezi care susţin contrariul. Nu sunt
aici ca să "ridic praful" sau să rănesc orgolii personale, ci pentru
altceva.
> Eu nu VREAU nici să propun și nici să mă trezesc într-o zi a anului
> când mă duc pe nu știu ce forum că dacă din greșeală scriu etse în loc
> de este să îmi apară poza lui Pruteanu și să-mi dea cu nuiaua peste
> degete că n-am scris corect românește. Printre altele asta ați propus,
> iar eu nu VREAU așa ceva, asta este opțiunea MEA. Cât timp mai trebuie
> irosit ca să reușiți să înțelegeți aici nu suntem o turmă de blegi fără
> conștiință care se trebuie mânată ca o turmă de oi ?
că nu aţi ţinut cont de micul set de reguli propuse de mine. Eu m-am
referit la greşelile medii şi majore de ortografie, pentru că nu
suntem perfecţi şi putem greşi în fel şi chip. Cu toate acestea,
consider că este un lucru binevenit ca noi, ăştia mulţi, să ne tratăm
propria limbă altfel. Nu mă refer la dumneavoastră aici, din moment ce
scrieţi atent, cu respect de sine, ci mă refer la cei care nu dau doi
bani pe scrierea corectă şi pe respectul faţă de cei care trebuie să
le citească mesajele de 3-4 ori doar ca să înţeleagă în mare parte
care este mesajul. Nu îmi dau seama de ce vă simţiţi atacaţi sau, mai
rău, "o turmă de blegi", din moment ce ştim cu toţii că nu sunteţi
asta. Problema dumneavoastră este doar un fix la adresa domnului
Pruteanu.
> Eu îmi aduc aminte de George Pruteanu ca un om de atitudine mai ales
> POLITICĂ, că asta l-am tot văzut/auzit la televizor de m-am săturat. Eu
> lucrez la B1TV și știu fără să vreau că de-a lungul perioadei recente a
> fost invitat în nenumărate rânduri pentru discuții mai ales POLITICE. Nu
> doresc să mă asociez cu un asemenea personaj și nici nu țin morțiș să
> asociez o aniversare de limbă română cu un personaj în primul rând
> POLITIC.
TV din perioada emisiunilor "Doar o vorbă să-ţi mai spun", perioadă în
care a transmis tuturor românilor imaginea unui om FERM în ceea ce
priveşte apărarea limbii române şi care respinge prostul gust din
viaţa cotidiană. Atitudinea asta l-a făcut în ochii şi sufletele
multor oameni un om carismatic şi vertical. Acesta este unul dintre
motivele pentru care a fost invitat şi în emisiuni politice, pe lângă
cunoscutul fapt că poate fi tăios în comentarii. Cu alte cuvinte, i s-
a folosit imaginea "de dragul" audienţei. Faptul că munciţi într-o
televiziune ar fi trebuit să vă ajute să vedeţi mai uşor raţionamentul
acesta.
Desigur, ca oricare alt om, George Pruteanu nu a fost perfect. Constat
că ponegriţi tot ceea ce a făcut bun doar pentru că aveţi opinii
personale - nefondate, spun eu - şi refuzaţi să vedeţi că treaba asta
cu sărbătoarea limbii române este o chestiune de sine stătătoare,
legată de domnul Pruteanu doar pentru că acest om s-a zbătut în acest
sens. De altfel, discursul dumneavoastră nihilist îmi lasă impresia că
nici nu v-aţi obosit să citiţi ceea ce v-am rugat anterior. V-aţi
clădit o impresie subiectivă despre un om pe care nu l-aţi cunoscus
îndeaproate, ceea ce înseamnă că nu reuşiţi să fiţi imparţial sau
sunteţi uşor de manipulat din moment ce puneţi atât afect într-o
discuţie care nu este DESPRE Pruteanu, ci despre continuarea
eforturilor de protejare a limbii noastre.
> Și insist să nu mai considerați părerile individuale ca ale unui grup
> despre care nu știu care ar fi acela. Aici nu ne-am abonat nici pentru
> convingerile noastre politice, nici pentru a elabora ceva semnat în
> nume comun și nici nu știu ce mare for suntem noi de dintr-o dată lumea
> este la picioarele noastre și vai ce ne facem că nu ne obosim nici
> măcar să ridicăm nu știu care deget pentru a continua „misiunea”.
că este evident din moment ce răspund fiecăruia punctual. Cu toate
acestea, văd că dumneavoastră faceţi greşeala să afirmaţi în numele
tuturor că nu v-aţi abonat pentru convingeri politice sau ceva semnat
în nume comun sau...
Faptul că dumneavoastră nu vedeţi demersul cu ochi buni este doar
rezultatul unei păreri/convingeri personale, pe care v-o tratez ca
atare şi îmi exprim punctul de vedere în consecinţă. Nu pot să nu
observ însă, contradicţia în care vă aflaţi. Depuneţi eforturi pentru
limba română pentru că............................., dar într-un efort
uşor elevat nu doriţi să vă implicaţi pentru că aveţi o problemă cu
poza lui Pruteanu şi nuiaua peste degete. Fără supărare, asta mi se
pare o atitudine copilărească şi din ceea ce ştiam până în prezent
despre dumneavoastră nimic nu mi-a tranmis acest mesaj din moment ce
aţi tratat cu seriozitate lucruri importante. Ca atare, prefer să cred
că a fost doar un puseu/artificiu de discuţie.
"Misiunea" nu este o minunăţie inaccesibilă muritorilor vorbitori de
limbă română, ci doar o sămânţă de bine într-o mare de ignoranţă, pe
care trebuie să o semănăm cu speranţa că, în final, va da rod.
> V-am mai întrebat și n-ați răspuns: ce așteptați de la noi ? Ideea cu
> poza lui Pruteanu care să apară pe post de bau-bau zic să uitați de ea.
> Eu n-o să fac asta niciodată și nici n-am să propun așa ceva la nimeni,
> mi se pare o idee grețoasă.
colegi ai domnului Pruteanu, dar nu mi-aţi răspuns. Totuşi, eu v-am
răspus la întrebare, motiv pentru care mă voi cita. Pesemne nu aţi
acordat suficientă atenţie mesajelor mele, ceea ce mă face să înţeleg
de ce nu înţelegeţi ori refuzaţi să înţelegeţi esenţa discuţiei pe
care am ridicat-o aici.
Iată fraza:
-----------------------------------------------------------------
pentru că am avut încredere că am cu cine să fac asta. Şi eu "generez
soluţii", dar nu consider că este anormal un asemenea demers. Nu
consider că produc lozinci naţionaliste doar pentru că am dorinţa de a-
mi proteja propria limbă de abuzuri lingvistice nejustificate.
În cazul în care aţi sărit din greşeală peste acest mesaj, vă rog să
îl citiţi:
http://groups.google.ro/group/diacritice/browse_thread/thread/cb70202345ed47b2/6e0cf4d9ecb3fd4d#s1_c991c7f60afa1a94
On 1 Apr, 19:05, "Sorin Sbarnea" <sorin.sbar...@gmail.com> wrote:
> +1 secarica,
>
> Pe scurt nu sunt de acord sa-l asociem pe Pruteanu cu ceea ce facem
> noi pe aici. In mod special datorita faptului ca a fost in primul rand
> un personaj politic. Ce-i drept asta nu inseamna ca nu-i apreciem
> interesul dat limbii romane. Eu zic sa inchidem subiectul, nu duce
> nicaieri. Incercati sa discutati chestii mai concrete.
senzaţia că aţi acordat mai multă atenţie discuţiei. Constat doar că
apreciaţi interesul domnului Pruteanu pentru limba română şi că îl
aplaudaţi pe domnul Secară pe motiv că acesta a fost un personaj
politic. Omul a fost ŞI un personaj politic, iar detalii despre
calitatea asta am postat într-un mesaj anterior.
Să înţeleg că cei care nu îl au la suflet pe acest om sunt mai buni
decât acesta doar pentru că nu sunt politicieni? Să înţeleg că a fi
politician este - automat - o pată în caracterul unei persoane? Chiar
şi eu am greşit când am generalizat şi am spus "porcii care ne
conduc", pentru că nu am precizat că nu toţi sunt porci. Că nu ştiu
cum să-i separ în buni şi răi, esta altceva - e doar o consecinţă a
faptului că nu-i cunosc. Onorabil mi se pare să nu îi punem pe toţi în
acelaşi loc, pentru că excepţii există şi vor exista întotdeauna.
Dumneavoastră, între cei care scriu cum îi taie capul, ce sunteţi? Nu
excepţii? Ba da, pentru că aţi depus acest efort. Acest efort m-a adus
aici - ca să întăresc motivul pentru care v-am perturbat liniştea.
Iar subiectul, domnule Sbârnea, este cât se poate de concret. Dacă
aveţi timpul necesar, vă rog să citiţi cap-coadă mesajele noastre şi
veţi vedea mai mult decât ideea unui nebun. Vă mulţumesc anticipat.
Nicu
Cristian Secară
> Omul de atitudine George Pruteanu şi-a clădit un renume prin prezenţa
> TV din perioada emisiunilor "Doar o vorbă să-ţi mai spun", [...]
Așa de curiozitate, prin faptul că pe vremea aceea lucram la Tele7, știu
de exemplu că intern (între colegi) la emisiunea aceea i se spunea
„Doar o vodcă să-ți mai pun”.
În rest, așa subiectiv și imparțial cum sunt, consider că nu am cum să
mă implic direct în acțiuni de genul celor propuse. Eu nu sunt
administrator la niciun forum major ca să fac eu regulamente de
postare care să conteze undeva, nu doresc să mă amestec în treburile
altor administratori, nu sunt redactor sau producător nici la ziar și
nici la televiziune, iar legăturile pe care le am cu diverse sfere mai
academice și/sau culturale și/sau média prefer să le folosesc mai
pragmatic, eu fiind un tip mai degrabă tehnic, care doar pune cap la
cap elemente din lumea înconjurătoare pentru a permite mie sau altora
să acționeze într-o direcție considerată corectă, dacă doresc acest
lucru, în domeniile de care aparțin.
Iar eu nu am niciun fix la ardresa domnului Pruteanu. Fix înseamnă să ai
o obsesie pentru ceva pe care îl aduci în discuție tot timpul, ori
dintre noi toți cei de aici dumneavoastră sunteți cel care l-a adus în
discuție pe Pruteanu și asupra căruia insistați. Până să se introducă
acest fir de discuție, singurul meu gând a fost ce ve de genul „păcat,
s-a mai dus un tip mai răsărit (= și cu verticalitate, așa cum ați
spus, nu mă leg de direcție) decât marea majoritate a restului”.
Doar că eu mă gândeam la politic, nu la altceva.
Și abandonez această discuție pentru că chiar am treabă.
Cristian Secară
> În rest, așa subiectiv și imparțial cum sunt, consider că etc..
Greșeală de formulare, vroiam să scriu „așa subiectiv și lipsit
de imparțialitate cum sunt, etc.”.
Regret,
Mişu Moldovan
>
> Iar celor care au contre la persoana domnului Pruteanu le adaug un
> citat dintr-un interviu acordat de acesta, revistei Exces. Îmi cer
> scuze că este mai lung, dar poate ajută la calmarea spiritelor. Vă rog
> să îl citiţi, pentru că şi eu v-am citit şi tratat mesajele cu
> atenţie:
imaginea lui GP în fruntea unei asemenea iniţiative tocmai un interviu
cu GP şi nişte însemnări din blogurile lui Iliescu şi Năstase. Nu mi-am
schimbat părerea negativă despre George Pruteanu. Şi personal consider
că a fost un escroc nu doar în politică, ci şi în privinţa apărării
limbii române. E drept că pe mulţi i-a dus de nas în special în această
ultimă privinţă, dar şi colegul de partid Vadim are destui admiratori
ce cred că e cel mai vajnic apărător al intereselor naţionale.
Uite un articol, mai relevant sper, scris de o persoană lucidă şi
probabil dezinteresată, ce l-a iubit aşa cum a fost, cu bune şi rele:
http://www.romanialibera.ro/a121287/la-moartea-unui-clovn.html
Îmi pare rău că am ajuns să facem politică aici.
--
mişu
ion iovu
Cred ca "Ziua limbii romana" din Republica Moldova a fost introdusa dupa sesprinderea din URSS si are caracter politic.
Vreau doar să menționez că sărbătoarea limbii române din Republica Moldova e ultima sărbătoare politică, deci după Crăciun.
Limba oficială e moldoveneasca (e oficială și nu pot folosi ghilimele „"), deci în 31 august dacă se menționează pe plan politic ceva, atunci se anunță ziua limbii, și nu e deloc pe placul majorității, nici măcar politicii. Însă numele din 1991 încoace al sărbătorii e sărbătoarea limbii române. Există limbă moldovenească doar din 1994.
Nu o promovez în nici un fel. Avem și noi o zi în care putem evada de politic și ne place să nu fie numită zi cu tentă politică.
Din teritoriu. :)
iovu
Mișu Moldovan
> [snip]
> >
> > Iar celor care au contre la persoana domnului Pruteanu le adaug un
> > citat dintr-un interviu acordat de acesta, revistei Exces. Îmi cer
> > scuze că este mai lung, dar poate ajută la calmarea spiritelor. Vă rog
> > să îl citiţi, pentru că şi eu v-am citit şi tratat mesajele cu
> > atenţie:
>
> probabil dezinteresată, ce l-a iubit aşa cum a fost, cu bune şi rele:
> http://www.romanialibera.ro/a121287/la-moartea-unui-clovn.html
>
Și dacă tot am intrat în rahatul ăsta până-n brâu, am căutat și
articolul lui CTP la care face referință autoarea:
http://www.adevarul.ro/articole/cultura-ca-pistol-mitraliera/58012
Din păcate, cu cât aflu mai multe despre GP, cu atât mă scârbesc mai
tare. Îmi era simpatic într-o anumită măsură, dar să nu mă înțelegeți
greșit, într-un fel asemănător celui în care îi erau simpatici
crocodilii lui Steve Irwin...
Requiescat in pace,
--
mișu
Sergiu Bivol
națională „Limba noastră cea română”, oficială în Republica Moldova,
vin cu o clarificare:
- sărbătoarea a fost introdusă cu mult înainte de desprinderea de URSS
și chiar înainte de Revoluția Română;
- nu are nici pe departe un caracter politic, că în 1989 politica se
făcea la Moscova (și nu cred că vroiau chiar tare rușii să ne facă o
sărbătoare națională);
- despre „limba moldovenească” scrie într-un singur document oficial -
Constituția Republicii Moldova (datorită unor circumstanțe ce nu au
ținut de voința oamenilor). În învățămînt se folosește numai limba
română.
- normele ortografice oficiale ale limbii române, în Moldova, prevăd
scrierea cu „î din i” (cu excepția cuvintelor derivate din „român”),
ghilimelele „ și ”, precum și forma „sînt”. De asemenea, la noi încă
se mai scrie cu diacritice în actele oficiale și cele de identitate.
Dacă nu greșesc, în dreapta Prutului toți se fac că plouă cînd vine
vorba de mîndria de a scrie și vorbi românește (a se vedea orice
jurnal de știri din ultimii 2 ani: „americanii construiesc
«facilități» militare” - o consider fraza demnă de culmea ipocriziei).
> Cred ca "Ziua limbii romana" din Republica Moldova a fost introdusa dupa
> sesprinderea din URSS si are caracter politic.
>
> un eveniment cu adevarat semnificativ, ceva de genul aparitiei primului
> abecedar, infintarii unei prime reviste literare sau publicarii unei
> opere definitorii.
> Un exemplu ar putea fi 29-30 iunie:http://ro.wikipedia.org/wiki/Scrisoarea_lui_Neac%C5%9Fu
Nicu Buculei
> - normele ortografice oficiale ale limbii române, în Moldova, prevăd
> scrierea cu „î din i” (cu excepția cuvintelor derivate din „român”),
> ghilimelele „ și ”, precum și forma „sînt”. De asemenea, la noi încă
> se mai scrie cu diacritice în actele oficiale și cele de identitate.
Deci asa cum era si ortografia romana si asa cum se incapatineaza unii
(printre care si eu, ma refer la "î" si "sînt") sa scrie in continuare.
> Dacă nu greșesc, în dreapta Prutului toți se fac că plouă cînd vine
> vorba de mîndria de a scrie și vorbi românește (a se vedea orice
> jurnal de știri din ultimii 2 ani: „americanii construiesc
> «facilități» militare” - o consider fraza demnă de culmea ipocriziei).
Nu e vorba neaparat de ipocrizie (nota: da, eu nu gasesc o mindrie in a
scrie si vorbi romaneste dar in nici un caz nu as spune "facilitati"
militare), poate fi vorba de carente de educatie sau de graba, e vorba
de niste amarite de ziare.
Mihai Croitoru
de dianinte de 1993. Fragment din articolul de azi:
"La 14 ani de la schimbarea impusă de Academia Română, Jurnalul
Naţional a hotărît să revină la scrierea cu î din i şi forma de
indicativ prezent a verbului "a fi", "sînt", la persoanele I singular
şi a III-a plural. Demersul nostru este susţinut de lingvişti şi de
logică, împotriva regulilor aberante care au dus la scrierea cu î din
a şi "sunt". Printre ultimele dorinţe exprimate de George Pruteanu a
fost aceea de a se reveni la vechile reguli. Mai bine mai târziu decît
niciodată."
http://www.jurnalul.ro/articole/121659/noi-scriem-cu-i-din-i
Alexandru Szasz
Parcă CNA amendează posturile radio/tv care nu folosesc corect limba
română. Nu știu ce se stabilește în privința ziarelor și materialului
scris.
Cam târziu s-au trezit.
Totuși exemplul „a târî" și „eu târâi" este în continuare o dovadă a
aberației deciziei de a trece la â în interior.
--
Alexandru Szasz
Mihai Croitoru
a făcut acum vreo 2 luni un studiu din care reieşeau greşeli grave
făcute de televiziuni. Dar nu s-a luat nici o măsură, de exemplu OTV-
ul are în continuare banda aia derulantă de jos pe care este scris
fără diacritice. Iar în ce priveşte ziarele, CNA-ul nu are nici o
putere pentru că se limitează prin statut doar la reglementarea
televiziunilor/radiourilor, care au o audienţă mult mai mare decît a
ziarelor.
Alt exemplu în sprijinul scrierii exclusive cu Î din I este HOTĂRÎ/
HOTĂRÂRE, similar cu TÂRÎ/TÂRÂRE, de unde reiese complicarea inutilă
impusă de regula lui  în interiorul cuvintelor. Mulţi folosesc
HOTĂRÂ, lucru uşor de remarcat la o căutare cu Google.
Cristian Secară
> "La 14 ani de la schimbarea impusă de Academia Română, Jurnalul
> Naţional a hotărît să revină la scrierea cu î din i şi forma de
> indicativ prezent a verbului "a fi", "sînt", la persoanele I singular
> şi a III-a plural.
Abia am reușit să schimb o obișnuință rodată vreo treizeci de ani,
acuma iar ar trebui să fac elte eforturi de a schimba ceva ?
Mai bine mai aștept vreo douăzeci-cincizeci-osută de ani, ca să nu mă
apuc să schimb de zece ori până se hotărăște nu-știu-cine.
Iar dacă o hotărâre de genul ăsta vine din partea unor lingviști, este
un lucru credibil și demn de luat în calcul, dar dacă se schimbă ceva
doar că așa i-ar fi plăcut lui George Pruteanu, regret, este aberant.
Știe cineva dacă există vreo listă cu ce alte chestii i-ar mai fi plăcut
lui George Pruteanu ? Măcar să o luăm sistematic.
Mihai Croitoru
On 7 Apr, 13:37, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote
> un lucru credibil și demn de luat în calcul, dar dacă se schimbă ceva
> doar că așa i-ar fi plăcut lui George Pruteanu, regret, este aberant.
> Știe cineva dacă există vreo listă cu ce alte chestii i-ar mai fi plăcut
> lui George Pruteanu ? Măcar să o luăm sistematic.
lor majoritate i s-au opus. Probabil că dacă acum li se va cere
părerea vor fi consecvenţi şi vor susţine revenirea la ortografia
dinainte de 1993, în definitiv e în interesul tuturor ca românii să
scrie corect. În 1993 nu s-a luat în calcul faptul că generaţiile de
oameni au tendinţa să fie din ce în ce mai superficiale, inclusiv în
ce priveşte scrierea (a se vedea şi cazul diacriticelor, socotite
inutile de majoritatea celor sub 25 de ani).
Jurnalul Naţional probabil că plănuia mai demult mişcarea, mă îndoiesc
că a fost făcută de dragul lui George Pruteanu, deşi el a fost unul
din cei mai înfocaţi susţinători ai revenirii ortografiei la situaţia
ante-1993. A se vedea şi comentariile, unii ameninţă că nu vor mai
cumpăra ziarul, alţii laudă iniţiativa. Oricum Gazeta Sporturilor, un
ziar mult mai citit ca JN nu a trecut nicodată la ortografia de după
1993.
Revenind la George Pruteanu, trebuie menţionat că articolul Alinei
Mungiu (pomenit mai sus) a fost socotit josnic de majoritatea celor
care au postat comentarii la el. Iar Cristian Tudor Popescu a scris la
moartea lui G.P. un articol mult mai echilibrat decît cel care a fost
menţionat mai sus (care e din 2003) :
http://www.gandul.info/puterea-gandului/crima-pentru-cuvant.html?4237;2495800
Cristian Secară
> Hotărîrea din 1993 nu a venit din partea lingviştilor, care în marea
> lor majoritate i s-au opus. Probabil că dacă acum li se va cere
> părerea vor fi consecvenţi şi vor susţine revenirea la ortografia
> dinainte de 1993, în definitiv e în interesul tuturor ca românii să
> scrie corect.
Pe mine mă lasă rece cum să fie, dar să fie într-un fel *stabil*, nu
azi cumva și mâine altcumva.
Ca să fie în sensul preocupărilor de aici, pune-te în situația lui
Microsoft, de exemplu, care ar trebui să schimbe o întreagă serie de
pachete fizice de produs (CD/DVD-uri, broșuri, ambalaje) din cauza
moftunlui unora.
> Jurnalul Naţional probabil că plănuia mai demult mişcarea, mă îndoiesc
> că a fost făcută de dragul lui George Pruteanu, deşi el a fost unul
> din cei mai înfocaţi susţinători ai revenirii ortografiei la situaţia
> ante-1993.
De unde știi că a fost cel mai înfocat ? Doar așa că pe el l-ai văzut
la televizor ?
Ionel Mugurel Ciobica
>
> Abia am reușit să schimb o obișnuință rodată vreo treizeci de ani,
> acuma iar ar trebui să fac elte eforturi de a schimba ceva ?
Nu mă pot abține. Cine te-a pus să scrii cu „î din a“? Vezi aici un
articol obiectiv al unui neromân (suedez) desprea amalgamul: î-â-û-ê:
http://moldova.go.ro/pagini/limba/lombard.htm
> Știe cineva dacă există vreo listă cu ce alte chestii i-ar mai fi plăcut
> lui George Pruteanu ? Măcar să o luăm sistematic.
>
Ai încercat pe pagina lui? Poate este acolo :-)
Mugurel
Mihai Croitoru
> Microsoft, de exemplu, care ar trebui să schimbe o întreagă serie de
> pachete fizice de produs (CD/DVD-uri, broșuri, ambalaje) din cauza
> moftunlui unora.
pe moment este vorba doar de o iniţiativă privată a unui ziar. Poate
că au auzit ei ceva venind dinspre Academie şi s-au gîndit să iasă în
faţă ca să apară că ei au iniţiat acţiunea. Cert e că nimeni nu se
gîndea în 1993 că va apare internetul şi toată lumea va putea să scrie
vrute şi nevrute în văzul altora. S-a văzut că o limbă complicată de
hotărîrea din 1993 a dus la mai multe greşeli de scriere decît dacă s-
ar fi lăsat limba aşa cum era scrisă înainte. Nu mai zic de faptul că
toţi putem vedea modul complet aiurea în care e folosită cratima de
mulţi "scriitori pe internet", ceva în genul miştoului făcut de GP
cînd îşi intitulase emisiunea "Doar o vorbă săţ-i mai spun", asta cu
mult timp înainte ca internetul să scoată la iveală perle de acest
fel. Poate că dacă nu o să mai aibă grija folosirii lui  unii o să
înveţe să pună corect cratima.
Despre Microsoft nu mi-aş face probleme în caz că se va reveni la
ortografia ante-1993, ba chiar cred că le va conveni şi lor. Broşurile
şi restul de materiale publicate deja rămîn valabile, nu va deranja pe
multă lume să citească cu Î din A. Dar Microsoft are o problemă mai
mare acum, faptul că Apple se pregăteşte să lanseze OSX localizat în
română pînă la sfîrşitul anului ( http://www.macuser.ro/index.php/forums/viewthread/11090/P15/#104924
). Dacă traducătorii angajaţi de Apple vor face treabă mult mai bună
decît cei angajaţi de MS, nu va fi bine deloc bine pentru filiala
românească a MS. Dar se pare că aceasta s-a trezit şi e posibil să
lanseze săptămîna asta un proiect ce va implica programe în română. Ar
fi interesant ca MS în să ofere calculatoare cu softuri în română şi
tastaturi în română la preţuri accesibile (în colaborare cu marii
distribuitori, normal). Tastaturile vor avea succes şi dacă vor fi
vîndute separat, părerea mea.
> De unde știi că a fost cel mai înfocat ? Doar așa că pe el l-ai văzut
> la televizor ?
înfocaţi susţinători ai ortografiei de dinainte de 1993. În mod sigur
au fost şi alţii, unele edituri au refuzat ani de-a rîndul să adopte
noua ortografie, chiar şi acum sînt ziare care nu o folosesc.
E adevărat că GP a avut cea mai mare vizibilitate, dar normal că nu a
fost singurul cu astfel de idei. Totuşi nu aş fi de acord că a fost un
"ratat" aşa cum susţinea A.M. în articol. Poate că ar fi putut deveni
un lingvist foarte bun, dar există deja lingvişti foarte buni şi ei/
ele nu fac nimic pentru a opri deteriorarea limbii române. Era nevoie
de o persoană ca GP, care şi-a folosit statutul de persoană publică
pentru a sprijini folosirea limbii corecte. Ce este straniu e faptul
că el însuşi nu a fost sprijinit de către lingvişti sau filologi în
demersul său, deşi în mod sigur aceştia aveau păreri asemănătoare.
Nicu Buculei
> Nu cred că se poate vorbi de un moft, ci de o reparaţie necesară. Dar
> pe moment este vorba doar de o iniţiativă privată a unui ziar. Poate
> că au auzit ei ceva venind dinspre Academie şi s-au gîndit să iasă în
> faţă ca să apară că ei au iniţiat acţiunea. Cert e că nimeni nu se
> gîndea în 1993 că va apare internetul şi toată lumea va putea să scrie
> vrute şi nevrute în văzul altora. S-a văzut că o limbă complicată de
La explozia presei din '90, toata lumea scria vrute si nevrute in ziare
(si era o super afacere).
> hotărîrea din 1993 a dus la mai multe greşeli de scriere decît dacă s-
> ar fi lăsat limba aşa cum era scrisă înainte. Nu mai zic de faptul că
> toţi putem vedea modul complet aiurea în care e folosită cratima de
> mulţi "scriitori pe internet", ceva în genul miştoului făcut de GP
> cînd îşi intitulase emisiunea "Doar o vorbă săţ-i mai spun", asta cu
> mult timp înainte ca internetul să scoată la iveală perle de acest
> fel. Poate că dacă nu o să mai aibă grija folosirii lui  unii o să
> înveţe să pună corect cratima.
Pe mine cel mai tare ma zgirie scrierea gresita "sânt".
Ionel Mugurel Ciobica
>
> Pe mine cel mai tare ma zgirie scrierea gresita "sânt".
>
Și pe mine. Iar varianta fară diacritice (sant) se citește șanț.
Mugurel
Mihai Croitoru
> La explozia presei din '90, toata lumea scria vrute si nevrute in ziare
> (si era o super afacere).
de oameni în văzul altora, acum sînt 4-500.000 de mii (şi pe viitor
poate chiar milioane) care o fac, internetul e foarte ieftin şi
suportă orice (nu sînt corectori ca la ziare sau cărţi).
> Pe mine cel mai tare ma zgirie scrierea gresita "sânt".
Românească în Bucureşti, deci presupun că se folosea ortografia
oficială, de vreme ce e vorba de o carte pentru copii. În carte se
folosea forma "sânt", ortografia fiind cea cu  la interiorul
cuvintelor. Pe de altă parte se folosea şi apostroful, nu numai
cratima. De exemplu "n'a făcut" şi "nu-i place". Modificarea din 1953
a eliminat şi apostroful, care nu a fost reinstaurat şi el în 1993,
deci pică teoria cu "revenirea limbii la cum a fost înainte de
comunişti". Ideea este că o limbă cu cît e mai simplă (nu simplistă)
din punct de vedere ortografic cu atît va fi învăţată şi practicată
mai uşor şi mai corect.
Mişu Moldovan
[snip]
> Ce este straniu e faptul
> că el însuşi nu a fost sprijinit de către lingvişti sau filologi în
> demersul său, deşi în mod sigur aceştia aveau păreri asemănătoare.
În privinţa asta, da, cam oricine a terminat filologia a înţeles ca
„reforma” din '93 nu era necesară. Din păcate GP a acaparat în folos
personal interesul public pentru problemele limbii române, atâta cât
era. Celebra lege Pruteanu nu a avut sprijinul lingviştilor tocmai
pentru că era mai degrabă naţionalistă şi prea puţin în apărarea
limbii române.
Am citit pe undeva un text în care se povestea o întrunire, organizată
cred de România Literară, pe tema legii Pruteanu şi la care GP a
participat şi chiar a stat până la sfârşit, deşi exista un consens
puternic împotriva sa. Mi-aduc aminte de Pleşu, Liiceanu şi Cazimir
Ionescu că ar fi avut luări de cuvânt memorabile, cu Liiceanu
cerându-şi scuze că l-ar fi vorbit cândva de bine, iar C. Ionescu
concluzionând cu hâtrul „noi apărăm limba română de d-voastră, domnule
Pruteanu!”. Atenţie, asta era acum vreo 10 ani, cu mult înainte ca GP să
ne releve în politică dimensiunea reală a verticalităţii sale morale.
Din păcate nu mai găsesc textul, cred că era pe poezie.ro sau proza.ro ,
dar se pare că nenea Google nu l-a indexat.
--
mişu
Mihai Croitoru
> În privinţa asta, da, cam oricine a terminat filologia a înţeles ca
> "reforma" din '93 nu era necesară. Din păcate GP a acaparat în folos
> personal interesul public pentru problemele limbii române, atâta cât
> era. Celebra lege Pruteanu nu a avut sprijinul lingviştilor tocmai
> pentru că era mai degrabă naţionalistă şi prea puţin în apărarea
> limbii române.
română. Era şi este loc pentru toată lumea în acest domeniu. Nimeni nu
îl împiedică pe un profesor universitar de la filologie sau pe un
academician lingvist să propună spre dezbatere aceste probleme în
ziare sau la TV. Ba chiar poate să o facă acum pe internet, unde nu
depinde de invitaţii la televiziuni sau radiouri. Dar nu s-a băgat
nimeni pentru că ar fi trebuit să accepte şi ridiculizările venite de
la cei care îi tot dau cu "prutenismul" în sus şi în jos.
Legea Pruteanu se referea doar la publicitate, nu era o lege în
apărarea limbii române în general, ci una limitată la domeniul
publicitar. S-a făcut mult prea mult caz pe tema asta şi de cele mai
multe ori cu rea-voinţă vădită. Faptul că legea n-a fost votată a dus
la situaţia de acum unde reclamele sînt pline de cuvinte în engleză,
de parcă nu ar fi făcute pentru publicul român.
> Am citit pe undeva un text în care se povestea o întrunire, organizată
> cred de România Literară, pe tema legii Pruteanu şi la care GP a
> participat şi chiar a stat până la sfârşit, deşi exista un consens
> puternic împotriva sa.
http://www.adevarul.ro/articole/legea-pruteanu-o-pseudo-solutie-pentru-o-pseudo-problema/24776
Se vede clar de-abia acum că GP avea dreptate, iar ceilalţi se
înşelau. Cristian Tudor Popescu spunea că : "...nu e nici un pericol
pentru limba romana, ca in nici un caz cuvintele englezesti nu
afecteaza limba romana." Dar culmea e atinsă de amestecul de
imbecilism şi servilism propriu lui Mihai Răzvan Ungureanu care
zicea : "Aceasta lege nu reprezinta altceva decat o imixtiune brutala
a Statului in economia privata, deregland actul de publicitate, care
este pana la urma un act de comunicare. Nu limba romana califica
valoarea unei reclame, valoarea ei este reprezentata de efectul pe
care il are in piata. "
La momentul respectiv (2002) internetul nu era foarte dezvoltat în
România din cauza costurilor mari. Dar GP folosea internetul, în timp
ce este evident că interlocutorii săi nu o făceau, de aici sentimentul
lor că lucrurile nu sînt deloc grave. Acum cred că e clar şi pentru
CTP că în fapt cuvintele englezeşti afectează limba română. Dar nu
sînt aşa sigur că MRU a ajuns la a înţelege faptul că fără intervenţia
statului în anumite probleme, firmele private în goana lor după profit
o iau razna şi din cauza asta au de suferit consumatorii (vezi
situaţia cu monopolurile).
Cristian Secară
> Legea Pruteanu se referea doar la publicitate, nu era o lege în
> apărarea limbii române în general, ci una limitată la domeniul
> publicitar. S-a făcut mult prea mult caz pe tema asta şi de cele mai
> multe ori cu rea-voinţă vădită. Faptul că legea n-a fost votată a dus
> la situaţia de acum unde reclamele sînt pline de cuvinte în engleză,
> de parcă nu ar fi făcute pentru publicul român.
Din ce țin eu minte argumentat (defectuos, neconvingător) chiar de GP
odată la televizor, legea aceea presupunea ca afișele publice să fie
obligatoriu *și* traduse, nu doar traduse și atât. N-aș ști acum să zic
dacă el viza limba engleză sau limba maghiară ... dar chiar și-așa, nu
consider că ar fi fost un lucru rău, deși posibil ridicol pe alocuri
(nu am în cap exemple acum).
Mișu Moldovan
> > În privinţa asta, da, cam oricine a terminat filologia a înţeles ca
> > "reforma" din '93 nu era necesară. Din păcate GP a acaparat în folos
> > personal interesul public pentru problemele limbii române, atâta cât
> > era. Celebra lege Pruteanu nu a avut sprijinul lingviştilor tocmai
> > pentru că era mai degrabă naţionalistă şi prea puţin în apărarea
> > limbii române.
>
> George Pruteanu nu avea cum să acapareze interesul pentru limba
> română. Era şi este loc pentru toată lumea în acest domeniu.
Io am citit altceva altundeva, dar e îndeajuns pentru a ilustra ce
voiam să spun cu acapararea în folos personal a interesului public
pentru problemele limbii române. Mă rezum la vorbele lui Octavian Paler:
„Legea nu e utila scopului pe care ea declara ca il urmareste, ci exact
scopului contrar. Descrierea cea mai politicoasa pe care as putea-o
folosi este aceea de "diversiune" - Legea dlui Pruteanu arunca in
deriziune o problema grava. Fac parte dintre cei care considera ca
limba romana este azi intr-o mare suferinta si in mare pericol, or, dl
Pruteanu a reusit sa arunce aceasta chestiune in zona umorului si a
bascaliei.”
Este ceea ce am simțit și atunci. Mulțumesc frumos pentru articol, îmi
aduce aminte de cum a început toată „misiunea” asta...
--
mișu
Alexandru Szasz
peste 15 ani să se asimileze schimbările de genul ăsta. Şi cei peste
care şcoala a trecut cu 15 ani în urmă nu prea îmbrăţişează
schimbările. Rămâne doar celor tineri.
--
Alexandru Szasz
Mihai Croitoru
> Din ce țin eu minte argumentat (defectuos, neconvingător) chiar de GP
> odată la televizor, legea aceea presupunea ca afișele publice să fie
> obligatoriu *și* traduse, nu doar traduse și atât. N-aș ști acum să zic
> dacă el viza limba engleză sau limba maghiară ... dar chiar și-așa, nu
> consider că ar fi fost un lucru rău, deși posibil ridicol pe alocuri
> (nu am în cap exemple acum).
avea legătură cu maghiara, la vremea respectivă GP era la ţărănişti,
nu la PRM. În mod sigur GP se referea la engleză în principal, dar s-
ar fi referit şi la franceză dacă ea ar fi fost folosită în
sloganurile publicitare. Pe sit e un interviu luat lui GP de către doi
publicitari, în care el detaliază conţinutul legii.
http://pruteanu.ro/5legea/506-AdMaker-intv.htm
Mă uitam ieri seară pe una din Antene şi am văzut un promo la News FM,
postul de ştiri voiculescian. Sloganul din promo suna aşa: "News FM,
the breaking news radio!". Nu se poate să nu-i dai dreptate lui GP cu
legea lui cînd vezi chestii din astea. Postul de radio News FM este al
unei companii româneşti, nu străine şi este în limba română, nu în
engleză. Ce rost avea sloganul în engleză? Vrea să-i atragă pe
americanii/englezii din Bucureşti şi să-i facă să asculte radioul?
Chiar dacă să zicem aceştia ar da pe frecvenţa radioului nu ar putea
să-l asculte, din moment ce el este în română. E o mostră de
"ţopîrlanism", cum zicea GP. De fapt în România cam tot ce e legat de
ştiri (chiar şi pe internet) are acum legat cuvîntul "news", ceea ce e
ridicol.
Cred că legea lui GP ar fi domolit acest avînt al publicitarilor de a
folosi engleza şi poate că ar fi fost mai bine pentru ei. Publicitarii
se folosesc de engleză (care sună melodios, dar nu e cunoscută de
majoritatea populaţiei) pentru a-şi masca neputinţa de a face
sloganuri în română, care ar fi înţelese de toţi. Cele mai incitante/
amuzante sloganuri sînt cele în română, de exemplu toată lumea
cunoaşte celebrul slogan "prietenii ştiu de ce". Dar probabil că
publicitarilor le e lene să inventeze sloganuri isteţe în română sau
nu au creativitatea necesară, aşa că recurg la engleză care sună bine
şi permite folosirea unui conţinut banal, ce nu necesită un efort
intelectual prea mare.
Mihai Croitoru
> Io am citit altceva altundeva, dar e îndeajuns pentru a ilustra ce
> voiam să spun cu acapararea în folos personal a interesului public
> pentru problemele limbii române. Mă rezum la vorbele lui Octavian Paler:
>
> „Legea nu e utila scopului pe care ea declara ca il urmareste, ci exact
> scopului contrar. Descrierea cea mai politicoasa pe care as putea-o
> folosi este aceea de "diversiune" - Legea dlui Pruteanu arunca in
> deriziune o problema grava. Fac parte dintre cei care considera ca
> limba romana este azi intr-o mare suferinta si in mare pericol, or, dl
> Pruteanu a reusit sa arunce aceasta chestiune in zona umorului si a
> bascaliei.”
în articolul din Adevărul este una clară. GP a încercat să facă ceva
în sprijinul limbii române, în timp ce restul au adoptat atitudinea
mioritică de a sta cu mîinile în sîn la apropierea unui pericol.
Nicolae Manolescu e redactor-şef la România Literară de o groază de
vreme, dar nu a avut nici o iniţiativă în sprijinul limbii române sau
a culturii române în general, deşi a fost şi parlamentar. Cristian
Tudor Popescu a condus Adevărul şi Gîndul dar nu a lansat nici măcar o
campanie de presă în sprijinul limbii române. Gabriel Liiceanu a stat
închis la editura lui şi la GDS iar de cîte ori a ieşit pe posturile
de televiziune a venit în apărarea unor politicieni, nu a limbii
române, de pe urma căreia îşi cîştigă salariul de proprietar de
editură. Octavian Paler a fost mai tot timpul după 1990 ziarist de
presă (chiar director onorific la România Liberă) sau de televiziune
dar nu s-a folosit de posibilităţile mari pe care le avea la
dispoziţie pentru a veni în sprijinul limbii române.
Deci toţi aceia care l-au criticat pe GP nu au demonstrat că ei ar fi
fost în stare de ceva mai bun. Ei nu au oferit o alternativă la ce
făcea GP, s-au rezumat fie să nege fenomenul de deteriorare a limbii,
fie să-l recunoască, dar să spună că nu trebuie procedat ca GP.
Absolut toţi cei de mai sus au avut mai multă putere ca GP şi în plus
un prestigiu mai mare în ochii populaţiei culte (GP era mai popular în
rîndul oamenilor fără mari pretenţii culturale). Cu toate astea nici
unul din ei nu a făcut nimic, dar s-au întrecut în a-l critica pe GP.
Acum că GP nu mai este, vor face ceva CTP, GL, NM ? Vor demonstra ei
cum trebuia procedat? Va apare vreun filolog/lingvist renumit care să
capteze atenţia populaţiei şi să reziste la ridiculizările permanente
venite de la "intelectuali", presă şi forumiştii de pe internet? Nu
cred. Pierderea lui GP va duce la dispariţia preocupării pentru limba
română vorbită de marea masă a populaţiei, pentru că nu se va găsi
nimeni care să-i ia locul lui GP sau să vină cu un proiect mai bun de
sprijinire a folosirii limbii române corecte.
Cristian Secară
> Diferenţa dintre GP şi participanţii la discuţia de care se vorbeşte
> în articolul din Adevărul este una clară. GP a încercat să facă ceva
> în sprijinul limbii române, în timp ce restul au adoptat atitudinea
> mioritică de a sta cu mîinile în sîn la apropierea unui pericol. [...]
Îți dau dreptate la partea cu statul cu mâinile în sân, mai ales că am
apelat mai demult la Nicolae Manolescu pentru susținerea demersului meu
cu codările de caractere (latura „academică” cu ș și ț), a dat curs
solicitării mele, dar așa, lipsit de vigoare, susținere fără implicare.
Din păcate însă același sentiment de blegeală l-am avut și când am stat
de vorbă cu George Pruteanu pe problema legislației cu codările de
caractere (latura „pragmatică” cu ș și ț), deci din punctul meu de
vedere ce spui este doar parțial adevărat.
> Acum că GP nu mai este, vor face ceva CTP, GL, NM ? Vor demonstra ei
> cum trebuia procedat? Va apare vreun filolog/lingvist renumit care să
> capteze atenţia populaţiei şi să reziste la ridiculizările permanente
> venite de la "intelectuali", presă şi forumiştii de pe internet? Nu
> cred. Pierderea lui GP va duce la dispariţia preocupării pentru limba
> română vorbită de marea masă a populaţiei, pentru că nu se va găsi
> nimeni care să-i ia locul lui GP sau să vină cu un proiect mai bun de
> sprijinire a folosirii limbii române corecte.
Vezi, eu asta consider că lipsește: un lider, sau măcar o revigorare
aparentă, în ochii publicului, a unei entități serioase precum Academia
Română.
Ori toată discuția de aici a plecat de la propunerea de sărbătorire a
zilei limbii române. Deocamdată sunt convins că nu ar avea niciun efect
real, și în niciun caz cu poza lui George Pruteanu pe post de bau-bau.
O zi sau două pe an nu pot combate tendința de bombardare cu breaking
newsuri și limbaj de chat în locuri ne-chat. Poate mă-nșel, dar eu
despre _asta_ am vorbit.
Alexandru Szasz
> Îți dau dreptate la partea cu statul cu mâinile în sân, mai ales că am
> apelat mai demult la Nicolae Manolescu pentru susținerea demersului meu
> cu codările de caractere (latura „academică" cu ș și ț), a dat curs
> solicitării mele, dar așa, lipsit de vigoare, susținere fără implicare.
> Din păcate însă același sentiment de blegeală l-am avut și când am stat
> de vorbă cu George Pruteanu pe problema legislației cu codările de
> caractere (latura „pragmatică" cu ș și ț), deci din punctul meu de
> vedere ce spui este doar parțial adevărat.
>
Acum eu n-aș cere de la niște moșuleți să înțeleagă importanța
informaticii. În domeniul ăsta trebuie să intervină generația x.
--
Alexandru Szasz
Mişu Moldovan
> > Io am citit altceva altundeva, dar e îndeajuns pentru a ilustra ce
> > voiam să spun cu acapararea în folos personal a interesului public
> > pentru problemele limbii române. Mă rezum la vorbele lui Octavian
> > Paler:
> >
> > „Legea nu e utila scopului pe care ea declara ca il urmareste, ci
> > exact scopului contrar. Descrierea cea mai politicoasa pe care as
> > putea-o folosi este aceea de "diversiune" - Legea dlui Pruteanu
> > arunca in deriziune o problema grava. Fac parte dintre cei care
> > considera ca limba romana este azi intr-o mare suferinta si in mare
> > pericol, or, dl Pruteanu a reusit sa arunce aceasta chestiune in
> > zona umorului si a bascaliei.”
>
> Diferenţa dintre GP şi participanţii la discuţia de care se vorbeşte
> în articolul din Adevărul este una clară. GP a încercat să facă ceva
> în sprijinul limbii române, în timp ce restul au adoptat atitudinea
> mioritică de a sta cu mîinile în sîn la apropierea unui pericol.
Mai rău îl văd pe cel ce a direcţionat interesul public ce exista
pentru această problemă în „zona umorului şi a băşcăliei”, aruncând „în
deriziune o problemă gravă”. GP nici măcar nu cred că a făcut din
greşeală şi inconştient acest mare rău, era pur şi simplu înfometat de
capital politic.
Şi uite aşa, toată lumea glumea pe tema „câine fierbinte” în loc să-şi
pună serios problema prezervării limbii române (ceea ce nu înseamnă
îngheţare la un anumit moment evolutiv ori contracarare a tuturor
influenţelor din engleză).
--
mişu
Mihai Croitoru
> Vezi, eu asta consider că lipsește: un lider, sau măcar o revigorare
> aparentă, în ochii publicului, a unei entități serioase precum Academia
> Română.
> Ori toată discuția de aici a plecat de la propunerea de sărbătorire a
> zilei limbii române. Deocamdată sunt convins că nu ar avea niciun efect
> real, și în niciun caz cu poza lui George Pruteanu pe post de bau-bau.
> O zi sau două pe an nu pot combate tendința de bombardare cu breaking
> newsuri și limbaj de chat în locuri ne-chat. Poate mă-nșel, dar eu
> despre _asta_ am vorbit.
venită din mai multe părţi: populaţia obişnuită, profesorii de română
din şcoli/universităţi, lingviştii, scriitorii şi criticii literari,
traducătorii, ziariştii. Evident că nu o să participe toţi din
segmentele pomenite mai sus, dar e de ajuns doar de cîţiva care să
vrea să participe pentru a porni iniţiativa.
E foarte ciudat faptul că în momentul de faţă nu există o emisiune
dedicată limbii române pe nici un post de televiziune. Părerea mea e
că s-ar putea discuta multe lucruri interesante şi emisiunea ar avea
audienţă. Dar de exemplu TVR Cultural, post plătit din banii
contribuabililor preferă să transmită filme şi seriale proaste sau
documentare despre război (ce legătură au războaiele cu cultura?). S-
ar putea face pe TVRC o emisiune de 2 ore pe săptămînă despre limba
română şi tot ar fi ceva. Ca să nu mai vorbesc că s-ar putea face şi o
emisiune de 5 minute difuzată zilnic, pe modelul celei a lui GP sau a
celei a lui Bernard Cerquiglini de pe TV5 ( http://www.tv5.org/TV5Site/lf/merci_professeur.php
).
Ideea de a face o zi a limbii române nu e foarte eficientă, mai
degrabă fiecare din cei interesaţi de promovarea folosirii limbii
române ar trebui să aducă o contribuţie cît de mică la efortul
colectiv (şi concertat dacă se poate). Asta înseamnă scrierea corectă
(inclusiv cu diacritice) pe situri/forumuri/bloguri, traducerea unor
materiale din limbi străine (articole, softuri, etc.), contribuţii la
Dexonline, contribuţii la Wikipedia în română, etc.
Alexandru Szasz
>
> On 8 Apr, 10:32, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> > Vezi, eu asta consider că lipsește: un lider, sau măcar o revigorare
> > aparentă, în ochii publicului, a unei entități serioase precum Academia
> > Română.
> > Ori toată discuția de aici a plecat de la propunerea de sărbătorire a
> > zilei limbii române. Deocamdată sunt convins că nu ar avea niciun efect
> > real, și în niciun caz cu poza lui George Pruteanu pe post de bau-bau.
> > O zi sau două pe an nu pot combate tendința de bombardare cu breaking
> > newsuri și limbaj de chat în locuri ne-chat. Poate mă-nșel, dar eu
> > despre _asta_ am vorbit.
>
> Nu cred că e nevoie de un lider, mai degrabă de o mişcare concertată
> venită din mai multe părţi: populaţia obişnuită, profesorii de română
> din şcoli/universităţi, lingviştii, scriitorii şi criticii literari,
> traducătorii, ziariştii. Evident că nu o să participe toţi din
> segmentele pomenite mai sus, dar e de ajuns doar de cîţiva care să
> vrea să participe pentru a porni iniţiativa.
>
Cred ca ar trebui să avem 365 de zile pe an în care să se scrie
corect, nu doar două zile și din punctul ăsta de vedere, sărbătorirea
asta nu-mi mai pare interesantă.
Nu așteptați inițative de la oameni care au problemele lor acasă,
lipsuri materiale, că nu or uita ei de ele pentru a scrie corect sau
pentru a protesta împotriva scrisului incorect.
Oamenii cu probleme sunt tinerii până în 30 de ani care au invadat
televiziunile, ziarele și scriu fără diacritice pentru că nu le spune
nimeni cum să scrie cu, pentru că programele nu permit asta (vezi
anticele programe în dos de la poștă de ex.). M-am gândit mult cum aș
putea să readuc oamenii ăștia pe calea cea dreaptă și concluzia este
că ar fi mult mai eficientă o campanie în care să fac oamenii să scrie
cu diacritice pentru a câștiga premii decât o campanie în care să aduc
la cunoștință oamenilor că ar trebui să scrie corect. Ăsta este
rezultatul nivelului de trai la care se află majoritatea românilor.
Cei care sunt totuși pe la televiziuni și scriu fără diacritice pentru
că e mai simplu așa (mai ales cei de la sport de la protv) sunt
inconștienți care fug după bani și ei, așa că n-au valori morale cum
ar fi respectul pentru limbă.
Ca să dai ceva înapoi comunității, trebuie întâi să ai tu ceva în
plus. Sunt puțini români care au ceva în plus.
--
Alexandru Szasz
Mihai Croitoru
> Mai rău îl văd pe cel ce a direcţionat interesul public ce exista
> pentru această problemă în "zona umorului şi a băşcăliei", aruncând "în
> deriziune o problemă gravă". GP nici măcar nu cred că a făcut din
> greşeală şi inconştient acest mare rău, era pur şi simplu înfometat de
> capital politic.
pentru limba română şi de faptul că el credea că este neapărat nevoie
de o lege pentru a împiedica distrugerea limbii. Iar cum legile sînt
făcute de politicieni s-a gîndit că dacă intră într-un partid are mai
multe şanse ca legea să fie adoptată decît dacă ar fi rămas ziarist. A
intrat în parlament ca senator al PNŢ-CD pentru că ţărăniştii i-au
promis că-i sprijină legea. Ţărăniştii nu s-au ţinut de cuvînt (cum nu
s-au ţinut nici de cuvîntul dat alegătorilor), aşa că GP s-a dus la
PDSR (actualul PSD) pentru că şi aceştia i-au promis sprijin pentru
legea lui. Culmea e că PSD-ul ajuns la guvernare în 2000 l-a sprijinit
pe GP destul de mult, dar numai pînă la un punct, cel decisiv, cînd
probabil că au cedat la presiunile sponsorilor partidului (firmele
private ce nu doreau adoptarea legii). Legea a fost adoptată, dar fără
articolele ce conţineau sancţiunile, deci nimănui nu i-a păsat de ea.
Aşa că GP a plecat şi din PSD şi a devenit senator independent după
care s-a dus la PRM, dar nu a mai reuşit să intre în parlament.
Traseismul politic al lui GP nu a fost determinat de dorinţa de a se
îmbogăţi sau de a deveni ministru al culturii, ci de dorinţa lui de a
fi adoptată o lege de apărare a limbii române. Deci el nu a fost un
politician adevărat, ci de un om cu o "misiune" în sprijinul limbii
române. Nu a cerut să facă parte din AGA sau CA (chestii bănoase la
care au participat politicienii "adevăraţi"), nu a vrut post de
ministru sau de secretar de stat, deci mai degrabă se poate spune că
nu a fost un politician tipic. Un politician "adevărat" ar fi cerut
lucrurile astea şi ar fi tăcut din gură cînd legea propusă de el nu a
fost adoptată în forma dorită. Dacă ar fi făcut asta GP ar fi intrat
în parlament şi în 2004 cu PSD-ul.
În nici un caz nu se poate spune că GP era înfometat după capital
politic, ar fi un mare neadevăr. Poate că era înfometat după capital
personal, pentru că îi plăcea să apară la televiziune, dar de cîte ori
apărea vorbea în sprijinul limbii române, nu se preamărea pe el. A se
compara cu Vadim care tot timpul se premăreşte pe el, dar în calitate
de fost scriitor şi de politician naţionalist nu a făcut nimic pentru
limba română. Poate că de aceea Vadim l-a adus în partid pe GP, pentru
că acesta se ocupa de o temă complet ignorată de PRM, dar importantă
pentru mesajul electoral al partidului.
>
> Şi uite aşa, toată lumea glumea pe tema "câine fierbinte" în loc să-şi
> pună serios problema prezervării limbii române (ceea ce nu înseamnă
> îngheţare la un anumit moment evolutiv ori contracarare a tuturor
> influenţelor din engleză).
a duce în derizoriu efortul lui GP. Presa are o relaţie de simbioză cu
publicitarii, toată lumea ştie că publicaţiile scrise nu trăiesc din
vînzări la chioşcuri şi abonamente, ci din publicitate. Iar
televiziunile şi radiourile depind complet de publicitate. Deci a fost
un complot al presei contra lui GP, complot pus la punct de
publicitari. E intersant că publicitarii s-au răzbunat pe GP şi după
ce a murit, asta ca să fie clar cît de mult l-au urît. În articolul
scris de Cristian Tudor Popescu după moartea lui GP au fost introduse
în mod intenţionat publicităţi absolut jignitoare pentru memoria lui
GP. Mă refer la faptul că grupul de litere "ca" a fost înlocuit cu un
"K" roşu, ceea ce făcea ca articolul să apară scris în limbaj de IRC,
adică în loc de "care" să apară "Kre". Manevra a fost atît de evident
rău intenţionată încît CTP a completat ulterior la sfîrşitul
articolului: "Prezint scuze tuturor cititorilor textului meu despre
George Pruteanu pentru imbecilitatea k-urilor introduse fără acordul
meu în text, de domnii de la publicitate. A doua oară când se va mai
întâmpla aşa ceva va fi ultima, pentru că voi părăsi ziarul Gândul".
Afrontul publicitarilor a fost reparat relativ repede, dar aşa cum se
spune, gestul contează, şi acesta a fost unul extrem de josnic. Un
forumist de pe CG a surprins momentul:
http://forum.computergames.ro/7-generalitati/361693-s-stins-george-pruteanu/page-5.html
Indiferent de ce greşeli a făcut ca om sau politician George Pruteanu
va rămîne ca un apărător al limbii române într-o perioadă în care
limba a avut foarte mult de suferit din cauza neimplicării
specialiştilor şi oamenilor de cultură, care au preferat să stea
deoparte sau chiar să dea girul unor evoluţii anormale petrecute în
limbajul scris sau vorbit.
Misiunea de apărare şi promovare a limbii române nu e a lui George
Pruteanu, el doar s-a implicat ca persoană publică, misiunea e a
tuturor celor interesaţi de soarta limbii pe care o folosesc.
Mişu Moldovan
> > Mai rău îl văd pe cel ce a direcţionat interesul public ce exista
> > pentru această problemă în "zona umorului şi a băşcăliei", aruncând
> > "în deriziune o problemă gravă". GP nici măcar nu cred că a făcut
> > din greşeală şi inconştient acest mare rău, era pur şi simplu
> > înfometat de capital politic.
>
> Implicarea lui GP în politică a fost determinată de interesul său
> pentru limba română şi de faptul că el credea că este neapărat nevoie
Cred că am ajuns la un punct mort. L-am urmărit pe GP de când a ajuns
la TVR1 cu emisiunea şi nu sunt de acord cu tot ce zici tu, dar nici
nu o să mă strofoc să te mai contrazic. Asta pentru că ştiu mai multe
decât pot spune aici, mai ales despre un om care a dat colţul. Pentru
mine rămâne un escroc, cam în tot ceea ce a făcut, pentru tine un
cavaler al limbii române. A fost o figură controversată, asta e...
--
mişu
Mihai Croitoru
> Cred că am ajuns la un punct mort. L-am urmărit pe GP de când a ajuns
> la TVR1 cu emisiunea şi nu sunt de acord cu tot ce zici tu, dar nici
> nu o să mă strofoc să te mai contrazic. Asta pentru că ştiu mai multe
> decât pot spune aici, mai ales despre un om care a dat colţul. Pentru
> mine rămâne un escroc, cam în tot ceea ce a făcut, pentru tine un
> cavaler al limbii române. A fost o figură controversată, asta e...
limba română cu armele pe care le-a crezut cele mai bune, în timp ce
generalii au dat bir cu fugiţii sau s-a aliat cu inamicul. Se poate
spune şi că s-a jertfit pentru limba română, pentru că este evident
faptul că tot stresul acumulat în atîţia ani de neîmpliniri pe frontul
apărării limbii române şi-au spus cuvîntul. Sigur că a fost şi un mare
fumător şi asta a contribuit la moartea lui, dar soldaţii fumează nu-i
aşa? Poate pentru că li se pare mai important obiectivul de îndeplinit
şi nu le pasă de propria sănătate.
Nimeni nu-i poate lua locul lui George Pruteanu din istoria culturală
de după 1990. A fost poate cavaler dar şi clovn, profesor dar şi
politician, oricum a făcut ceva în sprijinul limbii române. Acum
rămîne de văzut dacă se poate face mai mult decît a făcut el. Poate că
asta e misiunea care trebuie îndeplinită.
sorin.paliga
> Îți dau dreptate la partea cu statul cu mâinile în sân, mai ales că am
> apelat mai demult la Nicolae Manolescu pentru susținerea demersului meu
> cu codările de caractere (latura „academică” cu ș și ț), a dat curs
> solicitării mele, dar așa, lipsit de vigoare, susținere fără implicare.
> Din păcate însă același sentiment de blegeală l-am avut și când am stat
> de vorbă cu George Pruteanu pe problema legislației cu codările de
> caractere (latura „pragmatică” cu ș și ț), deci din punctul meu de
> vedere ce spui este doar parțial adevărat.
gîndești prea mult și original.
Sergiu Bivol
ale unui om plecat dintre noi, mai ales atunci cînd știm cu toții că
lucrul pentru care s-a zbătut toată viața a fost limba română. Dacă
vom continua polemicile pe teme politice chiar și aici, în grupul
Diacritice, înseamnă că nu am înțeles nimic în plus față de ceilalți,
că nu sîntem cu nimic mai buni ca ei.
Schimbîndu-ne - schimbăm lumea. Să începem de la noi înșine și
ceilalți vor urma exemplul nostru pentru că am avut tăria să ne
ridicăm și să mergem împotriva inculturii. Pentru a dedica fiecare zi
limbii române este destul să o vorbim și să o scriem corect, în orice
circumstanțe.
Vreau să cred că, vreodată, un român ne va mulțumi în sinea lui pentru
ce facem... Dar mă îngrozește gîndul că oameni de nimic, ce urmăresc
doar audiențe record, ne-or găsi și nouă cusururi politice.
Cristian Secară
> Este un mare păcat că am ajuns să vorbim despre convingerile politice
> ale unui om plecat dintre noi, mai ales atunci cînd știm cu toții că
> lucrul pentru care s-a zbătut toată viața a fost limba română.
Sigur, încă de la naștere se gândea la binele limbii române ...
Nu crezi că e cam aiurea să se încerce formarea unui curent de opinie
pro-limba română [corectă] pe o listă care oricum în linii mari pe
segmentul vizat este susținută nativ de membri pro-limba română
[corectă] ?
Parcă era ceva cu calul și cu ovăzul.
Mişu Moldovan
>
> On Fri, 11 Apr 2008 01:29:31 -0700 (PDT), Sergiu Bivol wrote:
>
> > Este un mare păcat că am ajuns să vorbim despre convingerile
> > politice ale unui om plecat dintre noi, mai ales atunci cînd știm
> > cu toții că lucrul pentru care s-a zbătut toată viața a fost limba
> > română.
>
> Sigur, încă de la naștere se gândea la binele limbii române ...
Ca o ironie, e chiar foarte posibil să se fi întâmplat ceva de genul
ăsta la naşterea lui... Adică numele lui de familie ar fi trebuit
să fie Solomonovici, după tatăl lui, doctorul evreu Paul Solomonovici
din Huşi şi nu ştiu dacă nu cumva chiar la naştere i-au pus numele
Pruteanu, după mamă. Dar e posibil să-şi fi schimbat el numele mai
târziu, asta îmi pare mai credibil şi în ton cu restul clovneriilor
sale.
--
mişu
Mihai Croitoru
> Ca o ironie, e chiar foarte posibil să se fi întâmplat ceva de genul
> ăsta la naşterea lui... Adică numele lui de familie ar fi trebuit
> să fie Solomonovici, după tatăl lui, doctorul evreu Paul Solomonovici
> din Huşi şi nu ştiu dacă nu cumva chiar la naştere i-au pus numele
> Pruteanu, după mamă. Dar e posibil să-şi fi schimbat el numele mai
> târziu, asta îmi pare mai credibil şi în ton cu restul clovneriilor
> sale.
de GP că era "minoritar". Ce importanţă are asta? Îşi pune cineva
problema în USA că X sau Y (programator, afacerist, lingvist, artist,
etc.) este născut în Europa, India sau China sau că are nu ştiu ce
origin etnică ? Nici vorbă, acolo lumea e mai destupată la minte şi ia
în calcul realizările omului repectiv.
Culmea e că printre cei mai mari lingvişti sau folclorişti români sînt
destui care nu sînt de origine română sau doar pe jumătate de origine
română (Bogdan Petriceicu Haşdeu, Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Moses
Gaster, Lazăr Şăineanu, etc.).
George Pruteanu s-a zbătut pentru limba română, iar acum nu se mai
găseşte nimeni care s-o facă. El era minoritar doar în sensul că
aparţinea minorităţii interesate de soarta limbii române, probabil la
fel ca mulţi de pe acestă listă, care sînt deci şi ei minoritari în
raport cu restul populaţiei, care e complet dezinteresată de acest
subiect.
Mişu Moldovan
> > Ca o ironie, e chiar foarte posibil să se fi întâmplat ceva de genul
> > ăsta la naşterea lui... Adică numele lui de familie ar fi trebuit
> > să fie Solomonovici, după tatăl lui, doctorul evreu Paul
> > Solomonovici din Huşi şi nu ştiu dacă nu cumva chiar la naştere
> > i-au pus numele Pruteanu, după mamă. Dar e posibil să-şi fi
> > schimbat el numele mai târziu, asta îmi pare mai credibil şi în ton
> > cu restul clovneriilor sale.
>
> Ăsta e un atac de genul celui al lui Alina Mungiu, care şi ea a spus
> de GP că era "minoritar".
Îmi pare rău că l-ai luat ca pe un atac, era un fapt adevărat şi o
posibilă ironie de situatie chestia cu numele. Acolo unde nu am ştiut
sigur, am pus „e posibil”, „îmi pare mai credibil”. Dacă aş vrea să-l
atac pe răposatul GP ca om, aş avea chestii muuuult mai grele.
Între timp am aflat că el şi-a schimbat numele, prin Iaşi era cunoscut
într-un timp ca Gică Solomonovici.
--
mişu
Alexandru Szasz
>
> On 11 Apr, 14:10, Mişu Moldovan <du...@gnome.ro> wrote:
> > Ca o ironie, e chiar foarte posibil să se fi întâmplat ceva de genul
> > ăsta la naşterea lui... Adică numele lui de familie ar fi trebuit
> > să fie Solomonovici, după tatăl lui, doctorul evreu Paul Solomonovici
> > din Huşi şi nu ştiu dacă nu cumva chiar la naştere i-au pus numele
> > Pruteanu, după mamă. Dar e posibil să-şi fi schimbat el numele mai
> > târziu, asta îmi pare mai credibil şi în ton cu restul clovneriilor
> > sale.
>
> Ăsta e un atac de genul celui al lui Alina Mungiu, care şi ea a spus
> de GP că era "minoritar". Ce importanţă are asta? Îşi pune cineva
> problema în USA că X sau Y (programator, afacerist, lingvist, artist,
> etc.) este născut în Europa, India sau China sau că are nu ştiu ce
> origin etnică ? Nici vorbă, acolo lumea e mai destupată la minte şi ia
> în calcul realizările omului repectiv.
>
E bun cuvântul „destupat" referitor la americani, dar într-un sens peiorativ.
Nu putem compara naționalitatea statelor vechi europene cu a unui stat
federativ care a luat naștere prin venirea unor oameni în căutare de
bani, spre deosebire de popoarele vechi europene care și-au apărat
pământul și obiceiurile în lipsă de bani.
N-are numele legătură cu caracterul, numele meu de familie „szasz"
este varianta lui „sas" (german) în ungurește. Așa spuneau ungurii
nemților de pe aici, deci e un substantiv înainte de a fi un nume. Mai
lipsește să mă facă cineva mai puțin român din cauza asta.
--
Alexandru Szasz
Mihai Croitoru
> Îmi pare rău că l-ai luat ca pe un atac, era un fapt adevărat şi o
> posibilă ironie de situatie chestia cu numele. Acolo unde nu am ştiut
> sigur, am pus "e posibil", "îmi pare mai credibil". Dacă aş vrea să-l
> atac pe răposatul GP ca om, aş avea chestii muuuult mai grele.
româna, cînd el era pe jumătate evreu"? Numărul celor cu contribuţii
la limba română care au avut o origine etnică mai "amestecată" este
mare şi tocmai de aceea originea etnică este irelevantă în această
situaţie. Şi în cazul lui Mihai Eminescu sînt diverse teorii privind
originea lui etnică, e o întreagă discuţie în monografia lui G.
Călinescu. Caragiale era de origine greacă, Slavici era pe jumătate
sîrb. Mai spre zilele noastre Nichita Stănescu era pe jumătate rus
dinspre mamă, Nicolae Breban e pe jumătate neamţ (tot dinspre mamă),
Mircea Cărtărescu are origini bulgare tot dinspre mamă (pomenite de el
în romanul "Orbitor"), etc. Cei care le citesc cărţile cu plăcere şi
admiră modul în care aceşti scriitori au folosit limba română nu îşi
pun probleme despre originea lor etnică, tocmai pentru că aceşti
oameni prin contribuţia lor la limba română se ridică deasupra
românilor obişnuiţi.
Eu sînt tare curios dacă vreo persoană de origine română sau nu va
relua ceea ce a făcut George Pruteanu, adică promovarea folosirii
limbii române corecte. Cei de la Institutul de Lingvistică nu par
interesaţi, politicienii nici atît, profesorii au grjile lor cotidiene
legate de salariile mici, iar majoritatea populaţiei (foarte) tinere s-
a anglicizat, ircizat, mesengerizat, esemesizat şi manelizat. CNA-ul
se bate pe umăr că numărul greşelilor de limbă de la TV a scăzut, dar
nimeni nu se uită şi înspre internet, unde numărul greşelilor e în
continuă creştere.
Mihai Croitoru
> E bun cuvântul „destupat" referitor la americani, dar într-un sens peiorativ.
> Nu putem compara naționalitatea statelor vechi europene cu a unui stat
> federativ care a luat naștere prin venirea unor oameni în căutare de
> bani, spre deosebire de popoarele vechi europene care și-au apărat
> pământul și obiceiurile în lipsă de bani.
au născut acolo din părinţi de diferite origini etnice. Dar în USA o
persoană născută acolo este considerată "american", nu i se mai ia în
calcul şi origine etnică, tocmai pentru că că USA e o ţară de
imigranţi. Aşa ar trebui să se facă şi în România, cineva născut aici
ar trebui să fie considerată "român" indiferent de originea sa etnică,
bineînţeles dacă persoana respectivă doreşte asta.
> N-are numele legătură cu caracterul, numele meu de familie „szasz"
> este varianta lui „sas" (german) în ungurește. Așa spuneau ungurii
> nemților de pe aici, deci e un substantiv înainte de a fi un nume. Mai
> lipsește să mă facă cineva mai puțin român din cauza asta.
îţi văd numele de familie, dar nu trebuie să-ţi faci griji din cauza
asta. Cred că ştiu destui de abuzurile făcute în Transilvania în ce
priveşte numele, în sensul că multe din ele au fost maghiarizate
forţat în secolele trecute. Dar cred că asta nu mai contează sau nu ar
mai trebui să conteze acum, ci contribuţiile personale în sprijinul
comunităţii din care se face parte (comunitatea traducătorilor de
softuri în cazul de faţă).
ion iovu
Firul ăsta de discuții devine lung de tot, însă am o întrebare scurtă (oare?), dacă sunt suficiente răspunsuri poate încropim un sondaj.
Am observat că mulți participanți la discuție sunt împotriva deciziilor Academiei Române în ce privește â în interiorul cuvântului și a formei „sunt".
Credeți că ar trebui să ignorăm hotărârile Academiei și să folosim ce credem fiecare că e corect? De exemplu am putea hotărî aici pe Diacritice care sunt regulile și să le folosim aici.
Eu sunt de părere că e necesar un organ central care să hotărască în urma studiilor minuțioase evoluția limbii vorbite și alinierea formelor gramaticale la aceasta în măsura eticului.
Nemții au așa ceva. Și din slaba mea cunoștină nu stă nimeni să pună la îndoială hotărârile. De exemplu Institutul Limbii Germane a instituit o nouă variantă a gramaticii în care se renunță la o tradiție de secole – ß. În foarte puține cazuri se mai folosește. E normal să existe conservatori. Însă lucrurile evoluează. E bine și e rău. Organul e foarte respectat acolo.
Noul DOOM2 a adus multe modificări în română, printre care dintre cele pe care nu le voi îmbrățișa niciodată: forma de plural pentru cireașă – cireși e un exemplu. (Oare în câte colțuri ale țării a fost verificată folosirea acestei forme înainte să devină imperativă introducerea în DOOM)
Însă sunt și vești bune. DEX nu conține „regular, ~ă". În DOOM2 există. Eu traduc „expresie regulară", deci sunt în pas cu vremea.
Haosul se va instaura atunci când fiecare editură va hotărî propriul set de reguli tipografice – â contra î, sunt contra sînt.
Arhitectura clienți-server e mai potrivită decât P2P în cazul ăsta. E logic ca Academia să nu acopere întregul set de doleanțe, pentru că există contradicții.
Onorați cu păreri boieri dumneavoastră.
ion iovu
Am observat că mulți participanți la discuție sunt împotriva deciziilor Academiei Române în ce privește â în interiorul cuvântului și a formei „sunt".
Eu sunt de părere că e necesar un organ central care să hotărască în urma studiilor minuțioase evoluția limbii vorbite și alinierea formelor gramaticale la aceasta în măsura eticului.
Noul DOOM2 a adus multe modificări în română, printre care dintre cele pe care nu le voi îmbrățișa niciodată: forma de plural pentru cireașă – cireși e un exemplu. (Oare în câte colțuri ale țării a fost verificată folosirea acestei forme înainte să devină imperativă introducerea în DOOM)
Însă sunt și vești bune. DEX nu conține „regular, ~ă". În DOOM2 există. Eu traduc „expresie regulară", deci sunt în pas cu vremea.
Ionel Mugurel Ciobica
> Firul ăsta de discuții devine lung de tot, însă am o întrebare scurtă, dacă
> sunt suficiente răspunsuri poate încropim un sondaj.
>
> Credeți că ar trebui să ignorăm hotărârile Academiei și să folosim ce credem
> fiecare că e corect? De exemplu am putea hotărâ aici pe Diacritice care sunt
> regulile și să le folosim aici.
Ai scris „hotărâ“. Este greșit și după regulile pre-93 și după cele
post-93. Se scrie „hotărî“ în ambele reguli. Deci tu cu care reguli te
dai?
Mugurel
saltedlight
> Eu sînt tare curios dacă vreo persoană de origine română sau nu va
> relua ceea ce a făcut George Pruteanu, adică promovarea folosirii
> limbii române corecte. Cei de la Institutul de Lingvistică nu par
> interesaţi, politicienii nici atît, profesorii au grjile lor cotidiene
> legate de salariile mici, iar majoritatea populaţiei (foarte) tinere s-
> a anglicizat, ircizat, mesengerizat, esemesizat şi manelizat. CNA-ul
> se bate pe umăr că numărul greşelilor de limbă de la TV a scăzut, dar
> nimeni nu se uită şi înspre internet, unde numărul greşelilor e în
> continuă creştere.
Poate că nu am eu dreptul să vorbesc despre aceste lucruri, mai ales
pentru că în fapt și de drept sunt un nimeni din toate punctele de
vedere, dar, măcar pentru că sunt român, poate că îmi veți permite să vă
adresez următoarele întrebari și poate că, măcar pentru că sunteți
români (sper că cel puțin pe jumătate), îmi veți și răspunde. Cine ar
trebui să ia apărarea limbii române? Care ar trebui să fie calitățile
acestei persoane? Ce pregătire ar trebui să aibă această persoană pentru
a fi luată în seamă? Vă întreb, ca un român de rând ce sunt, dintre
atâția oameni mari cu pregatirea necesară, care presupun că există,
chiar nu se poate ridica nimeni în apărarea limbii române? Oare chiar nu
exista cineva care să încerce măcar să continue ceea ce a încercat să
facă G. Pruteanu?
sorin.paliga
> politic și ne place să nu fie numită zi cu tentă politică.
>
> Din teritoriu. :)
> iovu
Ei, vai nouă, nu evadați de politic, intrați în el plenar și
plenipotențiar.
ion iovu
De acolo și mesajul cu corectări.
Mă aliniez cât se poate cu regulile actuale ale Academiei Române.
PS;) Ai scris ghilimeaua de închidere greșit. (66 sus)
Corect: 99 jos la deschidere și 99 sus la închidere.
ion iovu
Alexandru Szasz
> A fost o greșeală; uimitor, însă am comis-o de două ori.
> De acolo și mesajul cu corectări.
> Mă aliniez cât se poate cu regulile actuale ale Academiei Române.
>
> PS;) Ai scris ghilimeaua de închidere greșit. (66 sus)
> Corect: 99 jos la deschidere și 99 sus la închidere.
Nu e el de vină, interfaţa Gmail strică ghilimelele 99 de sus, adică
le transformă din 99 în alea englezeşti.
--
Alexandru Szasz
Ionel Mugurel Ciobica
>
> PS;) Ai scris ghilimeaua de închidere greșit. (66 sus)
> Corect: 99 jos la deschidere și 99 sus la închidere.
>
Știu. Așa scriu eu ghilimelele. Ca orice alte perechi de semne de
punctuație, (paranteze rotunde, pătrate, acolade, ghilimele) ele sînt
simetrice față de textul pe care îl cuprind. Simetria poate fi de mai
multe feluri. Un punct de simetrie, sau un plan, sau două plane. În
cazul ghilimelelor cînd microsoft a sesizat că unele țări folosesc
altfel de ghilimele au adăugat ghilimelele de deschidere, lăsînd cele
de închidere la fel cu ale lor. Confuzia asta a rămas și așa a fost votat
de Academie, împreună cu iso8859-16.
Deci „text“ este simetric. Și eu asta folosesc. În cărți vechi veți găsi
ghilimelele simetrice.
Mugurel
Eddy Petrișor
> 2008/4/7 Mihai Croitoru <miha...@gmail.com>:
>> Jurnalul Naţional tocmai a anunţat că a revenit la normele ortografice
>> de dianinte de 1993. Fragment din articolul de azi:
>>
>> "La 14 ani de la schimbarea impusă de Academia Română, Jurnalul
>> Naţional a hotărît să revină la scrierea cu î din i şi forma de
>> indicativ prezent a verbului "a fi", "sînt", la persoanele I singular
>> şi a III-a plural. Demersul nostru este susţinut de lingvişti şi de
>> logică, împotriva regulilor aberante care au dus la scrierea cu î din
>> a şi "sunt". Printre ultimele dorinţe exprimate de George Pruteanu a
>> fost aceea de a se reveni la vechile reguli. Mai bine mai târziu decît
>> niciodată."
>>
>> http://www.jurnalul.ro/articole/121659/noi-scriem-cu-i-din-i
>>
>
> Parcă CNA amendează posturile radio/tv care nu folosesc corect limba
> română. Nu știu ce se stabilește în privința ziarelor și materialului
> scris.
>
> Cam târziu s-au trezit.
>
> Totuși exemplul „a târî" și „eu târâi" este în continuare o dovadă a
> aberației deciziei de a trece la â în interior.
forma corectă e „a târî” / „eu târîi” pentru că este adăugată terminația unui radical care a fost
final sau inițial.
--
Regards,
EddyP
=============================================
"Imagination is more important than knowledge" A.Einstein
Sergiu Bivol
> Academiei Române în ce privește â în interiorul cuvântului și a formei
> „sunt".
> Credeți că ar trebui să ignorăm hotărârile Academiei și să folosim ce credem
> fiecare că e corect? De exemplu am putea hotărâ aici pe Diacritice care sunt
> regulile și să le folosim aici.
schimbări prin care trecea societatea românească la acel moment”. Și
după ce „drama” a trecut, am rămas să suportăm consecințele.
Mama lucrează ca redactor de vreo 15 ani și știe limba română mai bine
decît oricare din noi, dar cînd am pus-o față-n față cu verbul „a
tîrî” scris conform gramaticii Academiei, rezultatul a fost
previzibil:
Cuvîntul: | Varianta mamei:
– a tîrî | a târî („«Î» la sfîrșit e din i, în interior - din a.”)
– tîrîi | târâi (–„Poate «târîi», doar vine de la «a târî»?”. –„Î e
în interior, deci e din a.”)
– neînțeles | neînțeles („Dar «î» e în interiorul cuvîntului...”, mă
mir eu)
Mamei mele i se poate ierta nesiguranța și ezitarea în a-și argumenta
poziția, pentru că ea nu a scris în viața ei cu «î din a», întrucît
toate actele și manualele din Moldova (precizare - Republica Moldova)
se scriu dintotdeauna cu «î din i».
Dar cum pot argumenta „academicienii” complicarea în acest hal a
gramaticii limbii române, altminteri atît de simplă și curată? Și cum
s-ar fi descurcat românul simplu în situația mamei?!
Chiar și tu ai greșit...
Tot din teritoriu, Sergiu.
ion iovu
În data de 16.04.2008, Sergiu Bivol <sergiu...@mail.md> a scris:
Cuvîntul: | Varianta mamei:
– a tîrî | a târî („«Î» la sfîrșit e din i, în interior - din a.")
– tîrîi | târâi (–„Poate «târîi», doar vine de la «a târî»?". –„Î e
în interior, deci e din a.")
– neînțeles | neînțeles („Dar «î» e în interiorul cuvîntului...", mă
mir eu)
DOOM2 nu conține verbul „a târî".
Există „a târâi", accent pe ultima vocală.
târâi (a ~) (pop.) vb., ind.prez 3 târâie, imperf. 3 sg. târâia; conj. prez. 3 să târâie
Derivez și obțin „eu târâi"
Din păcate nu am DEX '98 în varianta tipărită, mă bazez pe dexonline.ro.
Așadar,
TÂRÎ́, târăsc, vb. IV. 1. Tranz. A mişca un lucru (greu) dintr-un loc în altul, trăgându-l pe jos; a trage după sine cu sila un om, un animal. ♢ Expr. A târî barca pe uscat = a trăi greu. ♦ A lua, a purta, a duce cu sine. ♦ Fig. A îndemna, a împinge spre ceva (reprobabil); a antrena. 2. Refl. A merge, a înainta cu greu atingând pământul cu genunchii, cu coatele, cu burta; (despre animale) a înainta prin mişcări specifice, cu trupul lipit de pământ. ♦ A merge încet, a înainta cu greu, abia mişcându-şi picioarele. 3. Refl. (Despre obiecte care atârnă) A atinge pământul cu partea de jos, a se freca de pământ. – Din sl. trĕti
Aici e „eu târăsc". Deci iar pică „a târî/eu târîi".
Din DOOM2:
1. Astfel, se scrie â în interiorul cuvintelor, inclusiv* în forme ale verbelor de conjugarea a IV-a terminate la infinitiv în -î (coborâi, coborâsem, coborând, coborât) și în derivate cu sufixe de la cuvinte terminate în -î (chiorâș, hotărâtor, târâtor).
2. Numele de familie se pot scrie în interior cu â sau î, în funcție de tradiția famiiei, de dorința purtătorilor și de actele de stare civilă, cf. același nume de familie scris Râpeanu și Rîpeanu.
* Spre deosebire de ortografia dinainte de 1953, la care s-a revenit în celelalte situații.
Nota aia e dată păcatului. Care „celelalte situații"? S-a revenit? Când s-a revenit?
În fine, tot ajută la ceva.
Înainte de 1953 se scria „târîtor" și „hotărîtor". Deci și „eu târîi". Deci Eddy scrie ca dinainte de 1953.
Sincer, nu știu ce instituție din Republica Moldova ar putea exprima o hotărâre oficială în acest sens.
O pagină de pe care am aflat despre
1953
8 februarie 1993
22 martie 1993
18 iulie 2005
http://www.digitaldata.ro/feedback.htm
în fond opinii cam părtinitoare și fără pic de rezervă, însă sunt menționate date, titluri de legi, hotărâri – neprețuit.
Dar cum pot argumenta „academicienii" complicarea în acest hal a
gramaticii limbii române, altminteri atît de simplă și curată?
Gramatica a rămas aceeași. A fost modificată doar una dintre normele ortografice. Modificată în sensul de reaplicată, 40 de ani mai târziu.
Și cum
s-ar fi descurcat românul simplu în situația mamei?!
Chiar și tu ai greșit...
Româna e o limbă frumoasă și expresivă. Și asta nu fără prețul complexității. E omenesc să se greșească și respectabil să se greșească mai puțin în viitor.
Grupul de diacritice și opiniile exprimate aici sunt foarte valoroase. Aici sunt dintre cei puțini cărora le pasă.
Totuși, nu e deloc informativ să afli că „99 la sută dintre lingviști erau împotrivă" fără referințe de vreun fel.
Fac apel la exprimări ceva mai documentate.
Vă mulțumesc.
iovu