Săptămâna aceasta debutează cu Marea Prăznuire a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, pentru ca la mijlocul ei să ne bucurăm de Sfânta Înălţare a Domnului, atunci când formula de salut „Hristos a Înviat!” se schimbă cu cea tradiţională „Hristos S-a Înălţat!”… Să ne bucurăm, căci acestea sunt repere extrem de importante ale credinţei noastre creştin-ortodoxe, cea care ne-a ţinut în fiinţă aici, ca pe nişte borne reale nu doar ale latinităţii ci şi ale statorniciei veşnice de trăitori permanenţi ai acestui pământ. De Înălţare, sau Ispasul, cum este cunoscută această sărbătoare în limbaj popular, se serbează şi Ziua Eroilor, chiar dacă în vremurile astea zbuciumate, mulţi se gândesc la lucruri mult mai lumeşti, aşezând încrâncenare şi patimă în suflete, în locul recunoştinţei şi pioşeniei. Nu vom face reproşuri nimănui, măcar pentru a nu cădea în păcatul atât de frecvent al trufiei. Din textele vechi ştim că Sfântul Împărat Constantin Cel Mare a crezut atât de tare, încât i s-a arătat Sfânta Cruce pe Cer, deasupra trupelor sale, iar Mama Sa, Împărăteasa Elena, i-a prezis că „Sub acest semn va învinge”! Iată că atunci s-au petrecut minuni şi nu văd de ce nu s-ar mai petrece şi astăzi, când omenirea se află, din nou, ca de atâtea ori, în cumpănă… Nimic nu-i pierdut, nimic nu-i câştigat, totul se află într-un echilibru atât de fragil că stai şi te întrebi ce anume înclină, hotărâtor, balanţa? Să fie banii, să fie credinţa? Vom vedea! Până atunci să ne bucurăm de aceste Sfinte Sărbători care ne-au fost lăsate şi pentru rugăciune, şi pentru reflecţie, dar şi pentru veselie…