A G R I C U L T U R A şi C I V I L I Z A Ţ I A s-au născut în "ROMÂNIA".

[hangeonos]

A G R I C U L T U R A şi C I V I L I Z A Ţ I A s-au născut în
"ROMÂNIA".
Civilizaţia omenirii este o consecinţă directă a apariţiei primilor
germeni de agricultură.
În Europa, primii germeni de agricultură sunt atestaţi cu vechimea de
10.000 de ani, pe teritoriul României, la Porţile de Fier ale Dunării,
prin lucrările efectuate la situl Schela Cladovei de Profesorul Vasile
Boroneanţ, Dr.în arheologie.
In limba română, ROMÂN = fermier, bărbat, inclusiv "sclav al
pământului", şerb, în feudalism.
Există doar prezumţia că rumân ar fi corelat cu trecerea romanilor
printr-o parte din România, pe timp de aproximativ 150 de ani.
Acest aspec este prezentat de Dr.Lucian Iosif Cueşdean, în România,
inima vechii Europe, Marea enigmă a românilor antici, Româna, limba
vechii Europe, Romanian, the first language of Europe, cărţi ce zac
necunoscute în biblioteci şi librării.
http://en.wikipedia.org/wiki/Cucuteni_culture
http://en.wikipedia.org/wiki/Cucuteni
ROMÂNIA a născut "CUCUTENI" PRIMA civilizaţie URBANĂ A EUROPEI, în
urmă cu 7000 de ANI.
Cultura CUCUTENI, întemeiată pe agricultură, este cunoscută prin
splendida ceramică pictată, unicat mondial la nivelul anilor -7000,
informaţie ce o obţineţi dacă citiţi Wikipedia şi cărţile Doamnei
Marija Gimbutas, Profesor de arheologie la Universitatea din Los
Angeles, SUA ori vizitaţi Muzeul Civilizaţiei Cucuteni din oraşul
Piatra Neamţ.
ROMÂNIA a născut PRIMA CERAMICĂ NEAGRĂ DIN EUROPA.
Tehnologia de producere a ceramicii negre din România este PRIMA
TEHNOLOGIE A TEMPERATURILOR ÎNALTE, care a dus la PRIMA METALURGIE
Europeană, în "ROMÂNIA".
Informaţia o obţineţi dacă citiţi lucrarea arheologului francez
Yannick Rialland et al., Viaţa pe malul Dunării, acum 6500 de ani,
într-un tiraj redus, al unei edituri franceze, ce o găsiţi în
bibliografia lui Cueşdean.
România a produs prima scriere din lume, la Tărtăria şi la Turdaş.
Cifrele romane există crise la Turdaş de 7000 de ani.
Vă informaţi că România a produs prima canalizare subterană din lume,
la Sarmis e getu za, dacă citiţi Ziarul Libertatea de acum un an (7
aprilie, 2008).
România are cele mai vechi sanctuare din Europa, mari, dispersate în
întreg teritoriul, dovadă a unei religii instituţionalizate, de 7
milenii, după M.Gimbutas.
Neamul celor care au inventat agricultura, acum 10.000 de ani, în
"Rom^nia", NU A PUTUT FI EXTERMINAT DE CĂTRE NIMENI.
El trăieşte şi azi în acest teritoriu, pentru că agricultură înseamnă
SEDENTARISM şi pentru că aici nu este o stepă oarecare, ci o adevărată
cetate naturală, de care ştiu să se folosească cei din munţi, care,
toţi vorbesc aceeaşi limbă română sau armână.
Abia DUPĂ 6000 de ani de la descoperirea agriculturii, de către NEAMUL
ROMÂNILOR, a apărut, în SÂNUL ACELUIAŞI NEAM, o breaslă de
navigatori şi negustori, o populaţie ce a primit numele de GRECI.
Tradiţia acestui popor (redus numeric, din toate timpurile) pretinde
că el a TRECUT DUNĂREA DE LA NORD LA SUD, prin TERITORIUL ROMÂNIEI.
Dispersate în întreg teritoriul României există peste 300 de toponime
cu un înţeles adecvat în greaca doriană, reproduse şi în Marea enigmă
a românilor antici.
Rolul profesiunilor în dezvoltarea unui limbaj este exemplificat prin
legendaTurnului Babel.
Limba GREACĂ NU POATE FI SEPARATĂ DE LIMBA ROMÂNĂ, având rădăcini
comune indiscutabile.
După 7000 de ani a aparut LIMBA LATINĂ, cu 80 % radicali în greacă, şi
cu rădăcini arheologice evidente în teritorii locuite de ROMÂNII
STRĂMOŞI, inclusiv în actualul BANAT.Distanţa între români şi romani
pare uriaşă, dar distanţa dintre Banat şi Veneţia este mai mică decât
din Banat la Dorohoi.
Arme de distrugere în masă nu au fost folosite, până acum, în Europa
şi nimeni nu poate afirma o eliminarea totală a neamului românesc.
Românii nu sunt o consecină a Imperiului Roman, ci un neam pe care
grecii l-au găsit aici, pe ambele maluri ale Dunării.
Şi ungurii l-au găsit aici, în urmă cu 1200 de ani.
Aceste aspecte sunt în concordanţă cu istoria, datele arheologice şi
caracteristicile limbii române, ce conţine morfeme stem ajunse şi în
alte limbi.
Conform istoriei, aşa cum există greci strămoşi ai grecilor, aşa
există şi români strămoşi ai românilor, de dinaintea grecilor.
ROMÂNII STRĂMOŞI au fost cei SEDENTARI, ROMÂNII Pelasgi (WELASKE în
Boemia), ROMÂNII GEŢI, ROMÂNII DACI, ROMÂNII SCIŢI AGATÂRŞI.
Din rândul românilor sedentari s-au desprins, începând din neolitic,
românii nomazi, ce pot fi recunoscuţi ca Apii, Iler-Geţii, Indi-Geţii,
poate şi Turdanii, ce au ajuns la Gibraltar, românii Frigieni, ce au
ajuns în Anatolia şi DAHII, Tisa-Geţii, Masa-Geţii ( Yue-chi) ce au
ajuns în TĂRÂMUL BASIM din nordul Chinei , inclusiv subcontinentul
Indian şi GOţII (getae şi rugii după Jordanes) care au ajuns în
Scandinavia plecând de la izvoarele Vistulei, din Carpaţi .
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Asia_323bc.jpg
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Roman_Empire_125.svg
http://en.wikipedia.org/wiki/Goths
http://en.wikipedia.org/wiki/G%C3%B6taland#Etymology
"TRACI" nu pare să fie numele unei etnii diferite de geţi.
GEŢII erau cei "bravi, drepţi şi curajoşi" (=sedentarii, civilizaţi,
ACCEPTAŢI DE GRECI CA EGALII LOR, prin afirmaţiile de acest fel ale
lui Herodot şi ale altor antici greci).
Geţii erau ELITA TRACILOR.
Tracii erau cei DINTRE GEŢII care TRECEAU, erau NOMAZII geţi,
barbari, (puturoşi, dispuşi să-şi vândă copii), mai mult în disgraţia
grecilor, (cu excepţia lui Orfeu care i-a îvăţat pe greci arta).
Tracii erau imposibil de deosebit de sciţi, MANDA, SAKI, huni sau
alani, toţi neamuri îndepărtate ale românilor geţi.
http://en.wikipedia.org/wiki/Massagetae
http://en.wikipedia.org/wiki/Eurasian_Avars
Persistenţa în română a unui limbaj onomatopeic specific, mult mai
bogat decât la ceilalţi europeni, este o dovadă certă a continuităţii
neamului românesc de dinainte de a exista grecii.
Grecii ne sunt vecini şi astăzi, cu o limbă tot neschimbată, de 4000
de ani.
Cuvintele, tracice şi dacice, studiate de lingvişti, sunt cuvinte
marginale, ieşite de mult din uz şi din acest motiv nu mai pot fi
regăsite în limba română.
Posibil ca ele să fi aparţinut unei caste dacice sau tracice, fără
relevanţă ulterioară sau cu o evoluţie spre greacă, precum în
frigiană, o limbă tracă ce a devenit greacă, în secolul al VII-lea,
fără să fie frigienii ocupaţi de greci.
Se pare că de moştenit am moştenit în primul rând morfemele STEM
ROMÂNEŞTI, rearanjate în cuvintele colocviale contemporane, ce se
regăsesc parţial şi trunchiate, atât în GREACĂ, LATINĂ cât şi GERMANO-
SLAVĂ.
Aceste morfeme stem sunt multe menţinute în alte limbi şi multe
deformate, începând cu cuvinte indo-europene, precum DAAN= a sti, NA
DAAN, a NU sti, în iraniană, similare cu NĂ-TÂN-g, NĂ-TĂN-tol, DID, a
vedea, a şti, în sanscrită şi a DI-bui.
DIBUÍ, díbui,. A căuta cu nesiguranţă. A nimeri. 3. a găsi, a
descoperi, a afla, a dibăci. - Et. nec.
Cuvintele româneşti au un sistem de aglutinare, a acestor morfeme
stem, numit de Cueşdean limbajul morfemelor, asemănător cu cele
sanscrite, trecut cu vederea de lingviştii care consideră româna ca un
produs secundar al latinei Romei, eliminând din studiu 3/4 din restul
vocabularului colocvial rural, autentic românesc.
Dacă vreţi să vă dezinformţi, credeţi doar ce vi se spune oficial, la
şcoală şi în massmedia.