de ce mini-aplicație este scris cu liniuță ?
Cristian Secară
De ce nu este miniaplicație ?
Există vreo regulă cu liniuța în cazul lui acest mini ?
Cristi
--
Cristian Secară
http://www.secarica.ro/
Sergiu Bivol
> În glosar, la traducerea lui applet este mini-aplicație.
> De ce nu este miniaplicație ?
> Există vreo regulă cu liniuța în cazul lui acest mini ?
>
> Cristi
>
Eu în KDE tot „mini-aplicație” am găsit, însă am schimbat în
„miniaplicație” și așa am tradus mai departe. Nu cred că există vreo
explicație pentru varianta cu cratimă.
Sorin Sbarnea
Iosif Fettich
>> În glosar, la traducerea lui applet este mini-aplicație.
>> De ce nu este miniaplicație ?
>> Există vreo regulă cu liniuța în cazul lui acest mini ?
Probabil că da, însă personal nu știu unde s-ar găsi. Pe moment nu am nici
DOOM la îndemînă, s-ar puea să existe nisțe criterii pe undeva acolo.
> Eu în KDE tot „mini-aplicație” am găsit, însă am schimbat în
> „miniaplicație” și așa am tradus mai departe. Nu cred că există vreo
> explicație pentru varianta cu cratimă.
Am una, strict pentru mine, și cred că aș prefera destul de hotărît
mini-aplicație.
Pe de o parte, scris împreună, cuvîntul devine puțin mai greu de citit.
Sînt destul de rare cuvintele așa de lungi.
Pe de altă parte, e muuult mai clar cum se pronunță. Încercați să vă
imaginați cum încearcă să pronunțe "miniaplicație" cineva care vede
cuvîntul pentru prima dată, sau un cititor de prompter care nu a apucat să
citească textul odată înainte numai pentru el. Ca să pronunțe corect,
trebuie să citească (în gînd) pînă la capăt, apoi să se întoarcă și să își
ajusteze pronunția/intonația separînd acolo unde e locul cratimei.
Dacă ar trebui să citesc cu voce tare textul, le-aș fi recunoscător celor
care scriu "mini-aplicație".
Gîndiți-vă la un pleonasm de genul
"Miniaturala miniaplicație miniaturală"
și citiți-l repede-repede cu voce tare :)
Nu văd o problemă la minijup - cu/fără cratimă, cuvîntul se pronunță
aproape la fel. Dar acolo unde în vorbire simt o ușoară pauză, cratima mi
se pare binevenită, îndeosebi în situația că-mi clarifică vizual dilema
dacă "ia" e diftong sau se pronunță "i-a", într-un cuvînt compus.
Mă pot duce ușor mai departe - cum s-ar putea numi un minister mic, mic,
mic de tot ?
Mini-minister sau miniminister ?
Sau un ster mai mic decît cel normal ?
Minister sau mini-ster ?
Buuună cratima aia acolo - sau cel puțin așa cred.
Numai bine,
Iosif Fettich
((Gabriel)) Tudor
Când citeşti un text cu voce tare, sunt unele cuvinte cărora dacă nu le pui cratimă îţi pot crea probleme: vicepreşedinte, interoperabilitate, etc.
Acum, e drept că nu toată lumea prezintă ştiri (cum fac eu), dar cratima cu siguranţă ar mulţumi majoritatea.
Personal, aş prefera ca toate cuvintele care sunt alcătuite din inter-, mini-, şi alte prefixuri de genul acesta, să fie scrise cu cratimă.
Oricum, mare e împărăţia lui Dumnezeu şi mulţi academicieni i-au trecut gardul. La câte norme şi reguli cel puţin îndoielnice au scos, în ultima vreme, cei de la Academia Română, mă aştept la orice...
((Gabriel))
Adi Roiban
Am corectat acum...
Motivul principal a fost neatenția și nebăgarea de seama :)
Spor!
--
Adi Roiban
Lucian Constantin
preafrumoasa fată de împărat de care se îndrăgostește bla, bla, bla.
Deci:
- o mini aplicație (articol nehotărât)
- miniaplicația (articol hotărât)
În niciun caz nu-i cu linioară.
Disclaimer: Vorbesc și eu să mă aflu-n treabă
--
http://rospell.sourceforge.net
Iosif Fettich
> Eminescu zicea "O prea frumoasă fată", referindu-se astfel la
> preafrumoasa fată de împărat de care se îndrăgostește bla, bla, bla.
Eminescu nu se lupta cu screenshot, shoutcast, touchpad, outsourcing,
add-in etc., poate e bine să nu-l amestecăm în astea :)
(Ba, dacă stau să mă gîndesc, ar mai fi de adăugat că "prea frumoasă" și
"preafrumoasă" ar putea avea (au?) de fapt înțelesuri diferite).
> Deci:
> - o mini aplicație (articol nehotărât)
> - miniaplicația (articol hotărât)
>
> În niciun caz nu-i cu linioară.
De ce ...?
Linioara e un element absolut obișnuit al limbii:
ați scris chiar mai sus "nu-i" și nu " Nu i". Nu cred că a durut... :)
Să nu abuzăm, e una. Dar să n o folosim cînd ne ajută... ?
> Disclaimer: Vorbesc și eu să mă aflu-n treabă
:)
Am înțeles; am încercat însă să _argumentez_ de ce mi s ar părea
normal/binevenit să se folosească linioara.
Numai bine,
Iosif Fettich
((Gabriel)) Tudor
Bine punctat. Cum nici "prea fericit" şi "Preafericit" nu denotă acelaşi lucru...
Cât despre Eminescu şi "screenshot, shoutcast, touchpad, outsourcing", profesorii ar trebui să-i dea slavă lui Dumnezeu că Mihai nu s-a născut în vremurile astea. Căci dacă ar fi fost aşa, nu mai scria poezii, ci stătea toată ziua pe blog...
((Gabriel))
Cristian Secară
> Cratima este justificată, din punctul de vedere al unui "cititor
> de prompter".
Mai bine uite aici din punctul de vedere al unui cititor de aplicație
(cazul concret, vedeți capturile):
0 varianta en
1 varianta ro cu miniaplicație
2 varianta ro cu mini-aplicație
3 varianta ro cu mini aplicație
((Gabriel)) Tudor
Eu aş merge pe versiunea "mini-aplicaţie", nu doar pentru că sunt obişnuit să apară pe prompter astfel de cuvinte cu cratimă, ci pentru că aproape peste tot unde am căutat, aşa apar cuvintele care încep cu "mini".
Dă o căutare pe Google (pagini scrise în limba română) la termenii "mini academia română"...
Aş vrea să fi găsit cuvântul scris de un academician, dar alegerea mea este susţinută şi de un utilizator care adaugă conţinut pe Wikipedia: http://74.125.77.132/search?q=cache:8un5-VBar7cJ:ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C5%A3ie_Utilizator:Wars/Arhiv%C4%83_2005+mini+academician&hl=ro&ct=clnk&cd=10&gl=ro&lr=lang_ro&client=firefox-a şi, din câte am observat, omului îi place limba română.
S-ar putea să fie cum zic eu, adică să aibă cratimă cuvântul. Am să mă interesez mâine, să nu mor cu îndoieli.. :-P
Dacă ar mai fi trăit Pruteanu, îl sunam... (Mi-a fost profesor)
((Gabriel))
Mișu Moldovan
> (cazul concret, vedeți capturile):
>
> 0 varianta en
> 1 varianta ro cu miniaplicație
> 2 varianta ro cu mini-aplicație
> 3 varianta ro cu mini aplicație
Cel mai mult îmi place varianta cu cratimă.
--
mișu
((Gabriel)) Tudor
Ruby Text
Firmware
Queue Tabs
Host Debug
Inhibit Queue List Change
Buffered Output
Raw Unicode
?
((Gabriel))
Lucian Constantin
> ați scris chiar mai sus "nu-i" și nu " Nu i". Nu cred că a durut... :)
> Să nu abuzăm, e una. Dar să n o folosim cînd ne ajută... ?
începe cu o vocală, una din vocale nu se pronunță, deci o tai și legi
cuvintele cu linioară:
- să încercăm - să-ncercăm
- să aducem - s-aducem
- nu îmi - nu-mi
- nu îi spun - nu-i spun (probabil că nu se poate folosi "nu-i" pe
post de "nu este", dar ce contează)
În mini aplicație ambele vocale se aud, nu-i nimic de legat cu
linioară.
Abia acum mă prind: voi căutați un diminutiv de aplicație? Java applet
nu este diminutiv de aplicație. Un Java applet poate să fie un program
foarte mare și foarte elaborat. Mini aplicație, cu sau fără linioară,
nu cred că merge. Aș rămâne la aplicație: "O aplicație Java cere ..."
Lucian
--
http://rospell.sourceforge.net
Ionel Mugurel Ciobica
> Cratima este justificată, din punctul de vedere al unui "cititor de
> prompter".
> Când citeşti un text cu voce tare, sunt unele cuvinte cărora dacă
> nu le pui cratimă îţi pot crea probleme: vicepreşedinte,
> interoperabilitate, etc.
> Acum, e drept că nu toată lumea prezintă ştiri (cum fac eu), dar
> cratima cu siguranţă ar mulţumi majoritatea.
> Personal, aş prefera ca toate cuvintele care sunt alcătuite din
> inter-, mini-, şi alte prefixuri de genul acesta, să fie scrise cu cratimă.
> Oricum, mare e împărăţia lui Dumnezeu şi mulţi academicieni i-au
> trecut gardul. La câte norme şi reguli cel puţin îndoielnice au scos, în
> ultima vreme, cei de la Academia Română, mă aştept la orice...
>
Dacă se folosește liniuța, atunci trebuie liniuță de despărțire și nu
cratimă (linuță de unire).
Pentru necunoscători (diferența dintre cele două liniuțe este):
o linuța de unire nu permite separarea la sfîrșit de rînd (exemple
„s-au dus“, „mi-am luat“, etc)
o liniuța de despărțire permite separarea la sfîrșit de rînd (exemplu
„administrativ-teritorială“, etc.)
Mugurel
Cristian Secară
> Abia acum mă prind: voi căutați un diminutiv de aplicație? Java applet
> nu este diminutiv de aplicație. Un Java applet poate să fie un program
> foarte mare și foarte elaborat. Mini aplicație, cu sau fără linioară,
> nu cred că merge. Aș rămâne la aplicație: "O aplicație Java cere ..."
Eu am citit pe Wikipedia că applet este un fel de diminutiv la
application. Sau cel puțin asta am înțeles.
Dacă ar fi aplicație (și atât) de ce ăia i-au spus applet și nu direct
application ?
De reținut că (de exemplu) Azureus este o aplicație Java în toată
regula, pe când norii ăia pe care îi am eu pe prima pagină la mine sunt
un applet Java care nu poate trăi în afara aplicației de bază
(browserul). Deci nu o consider a fi aplicație în sensul tradițional.
Lucian Adrian Grijincu
> Dacă ar fi aplicație (și atât) de ce ăia i-au spus applet și nu direct
> application ?
Awareness, branding și altele de tipul ăsta pentru Java (sau Sun).
--
.
..: Lucian
Cristian Secară
> > Dacă ar fi aplicație (și atât) de ce ăia i-au spus applet și nu
> > direct application ?
> Awareness, branding și altele de tipul ăsta pentru Java (sau Sun).
Nu te contrazic prea tare, dar eu fac totuși diferență între ce
exemplificam data trecută, adică între o aplicație de sine stătătoare
versus o aplicație parazită.
Lucian Adrian Grijincu
> Nu te contrazic prea tare, dar eu fac totuși diferență între ce
> exemplificam data trecută, adică între o aplicație de sine stătătoare
> versus o aplicație parazită.
Nu vrei să știi în câte moduri pot rula aplicații în mod (aparent) parazit.
Poate ai auzit de Silverlight. E o tehnologie Microsoft similară cu
cea a appleturilor. Microsoft nu le spune decât Silverlight
applications.
Flash e și el similar într-o oarecare măsură ca tehnologie (o mașină
virtuală care execută un anumit tip de cod în browser). Flash e
marketat și el special. Nu i se spune application.
Din punctul meu de vedere e doar o chestie de marketing/branding/etc.:
application, mini aplication, applet, widget, gadget, etc.
--
.
..: Lucian
Cristian Secară
> Nu vrei să știi în câte moduri pot rula aplicații în mod (aparent)
> parazit. Poate ai auzit de Silverlight. [...]
> Flash e și el similar într-o oarecare măsură ca tehnologie (o mașină
> virtuală care execută un anumit tip de cod în browser). Flash e
> marketat și el special. Nu i se spune application.
Păi în lumina spuselor tale, nu ar fi toate la grămadă un ceva diferit
de o aplicație de sine stătătoare ?
Adică, despre Java applet:
- ori rămân la applet, pentru că este un fel de brand (nu prea mă
încântă ideea, sunt utilizatori banali cărora un mesaj de securitate
venit dinspre ceva ce se cheamă „applet” nu le spune nimic, decât
eventual poate să îi sperie instinctiv)
- ori îi zic [altfel decât aplicație și atât], pentru că *nu* este o
aplicație și atât
Desigur că și jocurile în flash sunt [altfel decât aplicație și atât],
dar nu despre alea vorbeam aici.
Lucian Adrian Grijincu
> Păi în lumina spuselor tale, nu ar fi toate la grămadă un ceva diferit
> de o aplicație de sine stătătoare ?
Cam da. Doar că e bine să ai termeni diferiți pentru a exprima idei
diferite (deși diferite doar în anumite nuanțe) nu doar unu care să
denote „aplicație cu nevoi speciale" care nu poate rula singură.
> Adică, despre Java applet:
> - ori rămân la applet, pentru că este un fel de brand (nu prea mă
> încântă ideea, sunt utilizatori banali cărora un mesaj de securitate
> venit dinspre ceva ce se cheamă „applet" nu le spune nimic, decât
> eventual poate să îi sperie instinctiv)
> - ori îi zic [altfel decât aplicație și atât], pentru că *nu* este o
> aplicație și atât
Eu cred că cel mai bine e să-i lăsăm pe creatorii de aplicații să
decidă dacă ce au făcut ei e aplicație, mini aplicație, maxi
aplicație, widget, gadget, applet, aplicație incastrată (embedded
application) sau știu eu ce minunăție și noi să traducem cu un termen
cât mai potrivit.
Oricum dacă lăsăm termeni diferiți (și eventual din care se poate
deduce ușor varianta în engleză) utilizatorii se pot informa de pe net
mult mai ușor despre tipul respectiv de aplicații, despre alte
aplicații de același tip, etc.
Applet era odată în vogă. Ia cam trecut. E posibil ca în câțiva ani
nici să nu se mai pomenească de ele decât în cercuri restrânse. Cine
știe ce rezervă viitorul gadgeturilor/widgeturilor? Poate s-or hotărâ
creatorii de aplicații că sunt același lucru, sau poate vor fi
considerate sinonime: din cauză că nu se știe bine care sunt
diferențele vor fi folosite interschimbabil - similar cu
shell-console-terminal.
--
.
..: Lucian
Iosif Fettich
On Mon, 19 Jan 2009, Lucian Adrian Grijincu wrote:
> Din punctul meu de vedere e doar o chestie de marketing/branding/etc.:
> application, mini aplication, applet, widget, gadget, etc.
O fi, dar cred că trebuie să fim atenți unde ne poziționăm.
Facem traduceri sau adaptări ?
Dacă traduceri, atunci _trebuie_ să încercăm să ducem în limba țintă cît
mai multe din nuanțele și diferențele specifice pe care autorul le-a
introdus în textul său.
Și atunci trebuie să diferențiem și în limba română între aplicație,
mini-aplicație, applet, widget și gadget.
Atunci, în plus, "mini-application" este o mini-aplicație și un "applet"
este un applet, un servlet un servlet etc.
Numai bine,
Iosif Fettich
Cristian Secară
> Facem traduceri sau adaptări ?
>
> Dacă traduceri, atunci _trebuie_ să încercăm să ducem în limba țintă
> cît mai multe din nuanțele și diferențele specifice pe care autorul
> le-a introdus în textul său.
>
> Și atunci trebuie să diferențiem și în limba română între aplicație,
> mini-aplicație, applet, widget și gadget.
Nu e rău ce zici ... de fapt pare să se încadreaze la argumentele mele
de a ține separate gadget și widget, pe motiv că „știu ei mai bine
decât noi”.
Tâmpită treabă. M-am uitat la lte limbi în acest caz concret (Opera):
în de este Java Applet; în fr și it este applet Java; în fr-CA este
module Java; în es-ES este subprograma Java; în es-LA este applet de
Java; în pt este aplicação Java; în pt-BR este Java applet.
E clar :)
> Atunci, în plus, "mini-application" este o mini-aplicație și un
> "applet" este un applet, un servlet un servlet etc.
Hmm. Prin prisma asta applet și servlet sunt sau pot fi amândouă
aplicații, prima pe client și a doua pe server. Dacă îi spunem la prima
miniaplicație, atuci a doua cum ar fi ?
Poate că cel mai sănătos ar fi lăsarea lui applet ca applet ... cine nu
știe ce-i aia, ghinion, află prin alte mijloace decât din traducerea
primordială, admițând că are nevoie să știe. La urma urmei pe unul care
nu știe ce-i aia, chiar dacă îi zic miniaplicație Java, am mari îndoieli
că îl va lumina cu ceva acel „java” din expresie.
Lucian Adrian Grijincu
> în es-ES este subprograma Java
Dacă la ei subprogram înseamnă ce înseamnă și la noi, atunci
traducerea asta e greșită.
Un alt motiv pentru care ar trebui să păstrăm distincții între termeni
așa cum au lăsat și autorii: e posibil să traducem folosind niște
termeni greșiți/nepotriviți fără a fi conștienți de asta.
--
.
..: Lucian
Florin Cătălin RUSSEN
Oricum, mare e împărăţia lui Dumnezeu şi mulţi academicieni i-au trecut gardul. La câte norme şi reguli cel puţin îndoielnice au scos, în ultima vreme, cei de la Academia Română, mă aştept la orice...
Eu am scris preşedintelui academiei pe tema reformei abuzive din 1993, traduceri de termeni, obligativitatea comercializării programelor de calculator în versiunea română cît şi a tastaturilor implicite vîndute şi am fost complet dezamăgit.
Nu a ezitat să mă facă încult şi necunoscător a limbii române şi "istoriei ei latine", să-mi dea cîteva referinţe de legi unde administraţia de stat şi oficialităţile sînt obligate să folosească diacriticele, precum şi faptul că Windows Vista vine cu setul corect de caractere şi cum se pot folosi în Microsoft Office ... de parcă toată lumea utilizează Vista şi produsele Microsoft!
Eu am impresia că oameni ăia sînt rupţi de realitate şi nu ştiu pe ce lume trăiesc. Inutil să-ţi baţi capul cu ei, tot ce vor este un cavou al neamului în care să le fie trecute numele pentru eternitate... de parcă ar fi contribuit cu ceva la apărarea şi evoluţia limbii române.
Şi eu prefer scrierea mini-aplicaţie cu cratimă.
Crisdiac
> Eu am scris preşedintelui academiei pe tema reformei abuzive din 1993,
> traduceri de termeni, obligativitatea comercializării programelor de
> calculator în versiunea română cît şi a tastaturilor implicite vîndute şi am
> fost complet dezamăgit.
căruia trebuie să răspundă, nu sînt de capul lor. Ori pînă acum ei nu
au făcut decît gafe, complicînd limba şi îngreunînd viaţa oamenilor.
> Nu a ezitat să mă facă încult şi necunoscător a limbii române şi "istoriei
> ei latine", să-mi dea cîteva referinţe de legi unde administraţia de stat şi
> oficialităţile sînt obligate să folosească diacriticele, precum şi faptul că
> Windows Vista vine cu setul corect de caractere şi cum se pot folosi în
> Microsoft Office ... de parcă toată lumea utilizează Vista şi produsele
> Microsoft!
Româna e de origine latină, însă evoluţia ei s-a făcut separat de a
latinei, pentru că romanii s-au retras din Dacia prin anul 270, iar pe
teritoriul Imperiului Roman latina a devenit treptat o limbă moartă,
fiind înlocuită de limbile romanice, amestecuri de latină cu limbile
popoarelor autohtone şi a celor migratoare. Încercarea Academiei de a
relatiniza limba prin introducerea lui "sunt" e similară cu o
transfuzie de la un om mort la unul viu şi e la fel de eficientă.
Vorbirea e limbajul "viu" prin excelenţă, iar în vorbire marea
majoritate a românilor de orice vîrstă folosesc "sînt", forma vie, nu
"sunt", forma moartă.
> Eu am impresia că oameni ăia sînt rupţi de realitate şi nu ştiu pe ce lume
> trăiesc. Inutil să-ţi baţi capul cu ei, tot ce vor este un cavou al neamului
> în care să le fie trecute numele pentru eternitate... de parcă ar fi
> contribuit cu ceva la apărarea şi evoluţia limbii române.
sînt foarte mulţi care au impresia că Academia doreşte binele limbii
> Şi eu prefer scrierea mini-aplicaţie cu cratimă.
toate cuvintele din dicţionare. Forma "mini-aplicaţie" ar fi o
excepţie şi existenţa ei nu ar putea fi justificată.
Lucian Adrian Grijincu
>> Şi eu prefer scrierea mini-aplicaţie cu cratimă.
>
> Şi totuşi prefixul "mini" se ataşează fără cratimă, cel puţin aşa sînt
> toate cuvintele din dicţionare. Forma "mini-aplicaţie" ar fi o
> excepţie şi existenţa ei nu ar putea fi justificată.
http://dexonline.ro/search.php?cuv=mini*
Toate formele sunt cu mini sudat de cuvânt, nimic cu cratimă.
--
.
..: Lucian
Iosif Fettich
> http://dexonline.ro/search.php?cuv=mini*
> Toate formele sunt cu mini sudat de cuvânt, nimic cu cratimă.
Probabil că nu e singurul lucru care poate că ar merita corectat. Nu în
DEX, ci chiar în regulile cărora DEX-ul li se supune.
Uitîndu-vă pe lista respectivă - și fără să căutați mai departe - aveți
idee cam despre ce ar fi vorba în cuvîntul 'miniat' ?
E un armăsar mai mic ? Sau poate a mia parte dintr-un kip ? Ei... ?
De ce ar fi așa de grav să se _marcheze_ diferența dintre un miniat și un
mini-at ?
Puțin surprins de anticratimism și cratimofobie,
Iosif Fettich
Crisdiac
> Puțin surprins de anticratimism și cratimofobie,
vreo 10 ani încoace, de cînd cu cuvintele englezeşti luate în
original, la care lumea pune tot timpul cratimă. Formele scrise de
genul "download-ează/download-at", "tool-ul/tool-uri", etc. au dus la
o confuzie totală în mintea oamenilor cu privire la cratimă în aşa fel
încît acum e pusă şi la verbe sau substantive româneşti, unde nu are
ce căuta. Deci o reţinere maximă cu privire la folosirea cratimelor va
mai stăvili din avîntul cratimizator al populaţiei englezite.
Cratima în cuvintele compuse de genul mini-* e o complicare inutilă,
ea nu înlocuieşte o literă dispărută, aşa ca în "nu ai" => "n-ai".
Dacă ar începe să se folosească "mini-aplicaţie" sau alte cuvinte
scrise la fel sînt foarte sigur că în următorii ani vom asista la o
harababură totală în care tot ce era scris cu "mini" legat pînă acum
va căpăta cratimă, poate chiar şi "mini-atură".
Iosif Fettich
> Şi totuşi prefixul "mini" se ataşează fără cratimă, cel puţin aşa sînt
> toate cuvintele din dicţionare. Forma "mini-aplicaţie" ar fi o
> excepţie şi existenţa ei nu ar putea fi justificată.
Pînă la prima 'revizie' a regulilor, cînd, dacă ar apărea
'mini-aplicație', nu s-ar mai putea justifica existența lui
miniaplicație...?
:)
E bine să existe reguli, și e bine să fie respectate. Dar parcă e bine să
nu abandonăm complet nici înțelegerea lor, logica din spatele regulilor.
Mi-e relativ simplu să respect reguli pe care le înțeleg. Mi-e relativ
greu să o fac pentru cele unde acest lucru nu se întîmplă.
Numai bine,
Iosif Fettich
Iosif Fettich
> Deci o reţinere maximă cu privire la folosirea cratimelor va mai stăvili
> din avîntul cratimizator al populaţiei englezite.
:)
Înțeleg că sîntem undeva în zona minimului negativ al sinusoidei... Ar
însemna atunci că punctul de echilibru e undeva în altă parte, acolo unde
mai trăiesc și cratime ?
> Cratima în cuvintele compuse de genul mini-* e o complicare inutilă,
> ea nu înlocuieşte o literă dispărută, aşa ca în "nu ai" => "n-ai".
> Dacă ar începe să se folosească "mini-aplicaţie" sau alte cuvinte
> scrise la fel sînt foarte sigur că în următorii ani vom asista la o
> harababură totală în care tot ce era scris cu "mini" legat pînă acum
> va căpăta cratimă, poate chiar şi "mini-atură".
Cîtă vreme miniat si mini-at sînt lucruri total diferite, care se și
pronunță diferit, unde-i cîștigul în a le scrie la fel, logica ?
Pedepsim cratima _asta_ pentru păcatele altora...?
Din ce în ce mai apropiat de cratime se pare,
Iosif Fettich
Crisdiac
> Înțeleg că sîntem undeva în zona minimului negativ al sinusoidei... Ar
> însemna atunci că punctul de echilibru e undeva în altă parte, acolo unde
> mai trăiesc și cratime ?
principiul "tot sau nimic". Pentru că e bine ca în limbă să existe o
regulă clară, nu o regulă aproximativă în urma căreia să se ajungă la
un "echilibru" între mai multe variante, ceea ce ar genera confuzie în
scris. Cratima nu prea e folosită la cuvinte compuse cu prefixe de
genul "mini", "micro", "pro", etc. Zic nu prea, pentru că în DEX
există probabil şi excepţii, una fiind "maxi-taxi". dar nu cred că
excepţiile depăşesc 1% din totalul cuvintelor compuse cu prefixe. Însă
dacă acest 1% ar deveni 2%, apoi 10%, apoi 20%, lumea ar începe să
pună cratimă la multe din cuvintele compuse cu prefix şi s-ar ajunge
poate la un "echilibru" cu 50% scrise fără cratimă şi 50% scrise cu
ea. N-ar fi nici în interesul limbii, nici în cel al populaţiei, care
ar trebui să înveţe pe dinafară că miniX se scrie fără cratimă, iar
mini-Y cu cratimă.
> Cîtă vreme miniat si mini-at sînt lucruri total diferite, care se și
> pronunță diferit, unde-i cîștigul în a le scrie la fel, logica ?
>
> Pedepsim cratima _asta_ pentru păcatele altora...?
>
> Din ce în ce mai apropiat de cratime se pare,
buturugă mică pentru carul mare al cuvintelor compuse fără cratimă. Eu
n-am auzit pînă acum nici de "miniat" şi nici de "mini-at", ca de
altfel nici nu am auzit sau citit vreodată cuvîntul "at" în română. E
posibil să fie aşa cum zici tu, însă e un cuvînt fantomă, care nu
poate deraia regula existentă, aceea că toate cuvintele cu prefixul
"mini" (dar şi cu celelalte prefixe cunoscute) sînt scrise fără
cratimă.
Iosif Fettich
> Zic nu prea, pentru că în DEX există probabil şi excepţii, una fiind
> "maxi-taxi".
De ce...? Ce-ar avea maxitaxi ?
> N-ar fi nici în interesul limbii, nici în cel al populaţiei, care ar
> trebui să înveţe pe dinafară că miniX se scrie fără cratimă, iar mini-Y
> cu cratimă.
Sau să mai și judece... ? Ce ar fi rău dacă s-ar accepta ambele variante ?
Pronunția e voit diferita uneori... De formă să nu vorbim, la "miniiaht"
de exemplu. Sau 'minioină'. Sau 'miniistorie'. (Nu le-am inventat. Sînt
din DEX.) Ca de altfel și 'ministres' și 'ministresă'. :)
>> Cîtă vreme miniat si mini-at sînt lucruri total diferite, care se și
>> pronunță diferit, unde-i cîștigul în a le scrie la fel, logica ?
>
> Exemplul dat de tine este nerelevant. Foloseşti AT-ul ăsta pe post de
> buturugă mică pentru carul mare al cuvintelor compuse fără cratimă.
Deformație profesională. Excepțiile și "buturugile mici" sînt cele ce
necesită cel mai mare efort. Cînd nu sînt bine tratate, carele mari se
cam duc de rîpă, inevitabil, e o simplă chestiune de timp.
> Eu n-am auzit pînă acum nici de "miniat" şi nici de "mini-at", ca de
> altfel nici nu am auzit sau citit vreodată cuvîntul "at" în română.
Pentru cine a făcut un pic de rebusism, 'at' este un cuvînt absolut comun.
Deloc fantomă. Iar pentru cine ia DEX-ul la citit, e întotdeauna o
surpriză cîte cuvinte _complet_ necunoscute găsește 'in no time', pe
oricare două pagini vecine parcurse deschizînd DEX-ul la întîmplare.
> E posibil să fie aşa cum zici tu, însă e un cuvînt fantomă, care nu
> poate deraia regula existentă, aceea că toate cuvintele cu prefixul
> "mini" (dar şi cu celelalte prefixe cunoscute) sînt scrise fără cratimă.
Deci și maxitaxi ? :)
Mini-apărător al dreptului la cratimă,
Iosif Fettich
Cristian Secară
> Cîtă vreme miniat si mini-at sînt lucruri total diferite,
Ce e una și ce e alta ? (ce înseamnă ?)
Crisdiac
> Sau să mai și judece... ? Ce ar fi rău dacă s-ar accepta ambele variante ?
> Pronunția e voit diferita uneori... De formă să nu vorbim, la "miniiaht"
> de exemplu. Sau 'minioină'. Sau 'miniistorie'. (Nu le-am inventat. Sînt
> din DEX.) Ca de altfel și 'ministres' și 'ministresă'. :)
emoţional sau să preia ce au judecat (sau nu) alţii. Dovada cea mai
evidentă este schimbarea ortografiei din 1993, o măsură iraţională şi
fără nici o bază ştiinţifică, avînd doar acoperirea uzului din
perioada 1904-1953. Dacă populaţia ar fi judecat atunci şi ar fi
protestat nu s-ar mai fi făcut schimbarea. Dar lumea a înghiţit rapid
gogoaşa cu anticomunismul/latinismul/anti-slavismul lui  şi
necesitatea lui "sunt" pentru a demonstra originea latină a limbii
române. Ambele argumente erau penibil de slabe şi au fost demontate în
doi timpi şi trei mişcări de lingvişti. Cu toate astea populaţia a
ales atunci în mod politic/emoţional într-o chestiune de limbă. Şi
continuă să o facă şi acum cu englezismele astea de peste tot, care nu-
s altceva decît o dovadă de iubire pentru o cultură extrem de creativă
în toate domeniile, cea americană.
> Deformație profesională. Excepțiile și "buturugile mici" sînt cele ce
> necesită cel mai mare efort. Cînd nu sînt bine tratate, carele mari se
> cam duc de rîpă, inevitabil, e o simplă chestiune de timp.
tolerantă la buguri, dar în acelaşi timp e mai greu de corectat un bug
dintr-o limbă decît unul dintr-un program. Aşa că e mai bine să nu fie
încercate experimente potenţial generatoare de buguri persistente.
Sînt de acord că mini-aplicaţie e mai elegant decît miniaplicaţie,
lucru care se aplică şi la alte cuvinte. Însă pe de altă parte sînt
extrem de alergic la cratime, mai ales cînd văd pe forumuri tot felul
de ciudăţenii romglezistice construite cu cratimă. Cred că de departe
cea mai mare prostie a lingviştilor şi Academiei din ultimii ani a
fost să tolereze englezismele articulate cu cratimă, în loc să propună
fonetizarea lor. Cred că nu şi-au dat seama ce cutie a Pandorei
deschid cu acceptarea prezenţei acestui semn ortografic la
substantivele articulate. Tocmai din cauza asta eu sînt dispus să
tolerez "urîţenia" unor construcţii cu "mini" lipit de cuvînt, pentru
că ea e preferabilă fragmentării cu cratimă a unui număr din ce în ce
mai mare de cuvinte româneşti.
Iosif Fettich
>
> On Fri, 30 Jan 2009 17:36:54 +0200 (EET), Iosif Fettich wrote:
>
>> Cîtă vreme miniat si mini-at sînt lucruri total diferite,
>
> Ce e una și ce e alta ? (ce înseamnă ?)
Din DEX online:
MINIÁ, miniéz, vb. I. Tranz. A ilustra cu miniaturi. (din it. miniare)
și respectiv
at, aţi, s.m. (înv. şi reg.) cal turcesc, cal bun de călărie; armăsar.
AT s.m. Monedă divizionară în Laos, valorând a suta parte dintr-un kip.
[Pl. aţi. / cf. fr. at].
Sigur că e puțin forțat exemplul meu, dar perfect valid altfel, cred.
De-a dreptul hilar mi s-ar părea însă să se vorbească de exemplu de
'ministresul ministresei' (perfect corect după DEX și respectînd decizia
de abolire și ostracizare a cratimei), cînd ar fi vorba de 'mini-stresul
ministresei'.
Honny soit qui mal y pense.
Iosif Fettich