traducerea modificată de la FileZilla (a fost: Re: „î” în loc de „â” și „sînt” în loc de „sunt”)
Cristian Secară
> Cît despre traduceri de programe, există toate cele traduse de mine,
> la care s-a adăugat recent şi traducerea actualizată şi corectată de
> mine pentru FileZilla, un client FTP care merge pe toate cele 3
> sisteme de operare majore:
> http://muntealb.bravehost.com/Traduceri/traduceri-softuri.htm#FileZilla
Nu comentez treaba cu î versus â, dar m-ar fi bucurat să te limitezi
la îmbunătățirea traducerii FileZill, nu să o și strici.
Adică foarte bine că ai corectat niște greșeli (de exemplu chestia
cu biți în loc de octeți, sau șir în loc de coadă), dar constat că ai
introdus două greșeli majore care pe care le-am observat și la PaintNet:
- ai făcut imperative câteva din meniurile principale (Editează, Vezi)
- ai majusculizat majoritatea expresiilor (Fișiere în Coadă,
Transferuri Eșuate, Bara de Stare a Listei de Fișiere, etc.)
Gata, ai abandonat limba română ? Îți amintesc că aia cu majusculizarea
este ceva specific limbii americane (la UK nu știu).
Vezi și aici:
http://www.i18n.ro/Ghidul_traducatorului_de_software#Majusculele
Alte observații:
- votez pentru octet în loc de bait, din motive de claritate (bait este
confuz în raport cu bit, necesită o concentrare de atenție)
- ok, folder este dosar, dar cu directory ce-ai avut ?
- înainte era „&Afișare meniu depanare”, acum este „&Arată meniul de
debugare”; ai gândit-o adânc pe asta cu debugarea ?
- „wizard” era vrăjitor doar la Microsoft, acum te-ai găsit și tu ? în
traducerile oamenilor normali este asistent
- scurtarea lui Este cu E dă prost, mai ales că la expresii lungi gen
„E disponibilă o versiune nouă!” nu mai contează dacă ar fi fost „Este
disponibilă o versiune nouă!” (ca să nu zic că în vorbirea de zi cu zi
sună mai frumos „o nouă versiune”).
Cristi
--
Cristian Secară
http://www.secarica.ro/
muntealb
> Adică foarte bine că ai corectat niște greșeli (de exemplu chestia
> cu biți în loc de octeți, sau șir în loc de coadă), dar constat că ai
> introdus două greșeli majore care pe care le-am observat și la PaintNet:
>
> - ai făcut imperative câteva din meniurile principale (Editează, Vezi)
verbe la imperativ, nu sînt substantive, deci transformarea în
substantive e o încălcare a principiului fidelităţii traducerii. În
unele limbi ca franceza se foloseşte uneori substantivarea verbului,
însă în altele (italiană, spaniolă, portugheză, etc.) se lasă verbul
ca în original (italiană) sau se pune la infinitiv (spaniolă,
portugheză). Asta se întîlneşte la toate softurile, dar dacă nu mă
crezi verifică de exemplu traducerea la Opera (cu care eşti
familiarizat) sau de la orice soft doreşti. În Opera chiar şi
francezii îl traduc pe Edit ca verb şi-i spun Editer, nu Edition
(substantiv), iar pe View îl traduc Afficher (verb la infinitiv), nu
Affichage (substantiv).
> - ai majusculizat majoritatea expresiilor (Fișiere în Coadă,
> Transferuri Eșuate, Bara de Stare a Listei de Fișiere, etc.)
>
> Gata, ai abandonat limba română ? Îți amintesc că aia cu majusculizarea
> este ceva specific limbii americane (la UK nu știu).
> Vezi și aici:http://www.i18n.ro/Ghidul_traducatorului_de_software#Majusculele
că nemţii majusculează toate substantivele, indiferent de locul în
propoziţie. Regulile de majusculare în engleză nu sînt bine definite,
deci nu e o obigaţie pentru autorii de softuri s-o folosească. Însă ei
o folosesc pentru că e o chestie care ajută la citirea rapidă a
comenzilor de către utilizatori. E deci o chestie ce ţine de
uzabilitate, nu de respectarea unei reguli din engleză, care aşa cum
am zis nu este nici clară, nici obligatorie. Eu folosesc majuscularea
la titluri şi la comenzile din meniuri tocmai pentru că ajută
utilizatorul să găsească mai repede comanda pe care o caută.
> Alte observații:
> - votez pentru octet în loc de bait, din motive de claritate (bait este
> confuz în raport cu bit, necesită o concentrare de atenție)
situaţiile, deci traducerea cu "bait" e mai potrivită:
http://en.wikipedia.org/wiki/Byte
A byte is an ordered collection of bits, with each bit denoting a
single binary value of 1 or 0. The byte most often consists of 8 bits
in modern systems, however, THE SIZE OF A BYTE CAN VARY and is
generally determined by the underlying computer operating system or
hardware.
> - ok, folder este dosar, dar cu directory ce-ai avut ?
există doi termeni scrişi asemănător (dar nu identic), "director" şi
"directory", care au sensuri diferite. Ar fi logic să aibă traduceri
diferite.
Termenul "director/directors" se traduce în română "director/
directori", de ex. "Technical Director" se traduce prin "Director
Tehnic", "Sports Director" se traduce "Director Sportiv", etc. E o
listă întreagă cu directori în engleză la http://en.wikipedia.org/wiki/Director
.
==========
http://www.merriam-webster.com/dictionary/director
one who directs: as a: the head of an organized group or
administrative unit (as a bureau or school) b: one of a group of
persons entrusted with the overall direction of a corporate enterprise
c: a person who supervises the production of a show (as for stage or
screen) usually with responsibility for action, lighting, music, and
rehearsals
============
Pe de altă parte "directory/directories" este diferit faţă de
"director/directors" şi ca scriere şi ca sens, deci este normal să fie
tradus diferit. Traducerea corectă este "directoriu/directorii".
Traducerea "director/directoare" predispune la confuzii neplăcute cu
titlul profesional al bărbatului sau femeilor care au funcţii de
conducere. De aceea eu îl traduc "dosar/dosare", care este potrivit ca
sens pentru termenul original.
===============
http://www.merriam-webster.com/dictionary/directory[2]
1 a: a book or collection of directions, rules, or ordinances b: an
alphabetical or classified list (as of names and addresses)
2: a body of directors
3: FOLDER 3b
===============
> - înainte era „&Afișare meniu depanare”, acum este „&Arată meniul de
> debugare”; ai gândit-o adânc pe asta cu debugarea ?
specific pentru softuri, anume "debugging". Şi traducătorul român ar
trebuie să folosească un termen specific, nu termenul general. Se
poate deci folosi "debugare", atîta timp cît cei mai mulţi români
folosesc "bug/buguri", nu "pană/pene" cînd vine vorba de defecţiunile
unor programe de calculator. Şi aşa cum cuvîntul "de+panare" a fost
format pornind de la "pană", aşa şi "de+bugare" poate fi format
pornind de la "bug".
> - „wizard” era vrăjitor doar la Microsoft, acum te-ai găsit și tu ? în
> traducerile oamenilor normali este asistent
MS RO. E un cuvînt foarte frumos şi merită să îşi găsească locul în
programele de calculator, fie şi numai pentru faptul că activitatea de
la calculator prin virtualitatea ei pare de multe ori o de-a dreptul
"vrajă", putîndu-se face lucruri care nu se pot face în realitate.
> - scurtarea lui Este cu E dă prost, mai ales că la expresii lungi gen
> „E disponibilă o versiune nouă!” nu mai contează dacă ar fi fost „Este
> disponibilă o versiune nouă!” (ca să nu zic că în vorbirea de zi cu zi
> sună mai frumos „o nouă versiune”).
română. Încerc s-o evit pe cît pot dacă îmi permite spaţiul, dar dacă
am folosit-o nu înseamnă că e greşită, mai ales în mesaje care apar
extrem de rar, cum este cel ce semnalează o versiune nouă a softului.
Cu sunatul mai frumos e o chestie de gust, însă e o opţiune stilistică
nesemnificativă, mai ales că utilizatorul o vede foarte rar.
Cristian Secară
> În original (engleză) titlurile meniurilor ce desemnează acţiuni sînt
> verbe la imperativ, nu sînt substantive, deci transformarea în
> substantive e o încălcare a principiului fidelităţii traducerii.
Nu este universal aplicbil. De exemplu în engleză și titlurile
ferestrelor sunt cum se nimerește, în română trebuie să fie doar
descriptive, impersonale (titluri).
În acest caz este unanim acceptat (aștept confirmare, dar nu de la
tine :) că pe bara principală toate alea sunt titluri de meniuri, care
duc spre alte meniuri, adică nu sunt comenzi directe.
Poate știe altcineva să explice mai convingător ...
Uită-te și tu în jur la alte traduceri.
> francezii îl traduc pe Edit ca verb şi-i spun Editer, nu Edition
> (substantiv), iar pe View îl traduc Afficher (verb la infinitiv), nu
> Affichage (substantiv).
„Editer” este verb și așa cum zici este la infinitiv, adică „a edita”.
Adaptarea corectă pentru limba română este „editare” (a edita, editare).
> Capitalizarea (majuscularea) nu este specifică englezei, dovadă faptul
> că nemţii majusculează toate substantivele, indiferent de locul în
> propoziţie. [...] E deci o chestie ce ţine de uzabilitate, nu de
> respectarea unei reguli din engleză, care aşa cum am zis nu este nici
> clară, nici obligatorie. Eu folosesc majuscularea la titluri şi la
> comenzile din meniuri tocmai pentru că ajută utilizatorul să găsească
> mai repede comanda pe care o caută.
Nu știu pe cine ajută, pe mine mă încurcă (este greu de urmărit,
deranjant). La fel cum nu pot citi fraze scrise cu majuscule peste tot,
sau cele cu majuscule alternative la fieacre a doua literă.
Mă rog, eu discut aici despre traduceri bune.
La fel, uită-te în jur la alte traduceri.
> Traducerea lui byte cu octet nu este corespunzătoare în toate
> situaţiile, deci traducerea cu "bait" e mai potrivită:
Eu zic că este confuză. Când vorbesc cu cineva și zic bait, fiecare
dintre noi are un moment de ezitare la modul bait ? ăăă ... aha, bait,
adică octet ...
> http://en.wikipedia.org/wiki/Byte
> A byte is an ordered collection of bits, with each bit denoting a
> single binary value of 1 or 0. The byte most often consists of 8 bits
> in modern systems, however, THE SIZE OF A BYTE CAN VARY and is
> generally determined by the underlying computer operating system or
> hardware.
Prima întrebare, tu ai întâlnit undeva (practic) byte altfel decât cu 8
biți?
Întrebarea doi, în acest caz (FileZilla) la câți biți se referă acel
byte ? Nu cred că este specificat clar. Ok, „the size of a byte can
vary”. Deci câți ?
> Traducerea lui "directory" cu "director" este greşită. În engleză
> există doi termeni scrişi asemănător (dar nu identic), "director" şi
> "directory", care au sensuri diferite. Ar fi logic să aibă traduceri
> diferite.
Posibil, la fel cum și folder este diferit de directory. Folder este un
director cu proprietăți, unele de ordin grafic.
De aceea consider că fiecare cu a lui.
> Depanare e un termen prea generic. Americanii folosesc termenul
> specific pentru softuri, anume "debugging". Şi traducătorul român ar
> trebuie să folosească un termen specific, nu termenul general. Se
> poate deci folosi "debugare", atîta timp cît cei mai mulţi români
> folosesc "bug/buguri", nu "pană/pene" cînd vine vorba de defecţiunile
> unor programe de calculator.
Ai dreptate, ce m-oi fi chinuind eu cu partajare ? Ia să schimb eu peste
tot cu șeruire ...
Și cred că voi face la fel cu mergiuire, printare, encodare, etc..
> Vrăjitor e traducerea fidelă a lui "wizard" şi nu e folosită numai de
> MS RO. E un cuvînt foarte frumos şi merită să îşi găsească locul în
> programele de calculator, [...]
Chestie de gust. Mie mi se pare oribil / penibil ... și nu crec că sunt
singur, dovadă că traducătorii liberi au ales „asistent” pentru asta.
> Scurtarea cu "E" în loc de "Este" este foarte normală pentru limba
> română. Încerc s-o evit pe cît pot dacă îmi permite spaţiul, dar dacă
> am folosit-o nu înseamnă că e greşită, mai ales în mesaje care apar
> extrem de rar, cum este cel ce semnalează o versiune nouă a softului.
N-am spus că este greșită, ci că este urâtă.
Se încadrează oarecum la ceeace americanii numesc „bad tipography”.
Alexandru Szasz
care o are de făcut: să facă accesibil un program unor oameni pe care
limba îi împiedică să-l folosească. Nu e o muncă tipică de traducere,
e voluntariat. Ispita de a crede că odată ce traduci, creezi ceva pe
care îți poți permite să-ți pui amprenta, este mare.
Nu dau dreptate nimănui, dar singurul argument valabil în cazul unei
traduceri de succes este că se poate face dovada unor utilizatori ai
ei. Restul sunt vorbe goale.
--
Alexandru Szasz
muntealb
> Nu este universal aplicbil. De exemplu în engleză și titlurile
> ferestrelor sunt cum se nimerește, în română trebuie să fie doar
> descriptive, impersonale (titluri).
meniuri sau de titluri ale ferestrelor. Dacă americanul a folosit
verbe la imperativ este foarte corect să se traducă în română cu verbe
la imperativ. Nu e ceva neobişnuit, traducătorii italieni (şi probabil
şi alţii) procedează la fel.
> În acest caz este unanim acceptat (aștept confirmare, dar nu de la
> tine :) că pe bara principală toate alea sunt titluri de meniuri, care
> duc spre alte meniuri, adică nu sunt comenzi directe.
> Poate știe altcineva să explice mai convingător ...
unde e vorba de o acţiune se foloseşte în engleză un verb. Uită-te de
exemplu la FeedDemon (soft creat de un american), unde apare ca titlu
de meniu şi "Browse", nu "Browsing".
> Uită-te și tu în jur la alte traduceri.
nu are cum să reprezinte un argument viabil.
> „Editer” este verb și așa cum zici este la infinitiv, adică „a edita”.
> Adaptarea corectă pentru limba română este „editare” (a edita, editare).
nu se face prin intermediul limbii franceze. O astfel de ocolire e
necesară pentru cei care nu ştiu engleza (e folosită de obicei de
traducătorii în limbi africane care trăiesc în ţări unde limbă
oficială e şi franceza). Limbile franceză, italiană, spaniolă,
germană, etc., sînt utile pentru traducătorii români doar pentru
clarificare terminologică. Trebuie păstrat stilul textului original
(scris de obicei în engleză).
> Nu știu pe cine ajută, pe mine mă încurcă (este greu de urmărit,
> deranjant). La fel cum nu pot citi fraze scrise cu majuscule peste tot,
> sau cele cu majuscule alternative la fieacre a doua literă.
utilizatorii români, deoarece nu am primit pînă acum nici o reclamaţie
privitoare la acest aspect. Pe mine mă ajută dpdv al găsirii rapide a
comenzilor din meniuri. Nu am fi folosit acest mod de scriere de la
început, ci atunci cînd mi-am dat seama de utilitatea lui.
> Mă rog, eu discut aici despre traduceri bune.
> La fel, uită-te în jur la alte traduceri.
includ în mod sigur fidelitatea terminologică şi stilistică. Faptul că
nişte persoane au făcut un ghid de traducere aflat pe i18n.ro pe care
îl respectă cu stricteţe nu înseamnă că acel ghid este bun. Ba din
contră, eu am semnalat deja cel puţin o greşeală în el (cea cu punerea
cratimei în neologisme) şi nu s-a făcut rectificrea necesară.
> Eu zic că este confuză. Când vorbesc cu cineva și zic bait, fiecare
> dintre noi are un moment de ezitare la modul bait ? ăăă ... aha, bait,
> adică octet ...
oferă argumente viabile, e vorba de un număr restrîns de persoane,
care locuiesc într-un anumit loc, etc... Eu zic că "bait" şi "baiţi"
sînt mult mai prezente în limba vorbită de români decît "octet" şi
"octeţi", pentru simplul motiv că în acest moment majoritatea
românilor folosesc programe în engleză şi nu în română.
> Prima întrebare, tu ai întâlnit undeva (practic) byte altfel decât cu 8
> biți?
> Întrebarea doi, în acest caz (FileZilla) la câți biți se referă acel
> byte ? Nu cred că este specificat clar. Ok, „the size of a byte can
> vary”. Deci câți ?
altcineva sau la ce se referă în softul X, aici ar fi vorba de
experienţe personale sau punctuale. Eu mă iau după definiţia
cuvîntului din dicţionarul explicativ, pentru că în română trebuie
folosit un termen cu folosire generală, nu unul care e valabil numai
pentru anumite situaţii sau pentru anumite softuri ori sisteme de
operare. În plus de asta termenul "bait/baiţi" e prezent în DEX, deci
nu văd care ar fi problema cu folosirea lui.
> Posibil, la fel cum și folder este diferit de directory. Folder este un
> director cu proprietăți, unele de ordin grafic.
> De aceea consider că fiecare cu a lui.
Directory şi Folder sînt sinonime. Wikipedia oferă următoarea
definiţei pentru "directory":
=================
http://en.wikipedia.org/wiki/Directory_(file_systems)
In computing, a directory, catalog, folder[1] or drawer[2] is an
entity in a file system, which contains a group of files and/or other
directories.
[1] "With the introduction of Windows 95, Microsoft started referring
to directories as folders."
===================
Repet, "bug" este o pană specială, o pană a unui program de
calculator, americanii au inventat un termen specific pentru asta. Nu
e o greşeală ca şi în română să se inventeze un termen pornind de la
cel american. Mai e nevoie să dau exemplul lui "widget", discutat acum
o săptămînă ?
=================
http://en.wikipedia.org/wiki/Software_bug
A software bug (or just “bug”) is an error, flaw, mistake, failure,
fault or “undocumented feature” in a computer program that prevents it
from behaving as intended (e.g., producing an incorrect or unexpected
result).
=================
> Ai dreptate, ce m-oi fi chinuind eu cu partajare ? Ia să schimb eu peste
> tot cu șeruire ...
> Și cred că voi face la fel cu mergiuire, printare, encodare, etc..
ceilalţi termeni la care faci referire americanii folosesc termenii
obişnuiţi, nu au inventat unii noi, ca în cazul lui "bug". E normal ca
şi în română să se folosească termenii româneşti obişnuiţi, nu unii
inventaţi plecînd de la cei englezeşti.
> Chestie de gust. Mie mi se pare oribil / penibil ... și nu crec că sunt
> singur, dovadă că traducătorii liberi au ales „asistent” pentru asta.
glosarului de pe i18n.ro. Cînd cineva care traduce softuri libere se
abate de la acest glosar este atenţionat la modul serios. Din păcate
traducătorii liberi sînt liberi doar cu numele, în rest ei sînt legaţi
de glosarul i18n.ro şi de recomandările stilistice din ghidul de
traducere de pe acelaşi sit. Ar fi deci recomandat să se numească
"traducătorii de softuri libere".
> N-am spus că este greșită, ci că este urâtă.
> Se încadrează oarecum la ceeace americanii numesc „bad tipography”.
pentru acest concept. Ca urmare înclin să cred că nu se referă la
stilul unui text.
muntealb
> Ăsta e un caz tipic când traducătorul de programe uită de treaba pe
> care o are de făcut: să facă accesibil un program unor oameni pe care
> limba îi împiedică să-l folosească. Nu e o muncă tipică de traducere,
> e voluntariat. Ispita de a crede că odată ce traduci, creezi ceva pe
> care îți poți permite să-ți pui amprenta, este mare.
exemple concrete şi precise, pe care să le susţii cu argumente. O
traducere fidelă ca sens şi ca stil nu are cum să fie greşită.
> Nu dau dreptate nimănui, dar singurul argument valabil în cazul unei
> traduceri de succes este că se poate face dovada unor utilizatori ai
> ei. Restul sunt vorbe goale.
Cattus Thraex
> - ai făcut imperative câteva din meniurile principale (Editează, Vezi)
E drept, unele limbi folosesc aici infinitivul, doar că româna nu
suportă aici un mod impersonal, preferă ceva personal.
Dar cu asta redeschidem de mult închisa poveste a imperativului
singural/plural (al politeții), despre care am mai spus cîndva că este
o amuzantă abordare.
Acuma, nu-i cap de lume, față de multe alte erori și gugumănii care
mai apar în traduceri, asta ar fi una secundară, ar principial
importantă.
Cristian Secară
> Traducerea fidelă este universal aplicabilă, indiferent dacă vorbim de
> meniuri sau de titluri ale ferestrelor. Dacă americanul a folosit
> verbe la imperativ este foarte corect să se traducă în română cu verbe
> la imperativ. Nu e ceva neobişnuit, traducătorii italieni (şi probabil
> şi alţii) procedează la fel.
Problema ta este că te dai cum bate vântul. Construiești argumente
lingvistice cât să iasă ce-ți convine.
Ba e ca la americani, ba e ca la francezi, ba e ca la români, ba că să
facem la fel ca la ăia și să inventăm cuvinte, ba că nu mai este nevoie
să inventăm cuvinte că deja le avem pe ale noastre, odată dai exemplu
că ăia folosesc cuvinte comune deci hai să facem la fel, altădată ăia
inventează cuvinte speciale deci hai să facem la fel, etc..
> Nici vorbă, uită-te cu atenţie şi la alte titluri de meniuri. Acolo
> unde e vorba de o acţiune se foloseşte în engleză un verb.
Corect, numai că pe meniul principal nu vorbim despre nicio acțiune.
> Traducerea adevărată şi corectă se face din engleză în română direct,
> nu se face prin intermediul limbii franceze.
Mai devreme exemplul în franceză sau italiană era convenabil.
Acum nu mai este.
> Pe americani şi englezi îi ajută şi probabil că îi ajută şi pe
> utilizatorii români, deoarece nu am primit pînă acum nici o reclamaţie
> privitoare la acest aspect. Pe mine mă ajută dpdv al găsirii rapide a
> comenzilor din meniuri. Nu am fi folosit acest mod de scriere de la
> început, ci atunci cînd mi-am dat seama de utilitatea lui.
Repet, Dacă Scriu cu Majuscule pentru Fiecare Cuvânt este Idiot de
Citit.
La fel americanii sciru cu litere mari titlurile melodiilor unui album.
Asta este la ei. La noi nu. Îți reamintesc că nu suntem americani,
suntem culturi *_diferite_*.
> Faptul că nişte persoane au făcut un ghid de traducere aflat pe
> i18n.ro pe care îl respectă cu stricteţe nu înseamnă că acel ghid
> este bun. Ba din contră, eu am semnalat deja cel puţin o greşeală în
> el (cea cu punerea cratimei în neologisme) şi nu s-a făcut
> rectificrea necesară.
Dacă ai semnalat o eroare care încă persistă, n-ai decât să o
corectezi, mai ales dacă este documentabilă (vreau să zic cu argumente
bazate pe surse care pot fi citate, sau care se bazează pe lucrări
citabile / consultabile).
Numai că aici intervine o problemă. Înțeleg că sursa argumentului este
o lucrare a academiei, ori tu ești un răzvrătit care nu recunoaște
anumite reguli stipulate de acea instituție.
Sau asta cu cratima în neologisme intră în categoria celor care au girul
tău ? Ai o listă de chestii cu „de acord” / „nu sunt de acord” ? Este
publică ?
> [...] Eu mă iau după definiţia cuvîntului din dicţionarul explicativ,
> pentru că în română trebuie folosit un termen cu folosire generală,
> nu unul care e valabil numai pentru anumite situaţii sau pentru
> anumite softuri ori sisteme de operare.
Mai devreme decuparea și depanarea nu erau bune, fiind prea generale.
Acum octet nu este bun, pentru că nu este general.
> În plus de asta termenul "bait/baiţi" e prezent în DEX, deci nu văd
> care ar fi problema cu folosirea lui.
Deci dacă nu ar fi fost în DEX, folosirea lui ar fi fost problematică.
Debugare este în DEX ?
Cît despre bait, ți-am spus, confuzia (fonetică) cu bit/biți.
Și dacă mă iau strict după dicționar, byte sau bait trebuie folosit în
conjuncție cu ceva care să precizeze numărul de biți. Adică byte, byte,
dar cât de mare dpdv al structurii ?
> Am mai avut discuţia asta cu un an în urmă tot pe această listă.
> Directory şi Folder sînt sinonime. Wikipedia oferă următoarea
> definiţei pentru "directory":
Mai devreme preferai traducerile fidele.
Acum fidelitatea s-a nuanțat.
Autorul programului a considerat că directory este mai potrivit decât
folder (sau invers) într-o anumită conjunctură, chiar dacă wikipedia pe
limba lui zice că ar fi similare. Tu de ce le-ai mergiuit ?
> Analogia pe care o foloseşti ca argument e complet nepotrivită. Pentru
> ceilalţi termeni la care faci referire americanii folosesc termenii
> obişnuiţi, nu au inventat unii noi, ca în cazul lui "bug". E normal ca
> şi în română să se folosească termenii româneşti obişnuiţi, nu unii
> inventaţi plecînd de la cei englezeşti.
Acum vívat termenii obișnuiți, cum ar fi, de exemplu, cel cu belirea
pieii de pe spinarea vacii, etc..
> În lumea traducătorilor "liberi" se recomandă cu insistenţă folosirea
> glosarului de pe i18n.ro.
Greșești, este pe dos. Glosarul de pe RTFS, ulterior pe tmlug.ro,
acum pe i18n.ro, reprezintă în primul rând o *culegere* de termeni
folosiți în programele traduse. Termenii au fost puși acolo pe parcursul
timpului, unii dintre ei și pe baza unor argumente mai mult sau mai
puțin discutate și uneori asupra cărora a existat un oarecare consens.
Acolo unde consensul nu a fost atins, de obicei termenul prezintă mai
multe variante.
Adică glosarul a fost asamblat pe baza realității, nu cineva a făcut
glosarul care de-acum dictează realitatea. Ce-i drept, realitatea
constrâsă la o formă mai literară (nu a propus nimeni să se introducă
șeruire, de exemplu, chit că *asta* este realitatea; filosofic vorbind,
asta poate fi și un dezavantaj dpdv al evoluției unei limbi).
> Din păcate traducătorii liberi sînt liberi doar cu numele, în rest ei
> sînt legaţi de glosarul i18n.ro şi de recomandările stilistice din
> ghidul de traducere de pe acelaşi sit. Ar fi deci recomandat să se
> numească "traducătorii de softuri libere".
N-am înțeles (cred că ai omis un ne-), dar în tot cazul acel ghid este
făcut cu titlu de recomandare, pe baza unei opinii majoritare cu
privire la anumite aspecte.
Însă în privința Scrisului cu Majuscule din Loc în Loc, rămân la
părerea că este o greșeală / tâmpenie. Asta nu mai intră la categoria
recomandare, ci de cum este într-o limbă sau alta. Nu mă interesează
cum este la americani, mă interesează cum este la români, că limba asta
o vorbim. Nu că asta ar fi mai bună sau mai proastă, ci că tebuie să o
luăm ca atare.
Cristian Secară
> > - ai făcut imperative câteva din meniurile principale (Editează,
> > Vezi)
> Aici nu a greșit.
> E drept, unele limbi folosesc aici infinitivul, doar că româna nu
> suportă aici un mod impersonal, preferă ceva personal.
A greșit pentru că nu este vorba despre o comandă, ci despre un
(fel de) titlu.
> Dar cu asta redeschidem de mult închisa poveste a imperativului
> singural/plural (al politeții), despre care am mai spus cîndva că este
> o amuzantă abordare.
Acuma nu știu dacă și tu susții ca titlurile să fie imperative, dar
sigur disputa la care te referi cu politețea se referă în situațiile
când programul vine cu o cerință către utilizator (dar nu și invers,
unde măcar aici există consens).
Cristian Secară
> Aceste consideraţii teoretice nu au nici o valoare pînă cînd nu dai
> exemple concrete şi precise, pe care să le susţii cu argumente. O
> traducere fidelă ca sens şi ca stil nu are cum să fie greşită.
O traducere la care după aia îți trebuie un (alt) dicționar ca să
înțelegi ce se vorbește acolo nu se mai cheamă traducere.
> Lumea foloseşte traducerile făcute de mine, altfel nu le-ar descărca.
Descărcarea lor e una, folosirea lor e alta.
Andrei Popescu
[critici și observații traducere FileZilla]
+1 la toate argumentele (și da, am citit și continuarea discuției).
Salutări,
Andrei
--
Dacă aveți probleme cu afișarea diacriticelor trebuie să vă actualizați
fonturile. Vedeți http://wiki.debian.org/L10N/Romanian/Lenny/Notes pentru
mai multe detalii.
muntealb
> Problema ta este că te dai cum bate vântul. Construiești argumente
> lingvistice cât să iasă ce-ți convine.
> Ba e ca la americani, ba e ca la francezi, ba e ca la români, ba că să
> facem la fel ca la ăia și să inventăm cuvinte, ba că nu mai este nevoie
> să inventăm cuvinte că deja le avem pe ale noastre, odată dai exemplu
> că ăia folosesc cuvinte comune deci hai să facem la fel, altădată ăia
> inventează cuvinte speciale deci hai să facem la fel, etc..
argumente diverse, luate dintr-o parte şi din alta după cum e nevoie.
Nu există o cărămidă universală cu care să se construiască edificii
logice şi care să meargă în toate situaţiile în care trebuie făcute
aceste construcţii raţionale.
> Corect, numai că pe meniul principal nu vorbim despre nicio acțiune.
titluri, ceea ce ele nu sînt în multe cazuri. De exemplu meniul "File"
are ca elemente pe "Open" şi "Close", două acţiuni care se referă la
"File", dar care nu i se subordonează acestui termen, pentru că nu fac
parte din aceeaşi familie cu el, aşa cum de exemplu fac parte
elementele meniului "Tools", elemente care sînt de obicei unelte cu
care se realizează anumite acţiuni.
Deci în anumite situaţii capetele de meniu pot fi titluri ("Tools",
"Help"), iar în alte situaţii pot fi puncte de plecare pentru comenzi
date calculatorului ("File", "Edit", "View"). "File>Open" sau
"Edit>Copy" sau "File>Export>Export Settings" sînt lanţuri de comandă,
deci capul meniului nu e titlu, ci origine a lanţului.
Ba da, la unele meniuri vorbim de o acţiune, asta nu se înţelege de
către unii. Meniurile "Edit" şi "View" sînt formate din verbe la
imperativ, nu din substantive. E doar o coincidenţă că în aceste
cazuri formele la imperativ sînt identice cu rezultatele acţiunilor.
Dacă americanii ar fi folosit substantive atunci ar fi zis "Editing"
şi "Viewing", nu "Edit" şi "View", tocmai pentru că era mai indicat să
folosească substantive care descriu acţiunea, nu rezultatul ei ("Edit"
şi "View"). În română nu există o astfel de separare ca în engleză,
"Editare" şi "Vedere" descriu atît acţiunea, cît şi rezultatul ei. Dar
în engleză nu toate verbele au forme de plural care sînt identice cu
substantivele. Însă eu n-am susţinut că traducerea lui "Edit" şi
"View" cu "Editare" şi "Vedere" este greşită, doar că nu este fidelă
ca formă (ca sens este fidelă). Este o adaptare făcută de unii
traducători, însă în nici un caz nu poate fi impusă ca singura
traducere posibilă sau singura traducere indicată pentru interfeţele
în limba română. Ar fi preferabil să se traducă fidel şi ca sens şi ca
formă (timpurile verbelor), asta pentru că dacă nu se respectă acest
lucru există riscul apariţiei unor exprimări nefericite cum sînt cele
din traducerile MS RO (de ex. "Delete Browsing History" tradus ca
"Ştergere istoric navigare" sau "Diagnose Connection Problems" tradus
ca "Diagnostic probleme conexiune", ambele în Internet Explorer 7). Se
vede deci că transformarea verbelor în substantive poate duce uşor la
aberaţii lingvistice.
> Mai devreme exemplul în franceză sau italiană era convenabil.
> Acum nu mai este.
din alte ţări trebuie studiate şi adoptate numai dacă sînt potrivite.
În nici un caz nu trebuie copiat orbeşte stilul sau terminologia
folosite de traducătorii dintr-o anumită ţară. Am zis-o şi în urmă cu
mai mult de un an pe această listă, că traducerile franţuzeşti de
softuri au o terminologie bună şi un stil de exprimare mai puţin bun,
pe cînd cele italiene au o terminologie mai puţin bună (sînt preluate
multe englezisme) dar au un stil de exprimare bun. Oricum stilul
adoptat de mine cu imperativul nu a fost determinat de alegerea
stilistică a italienilor, ci de fidelitatea faţă de textul original în
engleză.
> Repet, Dacă Scriu cu Majuscule pentru Fiecare Cuvânt este Idiot de
> Citit.
> La fel americanii sciru cu litere mari titlurile melodiilor unui album.
> Asta este la ei. La noi nu. Îți reamintesc că nu suntem americani,
> suntem culturi *_diferite_*.
experienţe personale şi le mai şi dramatizezi pe deasupra. Pentru
marea majoritate a utilizatorilor de calculatoare nu este deloc
"idiot" de citit meniuri scrise cu litere majuscule la fiecare cuvînt,
ba chiar este mai uşor. Pentru că nu se scrie tot în acest fel, ci
numai secvenţe scurte, în general de 2-3-4 cuvinte. În plus de asta
românii folosesc în proporţie de peste 80% softuri în engleză şi nu s-
a revoltat nimeni din cauza meniurilor scrise cu majuscule iniţiale.
Deci nu se poate generaliza o reacţie personală de respingere a
aspectului acestor meniuri la toată populaţia României. Iar diferenţa
dintre cultura americană şi cea română nu constă în modul de scriere a
unor texte scurte. Preluarea modului de scriere "american" nu va
corupe specificul limbii române, acesta poate fi corupt doar prin
preluarea masivă de englezisme neadaptate gramaticii şi ortografiei
româneşti.
> Dacă ai semnalat o eroare care încă persistă, n-ai decât să o
> corectezi, mai ales dacă este documentabilă (vreau să zic cu argumente
> bazate pe surse care pot fi citate, sau care se bazează pe lucrări
> citabile / consultabile).
>
> Numai că aici intervine o problemă. Înțeleg că sursa argumentului este
> o lucrare a academiei, ori tu ești un răzvrătit care nu recunoaște
> anumite reguli stipulate de acea instituție.
> Sau asta cu cratima în neologisme intră în categoria celor care au girul
> tău ? Ai o listă de chestii cu „de acord” / „nu sunt de acord” ? Este
> publică ?
proaste, iar altele (puţine) sînt bune. Recomandarea privind cratima e
o astfel de decizie care încearcă să limiteze folosirea cratimei doar
la anumite neologisme. E o decizie raţională şi practică, cu care sînt
de acord şi la care am făcut referinţă de multe ori. Nu sînt de acord
cu deciziile aceluiaşi institut care sînt iraţionale şi/sau
nepractice.
Nu are nici o legătură faptul că nu fac modificări în ghidul de pe
i18n.ro cu opiniile mele despre deciziile lingvistice ale Academiei.
Ghidul de traducere de pe i18n.ro se află în grija unor persoane care
trebuie să-l actualizeze şi să-l corecteze dacă li se semnalează nişte
probleme. Eu mă ocup de manualul de traducere de pe situl meu, acolo
fac adăugări şi corecturi dacă e necesar.
> Mai devreme decuparea și depanarea nu erau bune, fiind prea generale.
> Acum octet nu este bun, pentru că nu este general.
> Debugare este în DEX ?
>
> Cît despre bait, ți-am spus, confuzia (fonetică) cu bit/biți.
> Și dacă mă iau strict după dicționar, byte sau bait trebuie folosit în
> conjuncție cu ceva care să precizeze numărul de biți. Adică byte, byte,
> dar cât de mare dpdv al structurii ?
comună la toate situaţiile. Traducerea lui "cropping" cu "decupare" nu
este bună, cum nu este bună nici traducerea lui "debugging" cu
"depanare".
În cazul lui "octet" problema nu este "generalitatea" lui, ci din
contră, "particularitatea", potrivirea numai cu o anumită situaţie.
Termenul original "byte" poate desemna în funcţie de situaţie un grup
format dintr-un număr variabil de biţi, aşa cum se poate vedea din
extrasele de mai jos, luate din articolul de pe Wikipedia. Termenul
"octet" înseamnă doar 8 biţi, nu se poate extinde pentru a cuprinde şi
grupări formate dintr-un număr diferit de biţi, deci este o traducere
greşită.
======================
http://en.wikipedia.org/wiki/Byte
The term byte was coined by Dr. Werner Buchholz in July 1956, during
the early design phase for the IBM Stretch computer.[1][2][3]
Originally it was defined in instructions by a 4-BIT BYTE-SIZE FIELD,
ALLOWING FROM ONE TO SIXTEEN BITS (the production design reduced this
to a 3-bit byte-size field, allowing from one to eight bits to be
represented by a byte); typical I/O equipment of the period used six-
bit bytes. A fixed eight-bit byte size was later adopted and
promulgated as a standard by the System/360. The term "byte" comes
from "bite," as in the smallest amount of data a computer could "bite"
at once. The spelling change not only reduced the chance of a "bite"
being mistaken for a "bit," but also was consistent with the penchant
of early computer scientists to make up words and change spellings. A
byte was also often referred to as "an 8-bit byte", reinforcing the
notion that it was a tuple of N BITS, AND THAT OTHER SIZES WERE
POSSIBLE.
A contiguous sequence of binary bits in a serial data stream, such as
in modem or satellite communications, or from a disk-drive head, which
is the smallest meaningful unit of data. These bytes might include
start bits, stop bits, or parity bits, and thus could vary FROM 7 TO
12 BITS to contain a single 7-bit ASCII code.
A datatype or synonym for a datatype in certain programming languages.
C and C++, for example, defines byte as "addressable unit of data
large enough to hold any member of the basic character set of the
execution environment" (clause 3.6 of the C standard). Since the C
char integral data type must contain at least 8 bits (clause
5.2.4.2.1), a BYTE IN C IS AT LEAST CAPABLE OF HOLDING 256 DIFFERENT
VALUES (signed or unsigned char does not matter). Various
implementations of C and C++ define A "BYTE" AS 8, 9, 16, 32, OR 36
BITS [4][5]. The actual number of bits in a particular implementation
is documented as CHAR_BIT as implemented in the limits.h file.
======================
Nu, dacă nu ar fi fost în DEX, folosirea nu ar fi fost deloc
problematică. Însă dacă tot este acolo, înseamnă că e un argument în
plus în favoarea folosirii lui pentru cei care doresc să folosească pe
cît posibili termeni prezenţi în DEX.
Confuzia fonetică bit/byte există şi în engleză, dar n-a împiedicat
folosirea pe mai departe a lui byte. Mult mai gravă este însă confuzia
de sens între "byte" şi "octet", al doilea termen fiind doar un caz
particular al primului.
> Mai devreme preferai traducerile fidele.
> Acum fidelitatea s-a nuanțat.
> Autorul programului a considerat că directory este mai potrivit decât
> folder (sau invers) într-o anumită conjunctură, chiar dacă wikipedia pe
> limba lui zice că ar fi similare. Tu de ce le-ai mergiuit ?
explicat deja, traducerea corectă a acestui termen este "directoriu",
nu "director" (care este traducerea fidelă a englezescului
"director"). Însă "directoriu" are în română o rezonanţă arhaică
supărătoare, de aceea eu am folosit "dosar", care e un termen modern.
> Acum vívat termenii obișnuiți, cum ar fi, de exemplu, cel cu belirea
> pieii de pe spinarea vacii, etc..
mai puţin bune dintr-o piele deja jupuită.
> Greșești, este pe dos. Glosarul de pe RTFS, ulterior pe tmlug.ro,
> acum pe i18n.ro, reprezintă în primul rând o *culegere* de termeni
> folosiți în programele traduse. Termenii au fost puși acolo pe parcursul
> timpului, unii dintre ei și pe baza unor argumente mai mult sau mai
> puțin discutate și uneori asupra cărora a existat un oarecare consens.
> Acolo unde consensul nu a fost atins, de obicei termenul prezintă mai
> multe variante.
>
> Adică glosarul a fost asamblat pe baza realității, nu cineva a făcut
> glosarul care de-acum dictează realitatea. Ce-i drept, realitatea
> constrâsă la o formă mai literară (nu a propus nimeni să se introducă
> șeruire, de exemplu, chit că *asta* este realitatea; filosofic vorbind,
> asta poate fi și un dezavantaj dpdv al evoluției unei limbi).
> făcut cu titlu de recomandare, pe baza unei opinii majoritare cu
> privire la anumite aspecte.
cazurile în care englezii folosesc termeni obişnuiţi trebuie ca şi
românii să facă la fel Dacă englezii folosesc termeni inventaţi (sau
cu sens nou inventat recent, cazul lui "bug"), atunci românii trebuie
să folosească şi ei termeni inventaţi care reprezintă sau nu adaptări
ale termenilor englezeşti. Totul se rezumă la respectarea sensului
original, iar uneori cuvintele româneşti deja existente nu pot
reflecta sensul unui cuvînt englezesc inventat recent. Ca urmare
trebuie inventat un cuvînt nou sau adaptat cel englezesc.
Nu e deloc pe dos. Traducătorii care participă la proiectele de
traducere a unor softuri libere (de ex. Ubuntu) nu se pot abate de la
glosarul i18n.ro şi de la ghidul de traducere. Dacă o fac li se atrage
atenţia şi li se pune în vedere să-şi modifice traducerile în
conformitate cu glosarul şi ghidul, pentru asta stă dovadă forumul
românesc Ubuntu. Şi nu în toate cazurile termenii recomandaţi de
glosar sînt cei mai buni. Problema era cu expresia "traducătorii
liberi", care nu e reală, pentru că nu există libertate în alegerea
terminologiei cînd vine vorba de traducătorii de softuri libere
implicaţi în proiecte mai mari de traducere. Nu spun că ăsta e un
lucru rău dpdv al consistenţei de traducere a unui proiect mare, însă
duce şi la perpetuarea folosirii unor termeni greşiţi, pentru că cei
mai mulţi traducători de softuri libere nu vin pe Diacritice să
conteste un termen sau altul din glosar.
> Însă în privința Scrisului cu Majuscule din Loc în Loc, rămân la
> părerea că este o greșeală / tâmpenie. Asta nu mai intră la categoria
> recomandare, ci de cum este într-o limbă sau alta. Nu mă interesează
> cum este la americani, mă interesează cum este la români, că limba asta
> o vorbim. Nu că asta ar fi mai bună sau mai proastă, ci că tebuie să o
> luăm ca atare.
bătute în cuie. Limba se modernizează şi în ce priveşte aspectul
practic al folosirii ei. Scrisul cu majuscule iniţiale în meniuri
îmbunătăţeşte uzabilitatea softurilor. Nu trebuie ca o astfel de
măsură să fie respinsă pentru că nu respectă tradiţia românească. Din
contră, tradiţia trebuie modificată acolo unde prin asta se aduce un
beneficiu oamenilor.
Nicu Buculei
> On 17 Noi, 01:04, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
>> Corect, numai că pe meniul principal nu vorbim despre nicio acțiune.
>
> Asta e o greşeală legată de faptul că se tratează capetele de meniu ca
> titluri, ceea ce ele nu sînt în multe cazuri. De exemplu meniul "File"
> are ca elemente pe "Open" şi "Close", două acţiuni care se referă la
> "File", dar care nu i se subordonează acestui termen, pentru că nu fac
> parte din aceeaşi familie cu el, aşa cum de exemplu fac parte
Ba sigur ca i se subordoneaza, "File" contine actiuni care se aplica
asupra fisierului, "deschide fisier", "inchide fisier" etc. Vezi
http://library.gnome.org/devel/hig-book/stable/menus-standard.html.en#the-file-menu
> elementele meniului "Tools", elemente care sînt de obicei unelte cu
> care se realizează anumite acţiuni.
>
> Deci în anumite situaţii capetele de meniu pot fi titluri ("Tools",
> "Help"), iar în alte situaţii pot fi puncte de plecare pentru comenzi
> date calculatorului ("File", "Edit", "View"). "File>Open" sau
> "Edit>Copy" sau "File>Export>Export Settings" sînt lanţuri de comandă,
> deci capul meniului nu e titlu, ci origine a lanţului.
Aici problema este cu aplicatiile care au meniurile facute cu
picioarele, Firefox este un exemplu sugestiv, au mutat setarile din
"Edit->Preferences" in "Tools->Options" nu pentru ca e logic, ci pentru
a imita Intenet Explorer in goana dupa cit mai multi utilizatori.
Cind li s-a argumentat ca nu "optionezi uneltele" ci "editazi
preferintele" si li s-a dat in cap cu HiG-ul, au revenit
"Edit->Preferences", dar numai pentru versiunea de Linux.
--
nicu :: http://nicubunu.ro :: http://nicubunu.blogspot.com
Alexandru Szasz
>
> On 17 Noi, 01:04, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
>> Problema ta este că te dai cum bate vântul. Construiești argumente
>> lingvistice cât să iasă ce-ți convine.
>> Ba e ca la americani, ba e ca la francezi, ba e ca la români, ba că să
>> facem la fel ca la ăia și să inventăm cuvinte, ba că nu mai este nevoie
>> să inventăm cuvinte că deja le avem pe ale noastre, odată dai exemplu
>> că ăia folosesc cuvinte comune deci hai să facem la fel, altădată ăia
>> inventează cuvinte speciale deci hai să facem la fel, etc..
>
> Eu mă dau după cum bate raţiunea. Orice raţionament se face cu
> argumente diverse, luate dintr-o parte şi din alta după cum e nevoie.
> Nu există o cărămidă universală cu care să se construiască edificii
> logice şi care să meargă în toate situaţiile în care trebuie făcute
> aceste construcţii raţionale.
>
Scuze că intervin ca musca-n lapte, dar ce legătură are rațiunea cu
limba? Limba nu e o știință, e un mijloc de comunicare modelat de
oameni după propria dorință. Entitățile academice din fiecare țară
doar încearcă să modeleze limba, nu o pot impune, n-a reușit nici
dictatura nu o să reușești nici tu.
--
Alexandru Szasz
muntealb
> Ba sigur ca i se subordoneaza, "File" contine actiuni care se aplica
În cazul meniului "Tools" capul de meniu este un termen general
("Unelte") care are în subordine termeni particulari ("Descărcător",
"Blocant de Publicităţi", "Server proxy", etc.) din familia de unelte
a softului respectiv. Deci în acest caz se poate susţine că "Tools" e
un TITLU de meniu. Însă în cazul meniului "File", în el nu sînt
prezente elemente din familia lui "File" (ca de ex. "Text File",
"Image File", etc.), ci comenzi care i se aplică lui "File". În acest
caz NU se mai poate susţine că "File" e un TITLU.
> Aici problema este cu aplicatiile care au meniurile facute cu
> picioarele, Firefox este un exemplu sugestiv, au mutat setarile din
> "Edit->Preferences" in "Tools->Options" nu pentru ca e logic, ci pentru
> a imita Intenet Explorer in goana dupa cit mai multi utilizatori.
> Cind li s-a argumentat ca nu "optionezi uneltele" ci "editazi
> preferintele" si li s-a dat in cap cu HiG-ul, au revenit
> "Edit->Preferences", dar numai pentru versiunea de Linux.
este cea mai bună opţiune pentru traducător.
muntealb
> Scuze că intervin ca musca-n lapte, dar ce legătură are rațiunea cu
> limba? Limba nu e o știință, e un mijloc de comunicare modelat de
> oameni după propria dorință. Entitățile academice din fiecare țară
> doar încearcă să modeleze limba, nu o pot impune, n-a reușit nici
> dictatura nu o să reușești nici tu.
decide ce terminologie şi ce stil să se folosească într-o traducere.
Eu nu încerc să impun nimic, eu traduc fidel, credeam că s-a observat
asta pînă acum. Alţii vor să impună o terminologie şi un stil de
exprimare care nu sînt potrivite, pentru că nu sînt fidele textului
original.
Alexandru Szasz
Păi înțelegi greșit procesul de localizare. El impune și adaptare, nu
traducere fidelă.
--
Alexandru Szasz
muntealb
> Păi înțelegi greșit procesul de localizare. El impune și adaptare, nu
> traducere fidelă.
intervine într-o traducere numai atunci cînd din anumite motive nu se
poate face o traducere fidelă. În rest se traduce fidel.
Nu se face adaptare de dragul adaptării. Ori în cazul softurilor
"adaptarea" folosită la meniuri a creat aberaţiile din traducerile MS
RO. Cum a fost posibil ? Simplu. În engleză meniurile cu acţiuni au ca
prim element un verb la imperativ, iar elementele următoare sînt şi
ele verbe la imperativ. MS RO a transformat primul element al meniului
în substantiv ("Editare") şi pentru consecvenţă a transformat şi
restul de elemente ("Decupare", "Copiere", "Lipire") tot în
substantive. La fel procedează şi francezii cînd primul element este
un verb la infinitiv (Editer) şi următoarele (Couper, Copier, Coller)
la fel. Acum că unii din traducătorii români vor să facă adaptări şi
să transforme primul element din meniu din verb la imperativ în
substantiv, iar restul să fie verbe la imperativ, e treaba lor.
Eu prefer varianta originală din engleză cu primul element verb la
imperativ şi următoarele elemente la fel. Şi am mai spus că şi
italienii, cu o limbă asemănătoare cu româna, fac la fel iar acolo 60
de milioane de oameni nu au o problemă cu această abordare. Ca urmare
nu se impune folosirea adaptării stilistice (transformarea
verb=>substantiv) în acest caz.
Alexandru Szasz
>
> On 17 Noi, 13:31, "Alexandru Szasz" <alex...@gmail.com> wrote:
>> Păi înțelegi greșit procesul de localizare. El impune și adaptare, nu
>> traducere fidelă.
>
> Ba din contră, tu înţelegi greşit procesul de traducere. Adaptarea
> intervine într-o traducere numai atunci cînd din anumite motive nu se
> poate face o traducere fidelă. În rest se traduce fidel.
>
Te invit la lectură: http://www.google.ro/search?q=define%3Alocalization
Caută pe acolo „fidel".
--
Alexandru Szasz
muntealb
> Te invit la lectură:http://www.google.ro/search?q=define%3Alocalization
> Caută pe acolo "fidel".
de calculator nu implică în principal o traducere fidelă. Asta ca aviz
celor care folosesc programe traduse de tine. Sau poate că aceştia şi-
au dat deja seama de concepţiile pe care le suţii privind localizarea
softurilor, de cînd ai tradus termenul "tab" prin termenul "filă", în
mod evident greşit şi infidel, dar cel mai adaptat pentru utilizatorii
români în opinia ta.
Cristian Secară
> Eu nu încerc să impun nimic, eu traduc fidel, credeam că s-a observat
> asta pînă acum.
Nici măcar asta.
De exemplu ai undeva
&Remove selected
care era
&Elimină cele selectate
iar acum este
Îndepărtează &selecția
Fidel al naibii. Știu ce o să zici, că aici este corect ca tine, că de
fapt în română / în engleză / în alte limbi etc..
Cristian Secară
> iar acum este
> Îndepărtează &selecția
Scuze, acum este
Înlătură &Selecția
dar tot aia pentru ce vroiam să spun.
muntealb
> Scuze, acum este
> Înlătură &Selecția
> dar tot aia pentru ce vroiam să spun.
"Remove" ?
Înlătură, Îndepărtează şi Elimină sînt sinonime.
http://dexonline.ro/search.php?cuv=inlatura
http://dexonline.ro/search.php?cuv=indeparteaza
http://dexonline.ro/search.php?cuv=elimina
Mișu Moldovan
> On 17 Noi, 01:04, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> > Problema ta este că te dai cum bate vântul. Construiești argumente
> > lingvistice cât să iasă ce-ți convine.
> > Ba e ca la americani, ba e ca la francezi, ba e ca la români, ba că să
> > facem la fel ca la ăia și să inventăm cuvinte, ba că nu mai este nevoie
> > să inventăm cuvinte că deja le avem pe ale noastre, odată dai exemplu
> > că ăia folosesc cuvinte comune deci hai să facem la fel, altădată ăia
> > inventează cuvinte speciale deci hai să facem la fel, etc..
>
> Eu mă dau după cum bate raţiunea. Orice raţionament se face cu
> argumente diverse, luate dintr-o parte şi din alta după cum e nevoie.
> Nu există o cărămidă universală cu care să se construiască edificii
> logice şi care să meargă în toate situaţiile în care trebuie făcute
> aceste construcţii raţionale.
Erai bun de politician! Mi te imaginez la o tribună în fața cetățenilor,
amețind alegătorii cu o asemenea argumentație... :)
Dar, lăsând gluma la o parte, aș avea de zis un singur lucru mai la
subiect. Io nu prea am folosit programe traduse de tine, de fapt nici nu
credeam că le-am încercat vreodată până nu ai spus la un moment dat că
tu ai tradus Azureus... Ohoho... Cred că a fost cea mai amuzantă
traducere pe care am văzut-o vreodată. Sincer, am crezut că cineva a
tradus „la mișto” acel program, era aproape inutilizabil cu toți
termenii aceia neaoși pentru seeders, leechers etc. Adică terminologia
era în mare parte inventată și paralelă cu vorbirea curentă, a trebuit
să-l folosesc în engleză ca să-mi pot face treaba.
Asta a fost acu' doi, trei ani, într-un Azureus 2.0.x. Ca să fiu cât de
cât obiectiv, am căutat cinci minute în traducerea de acum[1] câteva
exemple, ce-i drept am găsit mai mult alte chestii, nu ce căutam, dar
vorbesc de la sine și astea:
„Reparație experimentală pentru panicile de kernel în...”
„Arată Mereu Ponturile Flotante”
„Clicați pentru a copia hașul în cliplanșetă”
„Răzuiește și cașează”
„Informații despre Caș”
Acuma, sper să nu mi-o iei în nume de rău, nu vreau să fiu negativist,
dar încerc să înțeleg... Ai urmărit alți utilizatori care îți folosesc
traducerile? Ce feedback ai pentru asemenea „inovații”? S-a întâmplat
vreodată să vadă la tine pe calculator un alt power-user texte de genul
ăsta? Cum a reacționat?
1. http://muntealb.bravehost.com/Traduceri/Vuze-3.1.1.0.zip
--
mișu
Alexandru Szasz
>
> On 17 Noi, 14:32, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
>> Scuze, acum este
>> Înlătură &Selecția
>> dar tot aia pentru ce vroiam să spun.
>
> Ce vrei să spui ? Că "Înlătură" nu e o traducere potrivită pentru
> "Remove" ?
>
E „selected" nu „selection". Cred că asta vroia să zică.
--
Alexandru Szasz
Cristian Secară
> Sau poate că aceştia şi-au dat deja seama de concepţiile pe care le
> suţii privind localizarea softurilor, de cînd ai tradus termenul
> "tab" prin termenul "filă", în mod evident greşit şi infidel, dar cel
> mai adaptat pentru utilizatorii români în opinia ta.
Bine că îi critici pe alții și te aștepți ca ei să îți ia în
considerare observațiile, dar pe de altă parte nu dai atenție
niciodată observațiilor altora despre aberațiile tale cu cliplanșetă,
debugare, sau creponarea vacii.
Și păcat, că în cazul tău astea sunt excepții, răsunătoare ce-i drept,
dar totuși excepții. Numai că la fel cum folosirea traducerilor
Microsoft sunt evitate din cauza unor chichițe mărunte dar persistente,
la fel este și în cazul traducerilor tale.
Cristian Secară
> > > De exemplu ai undeva
> > > &Remove selected
> > > care era
> > > &Elimină cele selectate
> > > iar acum este
> > Înlătură &selecția
>
> Ce vrei să spui ? Că "Înlătură" nu e o traducere potrivită pentru
> "Remove" ?
Nu, prin „fidel” înseamnă să respecți sensul original, adică să
removezi (cum vrei tu să-i zici) elementele selectate, nu selecția de
pe elemente.
Adică așa cum era inițial, înainte să „corectezi” tu.
muntealb
> Erai bun de politician! Mi te imaginez la o tribună în fața cetățenilor,
> amețind alegătorii cu o asemenea argumentație... :)
ameţeala.
> Dar, lăsând gluma la o parte, aș avea de zis un singur lucru mai la
> subiect. Io nu prea am folosit programe traduse de tine, de fapt nici nu
> credeam că le-am încercat vreodată până nu ai spus la un moment dat că
> tu ai tradus Azureus... Ohoho... Cred că a fost cea mai amuzantă
> traducere pe care am văzut-o vreodată. Sincer, am crezut că cineva a
> tradus „la mișto” acel program, era aproape inutilizabil cu toți
> termenii aceia neaoși pentru seeders, leechers etc. Adică terminologia
> era în mare parte inventată și paralelă cu vorbirea curentă, a trebuit
> să-l folosesc în engleză ca să-mi pot face treaba.
Traducerea făcută de mine a fost publicată pe 2 august 2008. Ea fost
făcută de mine de la zero în proporţie de 80%. Restul de 20% provine
din vechea traducere (făcută de Cercel Kremene), la care am adăugat
diacritice şi am făcut unele corecturi.
> Asta a fost acu' doi, trei ani, într-un Azureus 2.0.x. Ca să fiu cât de
> cât obiectiv, am căutat cinci minute în traducerea de acum[1] câteva
> exemple, ce-i drept am găsit mai mult alte chestii, nu ce căutam, dar
> vorbesc de la sine și astea:
>
> „Reparație experimentală pentru panicile de kernel în...”
> „Arată Mereu Ponturile Flotante”
> „Clicați pentru a copia hașul în cliplanșetă”
> „Răzuiește și cașează”
> „Informații despre Caș”
>
> Acuma, sper să nu mi-o iei în nume de rău, nu vreau să fiu negativist,
> dar încerc să înțeleg... Ai urmărit alți utilizatori care îți folosesc
> traducerile? Ce feedback ai pentru asemenea „inovații”? S-a întâmplat
> vreodată să vadă la tine pe calculator un alt power-user texte de genul
> ăsta? Cum a reacționat?
tale cu privire la unii termeni. În general cei care sînt "power-user"
nu folosesc traducerea în română. Iar ceilalţi nu au postat obiecţii.
muntealb
> Bine că îi critici pe alții și te aștepți ca ei să îți ia în
> considerare observațiile, dar pe de altă parte nu dai atenție
> niciodată observațiilor altora despre aberațiile tale cu cliplanșetă,
> debugare, sau creponarea vacii.
listă de discuţii. Acestea sînt variantele mele de traducere pentru :
clipboard = cliplanşetă
debugging = debugare
croppping = cruponare
Pe de altă parte cei care se opun traducerilor mele nu au venit cu
variante mai bune, ci cu unele care fie nu se integrează bine în limba
română (clipboard), fie nu sînt fidele sensului original (depanare şi
decupare).
> Și păcat, că în cazul tău astea sunt excepții, răsunătoare ce-i drept,
> dar totuși excepții. Numai că la fel cum folosirea traducerilor
> Microsoft sunt evitate din cauza unor chichițe mărunte dar persistente,
> la fel este și în cazul traducerilor tale.
traducere şi e chiar atît de deranjat de terminologie sau de stil,
poate să îşi scrie părerea într-un mesaj de poştă electronică, nu-i ia
decît 5 minute. Nu am primit mesaje de reproş la adresa traducerilor
făcute deşi adresa mea de poştă electronică e publică.
muntealb
> Nu, prin „fidel” înseamnă să respecți sensul original, adică să
> removezi (cum vrei tu să-i zici) elementele selectate, nu selecția de
> pe elemente.
> Adică așa cum era inițial, înainte să „corectezi” tu.
====================
http://dexonline.ro/search.php?cuv=selectarea
SELECTÁRE, selectări, s.f. Acţiunea de a selecta şi rezultatul ei. –
V. selecta.
Sursa: DEX '98
====================
În engleză nu se (mai) zice "Remove Selection", ci "Deselect All" sau
"Unselect All", pe care eu le traduc "Deselectează Tot".
Lucian Adrian Grijincu
> Nici vorbă, îţi repet că sînt folosite. Dacă cineva descarcă o
> traducere şi e chiar atît de deranjat de terminologie sau de stil,
> poate să îşi scrie părerea într-un mesaj de poştă electronică, nu-i ia
> decît 5 minute. Nu am primit mesaje de reproş la adresa traducerilor
> făcute deşi adresa mea de poştă electronică e publică.
Chiar nu-i așa cum zici tu. Nu are prea multă lume timp de așa ceva.
Am întâlnit aplicații sau meniuri cu traduceri care erau greșite (pe
varii nivele). Am trecut pe varianta în engleză și nu mi-am bătut
capul. Și știu că nu sunt singurul. Știu că nu e tare greu să afli
cine a tradus ceva, dar nu e cea mai importantă chestie pe care o am
de făcut.
--
.
..: Lucian
muntealb
wrote:
> Am întâlnit aplicații sau meniuri cu traduceri care erau greșite (pe
> varii nivele). Am trecut pe varianta în engleză și nu mi-am bătut
> capul. Și știu că nu sunt singurul. Știu că nu e tare greu să afli
> cine a tradus ceva, dar nu e cea mai importantă chestie pe care o am
> de făcut.
de unul mare. Dacă traducerile mele ar genera o reacţie atît de
puternică de respingere cum este cea menţionată de Cristian Secară,
atunci şi-ar face cîţiva timp să-mi scrie. Şi hai să zicem că n-au
timp unul, doi, zece, o sută, dar din mii de oameni cîţi au descărcat
traducerile s-ar fi găsit cîţiva cu timp disponibil ca să-mi scrie în
caz că nu le-ar fi plăcut traducerile.
Mișu Moldovan
> On 17 Noi, 14:45, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> > Bine că îi critici pe alții și te aștepți ca ei să îți ia în
> > considerare observațiile, dar pe de altă parte nu dai atenție
> > niciodată observațiilor altora despre aberațiile tale cu cliplanșetă,
> > debugare, sau creponarea vacii.
>
> traducere şi e chiar atît de deranjat de terminologie sau de stil,
> poate să îşi scrie părerea într-un mesaj de poştă electronică, nu-i ia
> decît 5 minute. Nu am primit mesaje de reproş la adresa traducerilor
> făcute deşi adresa mea de poştă electronică e publică.
Teoria ca teoria, dar în practică lucrurile stau altfel... Foarte puțini
se obosesc să trimită un mail în care să semnaleze probleme, mai ales
dacă sunt multe.
--
mișu
muntealb
> Teoria ca teoria, dar în practică lucrurile stau altfel... Foarte puțini
> se obosesc să trimită un mail în care să semnaleze probleme, mai ales
> dacă sunt multe.
forumuri, pe bloguri, prin poşta electronică, etc. şi nu e vorba de
comunicaţii importante, ci de cele mai multe ori de unele banale, deci
timp există. Nu e nici o oboseală să scrii cîteva cuvinte pentru ceva
care ţi se pare important, de exemplu o traducere pe care vrei s-o
foloseşti.
Cristian Secară
> Aia s-ar traduce "Înlătură Selectarea", nu "Înlătură Selecţia".
> [...]
Nu înțeleg ce vrei aici, remove selected înseamnă să le removezi pe
alea selected, adică pe alea selectate.
Nu este remove selection, ci remove selected.
Cristian Secară
> Ba este cum zic eu, pentru că nu e vorba de un număr mic de oameni, ci
> de unul mare. Dacă traducerile mele ar genera o reacţie atît de
> puternică de respingere cum este cea menţionată de Cristian Secară,
> atunci şi-ar face cîţiva timp să-mi scrie. Şi hai să zicem că n-au
> timp unul, doi, zece, o sută, dar din mii de oameni cîţi au descărcat
> traducerile s-ar fi găsit cîţiva cu timp disponibil ca să-mi scrie în
> caz că nu le-ar fi plăcut traducerile.
Eu din loc în loc pe forumuri am văzut contrariul. N-am remarcat
vreodată ca tu să fi ținut cont de părerea celor care ar fi dorit să
utilizeze traducerile, dimpotrivă, ai ținut cu dinții de părerile tale
indiferent de cât de absurde le-au părut tuturor celorlalți.
Așa că în cazul tău feedback = pierdere de vreme.
Florin Cătălin RUSSEN
Eu din loc în loc pe forumuri am văzut contrariul. N-am remarcat
vreodată ca tu să fi ținut cont de părerea celor care ar fi dorit să
utilizeze traducerile, dimpotrivă, ai ținut cu dinții de părerile tale
indiferent de cât de absurde le-au părut tuturor celorlalți.
Așa că în cazul tău feedback = pierdere de vreme.
Eu zic că toţi mai avem crize de orgoliu. Asta nu înseamnă că traducerile voastre nu sînt bune, ci doar perfectibile. Orice sugestie de ameliorare trebuie luată în seamă, numai aşa progresăm.
Cînd un singur utilizator îţi reproşează un lucru se poate discuta. Cînd mai mulţi îţi atrag atenţia unui anumit lucru, atunci trebuie să-i iei în seamă şi să găsiţi împreună formula adecvată.
Sincer, nu văd de ce trebuie să ne excităm făfă rost şi să lăsăm să plece meru mesaje care marchează (categorice). Eu îmi zic mereu că poate nu am înţeles eu bine un aspect al problemei şi prefer să discut cu persoana care mi-a adus asta la cunoştinţă decît s-o apostrofez pe loc. Prefer să mă scuz şi să corectez decît să am utilizatori frustraţi. Traducerea trebuie să fie exactă şi să exprime realitatea, nu este o chestie de orgolii şi principii.
Alexandru Szasz
<cfru...@gmail.com> a scris:
>
> Traducerea trebuie să fie
> exactă şi să exprime realitatea, nu este o chestie de orgolii şi principii.
>
Dar nu e traducere ... e localizare.
--
Alexandru Szasz
muntealb
> Dacă nu s-a sesizat nimeni la „Informații despre Caș” atunci din două,
> una: ori nu s-a obosit nimeni să-ți scrie, ori nu au văzut-o
> utilizatorii. Pick your choice...
http://forum.utorrent.com/viewtopic.php?id=1882&p=2
Mișu Moldovan
Păi, din ce văd, se pare că totuși ai primit feedback negativ. Deci
te-ai contrazis singur cu linkurile astea, pentru ca vreo cinci niveluri
mai sus în firul de discuție ziceai că nu ai primit reproșuri...
--
mișu
muntealb
> Păi, din ce văd, se pare că totuși ai primit feedback negativ. Deci
> te-ai contrazis singur cu linkurile astea, pentru ca vreo cinci niveluri
> mai sus în firul de discuție ziceai că nu ai primit reproșuri...
spus de la început că ei nu au de gînd să folosească programe traduse,
deci ar fi fost contra traducerilor făcuet de oricine. În al doilea
caz cel care a avut o nelămurire a înţeles argumentele mele.
Mișu Moldovan
Nu m-ar mira dacă peste ani i-ai trimite și pe alții la arhiva listei
„Diacritice” indicându-le că acolo vor găsi argumentele pro și contra
pentru „Informații despre Caș” și vor vedea cum cei de acolo au
„înțeles” până la urmă cum stă treaba... :)
Dar vorba altcuiva mai inspirat: „Uzul impune norma, nu invers, asta e
regula.” Ești sau nu ești de acord?
--
mișu
muntealb
> Nu m-ar mira dacă peste ani i-ai trimite și pe alții la arhiva listei
> „Diacritice” indicându-le că acolo vor găsi argumentele pro și contra
> pentru „Informații despre Caș” și vor vedea cum cei de acolo au
> „înțeles” până la urmă cum stă treaba... :)
eu peste cîţiva ani...
> Dar vorba altcuiva mai inspirat: „Uzul impune norma, nu invers, asta e
> regula.” Ești sau nu ești de acord?
Dihel Sergiu
Din păcate din lipsă de timp nu prea apuc să mai răspund, ci doar dă
citesc mesajele voastre. Oricum, chestia cu acel "caş" rămâne de-a
dreptul iritantă doar pentru că nu îşi are locul acolo. Cred că voi
schimba eu sursa înapoi în Cache şi Hash fiindcă cu acea traducere nu
mă împac şi pace...
--
--------------------------------------------
Dihel Sergiu
Programator Sisteme Informatice
sergiu...@gmail.com
http://mylene-farmer.sufx.net
muntealb
> Ce mică este lumea. Eu eram acel Puggy de pe forumul de pe uTorrent.
> Din păcate din lipsă de timp nu prea apuc să mai răspund, ci doar dă
> citesc mesajele voastre. Oricum, chestia cu acel "caş" rămâne de-a
> dreptul iritantă doar pentru că nu îşi are locul acolo. Cred că voi
> schimba eu sursa înapoi în Cache şi Hash fiindcă cu acea traducere nu
> mă împac şi pace...
cineva pe unde s-o iei. Eu ţi-am recomandat să vii pe lista Diacritice
dacă te interesează traducerile de softuri.
=========================
http://forum.utorrent.com/viewtopic.php?id=1882&p=2
Dacă eşti interesat de traducerile softurilor poţi citi discuţiile la
care am participat eu, sînt discutaţi mulţi termeni. De asemenea te
poţi abona la lista "Diacritice" de pe Google Groups. Discuţiile sînt
civilizate şi interesante, dar uneori atmosfera devine mai aprinsă...
========================
Dihel Sergiu
aici, fiindcă pare interminabilă. Dar nici acum nu m-am obişnuit cu
"caş", şi crede-mă că... am încercat... :)
Cristian Secară
(legat de Azureus)
> Cred că a fost cea mai amuzantă traducere pe care am văzut-o
> vreodată. Sincer, am crezut că cineva a tradus „la mișto” acel
> program, era aproape inutilizabil cu toți termenii aceia neaoși
> pentru seeders, leechers etc. Adică terminologia era în mare parte
> inventată și paralelă cu vorbirea curentă, a trebuit să-l folosesc în
> engleză ca să-mi pot face treaba.
A fost o vreme în care m-am ambalat și am corectat / completat
traducerea de la Azureus într-o stare destul de avansată (am cerut
păreri și p'aici), plecând de la o traducere penibilă care știu sigur că
*nu* era a lui muntealb. Am și cochetat cu ideea de a actualiza
traducerea pe o cale mai oficială, numai că de la o vreme mi s-a acrit
de starea de bloatware în care a ajuns fostul Azureus, cu o interfață
principală pentru copii tembeli, unde eforturile de a ajunge și păstra
interfața clasică au devenit prea mari, așa că am abandonat folosirea
programului și implicit lucrul la traducere. Am inclus-o în categoria
„pierderi”.
Poate ăsta să fie un caz care demonstrează utilitatea lucrului la
comun sub ceva gen narro sau launchpad, pentru că în felul ăsta
traducerea mea deja umană (zic eu) ar fi putut fi continuată /
întreținută de altcineva (ce-i drept ar fi fost necesar și un convertor
de format de fișier pentru ambele sensuri).
Cred că la traducerea aia inițială te referi, iar pentru data aceea
muntealb săracu' n-are nicio vină ... cu mențiunea că aia cu cașul este
ceva de dată recentă, nu l-am remarcat înainte :)